Connect with us

Actualitate

Constatarea amiabilă de accident va putea fi completată electronic

Publicat

Publicitate

Una dintre propunerile dintr-un proiect de modificare de normă pus în dezbatere de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se referă la  ”constatarea amiabilă de accident” care ar putea fi completată și în format electronic, relatează alba24.ro.

„Pentru a veni în sprijinul asiguraților și a persoanelor prejudiciate și pentru a adapta legislația RCA la schimbările impuse de era digitală în cadrul proiectului a fost introdusă și posibilitatea încheierii în format electronic a formularului de „Constatare amiabilă de accident”, se arată în documentul citat.

De asemenea, este prevăzută modificarea modului de acordare a despăgubirilor aferente consecinței lipsei de folosință a vehiculelor inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestora. Sunt modificări/abrogări pentru eliminarea unor restricții ce nu au fost impuse de legislația primară.

În Anexa nr.6 – formular BAAR, semnul distinctiv al vehiculelor înregistrate în Regatul Unit se modifică de la ”GB” la ”UK”.

De ce sunt propuse modificări

Se are totodată în vedere eliminarea riscului juridic ca prevederile normei sau sancțiunile aplicate de către A.S.F. societăților în cazul încălcării acestora să poată fi contestate în fața instanțelor de judecată și anulate, se mai precizează în document.

Proiectul de Normă pentru modificarea și completarea Normei A.S.F. nr. 20/2017 are în vedere abrogarea sau modificarea prevederilor acestui act normativ ce nu sunt conforme cu prevederile legislației europene și/sau fac obiectul discuțiilor purtate cu serviciile Comisiei Europene (COM) în cauza de infringement 2018/4075 – acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE privind incompatibilitatea cu Directiva Solvabilitate II și Directiva MTPL a unor dispoziții ale legislației românești referitoare la asigurarea de răspundere civilă auto adoptate în 2017, mai explică ASF.

Publicitate

Modificările din proiectul privind Norma ASF 20/2017

Articolul 4, alineat 1 litera d)

”d) nota de fundamentare care să cuprindă tarifele de primă pentru primii 2 ani și metodele actuariale de calcul utilizate pentru stabilirea tarifelor de primă, potrivit prevederilor art. 11, și o estimare a indicatorilor specifici pentru o perioadă de 5 ani”

se modifică astfel:

”d) nota de fundamentare, care să cuprindă tarifele de primă pentru primii/următorii 3 ani şi metodele actuariale de calcul utilizate pentru stabilirea tarifelor de primă”

Articolul 10, alineatul 5 se abrogă:

”(5) În cazul vehiculelor pentru care, din cauza limitărilor tehnice sau legale, nu există posibilitatea de a circula în afara teritoriului României, asigurătorii RCA emit poliţa RCA cu valabilitate pe teritoriul României şi stabilesc tariful de primă luând în considerare riscurile aferente”

Articolul 11, alineatul 2 se abrogă:

”(2) Asigurătorii RCA notifică A.S.F. cu privire la intenția de modificare a tarifelor de primă cu cel puțin 60 de zile înainte de perioada în care acestea pot fi practicate”.

Articolul 11, alineatul 3

”(3) În cazul modificării tarifelor de primă RCA, asigurătorii RCA transmit A.S.F., cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate, un raport întocmit de către un actuar avizat de către A.S.F., în care acesta certifică faptul că tarifele au fost calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”

se modifică astfel:

„(3) Tarifele de primă practicate sunt certificate de către un actuar avizat de către A.S.F., în baza unui raport scris transmis asigurătorului RCA, în care acesta atestă cel puțin faptul că:

a) tarifele au fost calculate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

b) calitatea datelor utilizate respectă cerințele menționate de dispozițiile legale în vigoare.”

Articolul 11 alineatul 4

”4) Raportul prevăzut la alin. (3) este însoţit de nota de fundamentare şi conţine detalierea procedurilor efectuate şi a rezultatelor obţinute cu privire la tarifele de primă RCA care urmează a fi practicate”

se modifică astfel

„(4) Raportul prevăzut la alin. (3) se transmite asigurătorului RCA în termen de maximum 20 de zile de la punerea în aplicare a tarifelor de primă de către asigurătorul RCA și conține detalierea procedurilor efectuate și a rezultatelor obținute cu privire la:”

Articolul 11, alineatul 5

”(5) Nota de fundamentare a tarifelor de primă conţine:

a) elementele necesare certificării tarifelor de primă de către actuarul avizat de A.S.F.

b) detalierea primelor ce urmează a fi practicate la nivel de segmente omogene

c) ipotezele utilizate, inclusiv cele cu privire la cheltuielile administrative şi de vânzare care includ taxe şi contribuţii

d) detalierea factorilor de încărcare

e) coeficienţii de majorare şi/sau corecţie utilizaţi

f) alte instrumente utilizate la determinarea primei de risc”.

se modifică astfel:

„(5) Raportul prevăzut la alin. (3) este însoțit de nota de fundamentare a tarifelor de primă ce conține cel puțin următoarele:

a) elementele necesare certificării tarifelor de primă de către actuarul avizat de către A.S.F.

b) detalierea primelor practicate la nivel de segmente omogene

c) ipotezele utilizate inclusiv cele cu privire la cheltuielile administrative și de vânzare care includ taxe și contribuții

d) detalierea factorilor de încărcare

e) coeficienții de majorare şi/sau corecție utilizați

f) alte instrumente utilizate la determinarea primei de risc.”

Articolul 11, