Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidențiale din România.

‘Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, astăzi, reunindu-se în complet de Cameră și în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsura provizorie în cauza Călin Georgescu contra România (cererea nr. 37327/24). Cauza privește anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale în care Georgescu a fost candidat. Georgescu ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat. Curtea a respins cererea de măsuri provizorii, ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții (măsuri provizorii)’, se arată într-un comunicat al CEDO dat, marți, publicității.

Conform CEDO, această hotărâre nu influențează o decizie ulterioară pe fondul procesului.

‘Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curții (Rules of Court) sunt decise în legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai în cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabilă’, spune CEDO.

Pe 24 noiembrie 2024, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024.

Călin Georgescu a candidat la aceste alegeri și s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin.

Pe 6 decembrie 2024, în temeiul articolului 146 f) din Constituția României, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral. CCR a decis atunci ca alegerile pentru președintele României să fie reluate în integralitate și reorganizate de către Guvern la o dată ulterioară.

Pe 16 decembrie 2024, invocând încălcări ale drepturilor sale prevăzute de articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) și 13 (dreptul la un remediu efectiv) din Convenție și de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere), Călin Georgescu a solicitat măsuri provizorii în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții împotriva deciziei nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României, care anulase procesul electoral al alegerilor prezidențiale în curs la data pronunțării acesteia.

El a cerut în mod specific suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționale până la soluționarea cauzei sale la Curte, pentru a preveni un prejudiciu ireparabil asupra drepturilor democratice ale reclamantului și ale cetățenilor romani.

De asemenea, el a cerut obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur de scrutin, și să organizeze turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale.

În plus, el a solicitat obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.

CEDO detaliază motivele pentru care a respins cererea lui Georgescu.

‘Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători. În decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situația anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părților sau pentru buna desfășurare a procedurii. Curtea a respins cererea lui Georgescu ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis, în conformitate cu practica sa bine stabilită, că cererea lui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții’, explică CEDO.

Totodată, CEDO a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului Curții și a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate. AGERPRES

Cea mai mare alcoolemie înregistrată vreodată în România a fost atinsă la Iaşi. 9,69 la mie, adică echivalentul consumului a 9 litri de vin, este recordul absolut al unui bărbat de 40 de ani. A ajuns la camera de gardă a Spitalului Judeţean în comă alcoolică, după ce tot de acolo se externase pe semnătură, cu câteva ore înainte. Medicii avertizează: consumul excesiv poate fi fatal, relatează observatornews.ro. 

Bărbatului de 40 de ani i s-a făcut rău din cauza alcoolului şi a fost găsit căzut pe o stradă din apropierea spitalului.

Bărbatul a ajuns la spital şi cu o seară înainte, tot din cauza consumului de alcool. A rămas internat peste noapte, a primit tratament de specialitate, iar dimineaţa s-a externat la cererea lui. A plecat nu departe de spital şi s-a oprit în primul local unde se vindeau băuturi alcoolice. De acolo a fost preluat cinci ore mai târziu cu ambulanţa, în comă alcoolică.

Este echivalentul consumului a 9 litri de vin. Rezultatul analizelor i-a şocat pe medici. Bărbatul depăşise de aproape trei ori pragul de comă alcoolică. 9,69 la mie au indicat analizele din sânge.

O femeie, în vârstă de 64 de ani, a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier produs, în această după-amiază. În eveniment, care s-a produs pe strada George Enescu din municipiul Dorohoi, au fost implicate un autoturism și un microbuz, în care se aflau doi pasageri și șoferul. În mașină era doar conducătorul auto.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, o ambulanță aparținând SAJ și Poliția.

Pompierii militari au constatat faptul că toate persoanele erau ieșite din autovehicule. O femeie, pasageră în maxi-taxi, a fost preluată de echipajul medical, fiind transportată la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au acționat și pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în februarie, 97 programe de formare profesională pentru 1.418 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: agent de securitate – 133 de persoane; referent resurse umane – 99 de persoane; operator introducere validare și prelucrare date – 87 de persoane; ajutor bucătar – 84 de persoane; coafor – 71 de persoane; bucătar – 56 de persoane; competență digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică – 56 de persoane; lucrător comercial – 56 de persoane; cofetar – 42 de persoane; îngrijitor spații verzi – 42 persoane.

Județele în care, în ianuarie, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanți, sunt: Brașov (pentru 126 de persoane), Municipiul București (pentru 112 de persoane) și Botoșani (pentru 84 de persoane). AGERPRES