Connect with us

Actualitate

Constatarea amiabilă de accident va putea fi completată electronic

Publicat

Publicitate

Una dintre propunerile dintr-un proiect de modificare de normă pus în dezbatere de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se referă la  ”constatarea amiabilă de accident” care ar putea fi completată și în format electronic, relatează alba24.ro.

„Pentru a veni în sprijinul asiguraților și a persoanelor prejudiciate și pentru a adapta legislația RCA la schimbările impuse de era digitală în cadrul proiectului a fost introdusă și posibilitatea încheierii în format electronic a formularului de „Constatare amiabilă de accident”, se arată în documentul citat.

De asemenea, este prevăzută modificarea modului de acordare a despăgubirilor aferente consecinței lipsei de folosință a vehiculelor inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestora. Sunt modificări/abrogări pentru eliminarea unor restricții ce nu au fost impuse de legislația primară.

În Anexa nr.6 – formular BAAR, semnul distinctiv al vehiculelor înregistrate în Regatul Unit se modifică de la ”GB” la ”UK”.

De ce sunt propuse modificări

Se are totodată în vedere eliminarea riscului juridic ca prevederile normei sau sancțiunile aplicate de către A.S.F. societăților în cazul încălcării acestora să poată fi contestate în fața instanțelor de judecată și anulate, se mai precizează în document.

Proiectul de Normă pentru modificarea și completarea Normei A.S.F. nr. 20/2017 are în vedere abrogarea sau modificarea prevederilor acestui act normativ ce nu sunt conforme cu prevederile legislației europene și/sau fac obiectul discuțiilor purtate cu serviciile Comisiei Europene (COM) în cauza de infringement 2018/4075 – acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE privind incompatibilitatea cu Directiva Solvabilitate II și Directiva MTPL a unor dispoziții ale legislației românești referitoare la asigurarea de răspundere civilă auto adoptate în 2017, mai explică ASF.

Publicitate

Modificările din proiectul privind Norma ASF 20/2017

Articolul 4, alineat 1 litera d)

”d) nota de fundamentare care să cuprindă tarifele de primă pentru primii 2 ani și metodele actuariale de calcul utilizate pentru stabilirea tarifelor de primă, potrivit prevederilor art. 11, și o estimare a indicatorilor specifici pentru o perioadă de 5 ani”

se modifică astfel:

”d) nota de fundamentare, care să cuprindă tarifele de primă pentru primii/următorii 3 ani şi metodele actuariale de calcul utilizate pentru stabilirea tarifelor de primă”

Articolul 10, alineatul 5 se abrogă:

”(5) În cazul vehiculelor pentru care, din cauza limitărilor tehnice sau legale, nu există posibilitatea de a circula în afara teritoriului României, asigurătorii RCA emit poliţa RCA cu valabilitate pe teritoriul României şi stabilesc tariful de primă luând în considerare riscurile aferente”

Articolul 11, alineatul 2 se abrogă:

”(2) Asigurătorii RCA notifică A.S.F. cu privire la intenția de modificare a tarifelor de primă cu cel puțin 60 de zile înainte de perioada în care acestea pot fi practicate”.

Articolul 11, alineatul 3

”(3) În cazul modificării tarifelor de primă RCA, asigurătorii RCA transmit A.S.F., cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate, un raport întocmit de către un actuar avizat de către A.S.F., în care acesta certifică faptul că tarifele au fost calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”

se modifică astfel:

„(3) Tarifele de primă practicate sunt certificate de către un actuar avizat de către A.S.F., în baza unui raport scris transmis asigurătorului RCA, în care acesta atestă cel puțin faptul că:

a) tarifele au fost calculate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

b) calitatea datelor utilizate respectă cerințele menționate de dispozițiile legale în vigoare.”

Articolul 11 alineatul 4

”4) Raportul prevăzut la alin. (3) este însoţit de nota de fundamentare şi conţine detalierea procedurilor efectuate şi a rezultatelor obţinute cu privire la tarifele de primă RCA care urmează a fi practicate”

se modifică astfel

„(4) Raportul prevăzut la alin. (3) se transmite asigurătorului RCA în termen de maximum 20 de zile de la punerea în aplicare a tarifelor de primă de către asigurătorul RCA și conține detalierea procedurilor efectuate și a rezultatelor obținute cu privire la:”

Articolul 11, alineatul 5

”(5) Nota de fundamentare a tarifelor de primă conţine:

a) elementele necesare certificării tarifelor de primă de către actuarul avizat de A.S.F.

b) detalierea primelor ce urmează a fi practicate la nivel de segmente omogene

c) ipotezele utilizate, inclusiv cele cu privire la cheltuielile administrative şi de vânzare care includ taxe şi contribuţii

d) detalierea factorilor de încărcare

e) coeficienţii de majorare şi/sau corecţie utilizaţi

f) alte instrumente utilizate la determinarea primei de risc”.

se modifică astfel:

„(5) Raportul prevăzut la alin. (3) este însoțit de nota de fundamentare a tarifelor de primă ce conține cel puțin următoarele:

a) elementele necesare certificării tarifelor de primă de către actuarul avizat de către A.S.F.

b) detalierea primelor practicate la nivel de segmente omogene

c) ipotezele utilizate inclusiv cele cu privire la cheltuielile administrative și de vânzare care includ taxe și contribuții

d) detalierea factorilor de încărcare

e) coeficienții de majorare şi/sau corecție utilizați

f) alte instrumente utilizate la determinarea primei de risc.”

Articolul 11, alineatele 13, 14 și 16-18 se abrogă:

”13) Asigurătorii RCA efectuează trimestrial analize privind nivelul cheltuielilor administrative şi de vânzare înregistrate şi adoptă măsurile necesare pentru asigurarea respectării prevederilor art. 18 alin. (4) din Legea nr. 132/2017.

(14) Sistemul de corectare a tarifului de primă va permite acordarea unor reduceri persoanelor cu deficienţe locomotorii.

(16) Asigurătorii RCA utilizează în calculul tarifelor de primă aceleaşi segmente de riscuri omogene care sunt utilizate în calculul tarifului de referinţă.

(17) Asigurătorii RCA pot utiliza alte segmente de riscuri omogene cu aprobarea prealabilă a A.S.F.

(18) În termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei norme, asigurătorii RCA transmit A.S.F. raportul prevăzut la alin. (3) şi (4), strategia de afaceri pentru asigurările RCA şi o estimare a indicatorilor prudenţiali specifici pentru o perioadă de 5 ani”

Articolul 11, alineatul 19 și 20

”(19) Tarifele sunt calculate în funcţie de strategia adoptată de către asigurătorul RCA, prevăzută la alin. (18).

(20) Strategia inclusă în planul de afaceri prevăzut la art. 22 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare, se corelează cu rezultatele analizei realizat versus estimat ale fiecărui an de referinţă din perioada de 5 ani şi se transmite A.S.F. la solicitarea acesteia”.

se modifică astfel:

„(19) Tarifele sunt calculate în funcție de strategia adoptată de către asigurătorul RCA.

(20) Strategia inclusă în planul de afaceri prevăzut la art. 22 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare, se corelează cu rezultatele analizei realizat versus estimat ale fiecărui an de referință și se transmite A.S.F. la solicitarea acesteia.”

Articolul 13, alineatul 2

”(2) Asigurătorilor RCA şi intermediarilor de asigurări le sunt interzise ofertarea, promovarea şi comercializarea asigurării RCA la prime de asigurare mai mari decât cele rezultate din aplicarea prevederilor art. 11”

se modifică astfel:

„(2) Asigurătorilor RCA, intermediarilor de asigurări și intermediarilor de asigurări auxiliare le sunt interzise ofertarea, promovarea și comercializarea asigurării RCA la prime de asigurare mai mari decât cele rezultate din aplicarea tarifelor de primă.”

Articolul 13, alineatele 3 și 7

”(3) Indiferent de canalul de distribuţie utilizat, asigurătorul RCA practică aceeaşi primă de asigurare, stabilită pe baza criteriilor specifice unui asigurat

(7) Oferta asigurătorului RCA este valabilă pentru o perioadă de minimum 10 zile lucrătoare şi conţine următoarele informaţii:

a) prima de asigurare totală rezultată din aplicarea tarifului de primă, care este menţionată pe poliţa de asigurare

b) comisionul plătit intermediarului, exprimat în valoare absolută şi ca procent din prima de asigurare totală

c) menţionarea faptului că valoarea absolută a comisionului prevăzut la lit. b) se determină prin aplicarea procentului asupra primei de asigurare totale şi că acesta este inclus în prima totală

d) cheltuiala medie de vânzare directă

e) data până la care oferta este valabilă

f) tariful aferent decontării directe

g) clauze şi acoperiri suplimentare

h) clasa bonus-malus

i) menţiunea privind posibilitatea plăţii în rate”.

se modifică astfel:

„(3) Indiferent de canalul de distribuție utilizat, asigurătorul RCA practică aceeași primă de asigurare netă de cheltuieli de distribuție, stabilită pe baza criteriilor specifice unui asigurat.

(7) Oferta asigurătorului RCA este valabilă pentru o perioadă de minimum 10 zile lucrătoare și conține următoarele informații:

a) prima netă de cheltuieli de distribuție

b) comisionul plătit distribuitorului, exprimat în valoare absolută, sau

c) costul aferent vânzării directe

d) data până la care oferta este valabilă

e) costul acoperirii clauzei facultative de decontare directă

f) clauze și acoperiri suplimentare

g) clasa bonus-malus

h) mențiunea privind posibilitatea plății în rate.

i) prima de asigurare totală obținută prin însumarea primei nete de cheltuieli de distribuție cu cheltuielile de distribuție aferente canalului de vânzare utilizat de către potențialul asigurat, cu acoperirea și separat fără acoperirea clauzei de decontare directă.”

Articolul 24, alineatele 12 și 13 se abrogă:

”(12) În cazul persoanei prejudiciate deţinătoare a vehiculului înmatriculat în afara României, cu domiciliul sau sediul în alt stat, cuantumul despăgubirii se stabileşte astfel:

a) dacă reparaţia s-a efectuat într-un alt stat şi se solicită plata despăgubirii în valută, costul reparaţiei este cel prevăzut în documentaţia de reparaţie, avându-se în vedere avariile constatate de către asigurătorul RCA şi eventualele avarii suplimentare constatate la efectuarea reparaţiei, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;

b) în cazul în care reparaţia s-a efectuat în România şi se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparaţiei stabilite în lei se face la cursul de schimb comunicat de BNR pentru data la care prejudiciatul a efectuat plata facturii de reparaţie;

c) în cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparaţiilor, valoarea acesteia se stabileşte pe baza evaluării asigurătorului RCA, luând în considerare:

  • (i) constatările autorităţilor publice competente;
  • (ii) cumulul de elemente reţinute din descrierea accidentului şi rezultate din constatarea amiabilă de accident
  • (iii) cercetările asigurătorului RCA privind dinamica accidentului şi întinderea prejudiciului
  • (iv) dacă este cazul, documentele prezentate ulterior cu privire la plăţile efectuate de către persoana prejudiciată

d) în cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, echivalentul în lei se calculează la cursul comunicat de către BNR pentru data propunerii înaintate persoanei prejudiciate şi acceptate de către aceasta

e) calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit art. 12 se face la cursul comunicat de către BNR pentru data producerii accidentului.

(13) În situaţia prevăzută la alin. (12) lit. c) pct. (iv), calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul comunicat de către BNR pentru data propunerii înaintate persoanei prejudiciate şi acceptate de aceasta”

La articolul 25, alineatul (1)

”(1) Prejudiciile reprezentând consecinţa lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia, sunt stabilite:

a) pe baza documentelor justificative din care rezultă costurile de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul de o clasă similară ori inferioară, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate; sau

b) pe baza documentelor justificative din care rezultă costurile privind transportul zilnic suportate de către persoana prejudiciată, fără ca acestea să poată depăşi costurile prevăzute la lit. a)”

se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate, ca urmare a consecinței lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestuia, sunt stabilite pe baza documentelor justificative care dovedesc prejudiciul suferit ca urmare a imposibilității utilizării vehiculului avariat”.

Articolul 25, alineatele 2 și 4 se abrogă:

”(2) Perioada maximă pentru calcularea lipsei de folosinţă este:

a) perioada de indisponibilitate a utilizării vehiculului avariat ca urmare a stării tehnice, inclusiv în situaţia în care asigurătorul RCA efectuează cercetări suplimentare, şi se calculează de la momentul efectuării constatării avariilor şi introducerii vehiculului în reparaţie;

b) perioada cuprinsă între data constatării avariilor şi data înaintării ofertei de despăgubire, în situaţia daunei totale economice

(4) În cazul reparaţiei vehiculului avariat, perioada maximă de indisponibilitate reprezintă timpul normal de reparaţie transformat în zile de lucru prin împărţirea la patru a timpului normat de reparaţie, la care se adaugă orice întârziere nejustificată cauzată de către asigurătorul RCA”

Articolul 34, alineatul 5

”(5) Tarifele aferente decontării directe sunt calculate distinct faţă de tariful de primă RCA şi sunt comunicate A.S.F. în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei norme”

se modifică astfel:

„(5) Tarifele de primă aferente decontării directe sunt calculate distinct față de tariful de primă RCA.”

Articolul 34, alineatul 6 se abrogă:

”(6) Asigurătorii RCA notifică A.S.F. cu privire la intenţia de modificare a tarifelor aferente decontării directe, cu cel puţin 60 de zile înainte de perioada în care acestea pot fi practicate, şi comunică A.S.F. noile tarife cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate.

Articolul 41 alineatul 3:

”(3) Formularul „Constatare amiabilă de accident” poate fi utilizat în relaţia cu asigurătorii fără a mai fi necesară întocmirea documentelor de constatare de către poliţia rutieră, numai dacă este completat şi semnat de către ambii conducători de vehicule implicaţi în accident”

se modifică astfel:

„(3) Formularul „Constatare amiabilă de accident” poate fi utilizat în relația cu asigurătorii fără a mai fi necesară întocmirea documentelor de constatare de către poliția rutieră, numai dacă este completat și semnat pe suport de hârtie sau electronic prin intermediul unor sisteme informatice de către ambii conducători de vehicule implicați în accident.”

Mai jos, formularele anterioare:

Articolul 41, se adaugă alineatul 6:

„(6) Asigurătorii RCA și BAAR stabilesc de comun acord modul în care se poate emite și utiliza formularul „Constatare amiabilă de accident” în format electronic.”

Articolul 43, alineatul 1:

(1) Formularul „Constatare amiabilă de accident” conţine două pagini autocopiative, ambele având aceeaşi valoare juridică, în conformitate cu anexa nr. 7, şi instrucţiunile de utilizare a acestuia, prevăzute în anexa nr. 8”

se modifică astfel:

„(1) Formularul „Constatare amiabilă de accident” tipărit pe suport de hârtie conține două pagini autocopiative, ambele având aceeași valoare juridică, în conformitate cu anexa nr. 7, și instrucțiunile de utilizare a acestuia, prevăzute în anexa nr. 8”

Articolul 43 se introduce alineatul 1.1.:

„(1.1) Formularul „Constatare amiabilă de accident” în format electronic reproduce același model grafic, conține aceleași informații și are aceeași valoare juridică cu cea a formularului tipărit.”

Articolul 43 alineatul 2:

”(2) Formularul „Constatare amiabilă de accident” conţine informaţii privind:

a) data şi locul producerii accidentului;

b) datele de identificare ale conducătorilor auto implicaţi;

c) datele proprietarilor vehiculelor implicate;

d) datele vehiculelor implicate şi ale propriilor asigurători;

e) circumstanţele producerii accidentului”

se modifică astfel:

„(2) Modelul grafic și informațiile cuprinse în formularul „Constatare amiabilă de accident” sunt prevăzute în anexele nr. 7 și 8”

Articolul 44, alineatul 1:

”(1) Asigurătorii RCA tipăresc şi distribuie asiguraţilor formularul „Constatare amiabilă de accident” fără a inscripţiona pe acesta denumirea sau sigla proprie”.

se modifică astfel:

„(1) La momentul încheierii asigurării RCA, asigurătorii RCA pun la dispoziția asiguraților formularul „Constatare amiabilă de accident” pe suport de hârtie sau furnizează informații cu privire la modalitatea de încheiere a acestuia în format electronic”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (361)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

Publicitate
  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”;

 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”;

 

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”;

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

O zonă din municipiul Botoșani a rămas fără apă. De vină ar fi o avarie

Publicat

Publicitate

Pentru remedierea unei avarii survenite pe conducta de alimentare cu apă din material PHD, cu diametrul de 110 mm, situată pe strada Ștefăniță Vodă nr. 12, din municipiul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. anunță  întreruperea furnizării apei potabile începând de astăzi, 18 iunie 2025, ora 19:00, până mâine, 19 iunie, ora 13:00.

În acest timp, vor fi afectați consumatorii de pe strada Ștefăniță Vodă și de pe străzile adiacente.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp.

 

Citeste mai mult

Economie

Vești bune pentru românii cu credite: A scăzut indicele ROBOR. Datele Băncii Naționale

Publicat

Publicitate

Vești bune pentru românii cu credite: indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut. Miercuri, acesta era de 7,09% pe an, de la 7,14% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,17% pe an, de la 7,19%, în ședința de marți.

ROBOR la 12 luni a stagnat la 7,30%, potrivit Agerpres.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 5,55% pe an. Acesta este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Antrenament exploziv: Pirotehnicienii ISU Botoșani și ISU Iași, în sesiune practică comună

Publicat

Publicitate

Pirotehnicienii din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență Botoșani și Iași au participat, astăzi, la o sesiune comună de pregătire practică, desfășurată pe raza localității Răuseni.

Activitatea a avut ca scop principal perfecționarea tehnicilor de cercetare, detectare, degajare, identificare, ridicare, transport și neutralizare a elementelor de muniție neexplodată din timpul conflictelor armate, descoperite pe teritoriul celor două județe. Astfel de exerciții sunt esențiale pentru menținerea unui nivel ridicat de pregătire, necesar intervențiilor reale ce implică un grad sporit de risc.

 

În cadrul antrenamentului, au fost derulate:

 

– simulări de intervenție pentru identificarea muniției neexplodate rămase din timpul conflictelor armate;

Publicitate

 

– aplicarea procedurilor operaționale în condiții de maximă siguranță;

 

– activități de coordonare interinstituțională și schimb de experiență între echipele pirotehnice.

 

De asemenea, sesiunea a reprezentat un prilej pentru testarea echipamentelor și tehnicii din dotare, în condiții cât mai apropiate de cele din teren, contribuind la creșterea eficienței intervențiilor viitoare.

 

Astfel de sesiuni de pregătire se desfășoară periodic, în baza planului de pregătire profesională al inspectoratelor pentru situații de urgență, cu obiectivul prioritar de a proteja viața cetățenilor și mediul înconjurător.

 

Informare preventivă

 

Muniția neexplodată reprezintă un pericol real. Este important ca cetățenii să cunoască pașii corecți de urmat atunci când descoperă obiecte metalice ce pot semăna cu proiectile, grenade, bombe sau cartușe.

 

În primul rând, aceste obiecte nu trebuie atinse, lovite sau mișcate, indiferent dacă sunt îngropate parțial sau se află la suprafață. Nu trebuie ridicate ori transportate, pentru că starea lor poate fi instabilă. Dacă obiectele sunt necunoscute, nu trebuie tăiate, modificate sau folosite în scopuri decorative.

 

De asemenea, este interzisă demontarea focoaselor ori a altor componente, deoarece aceste acțiuni pot duce la producerea unor explozii.

 

Singura măsură corectă este apelarea numărului unic de urgență 112 imediat ce se observă astfel de obiecte suspecte, pentru ca echipele specializate să poată interveni în siguranță.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending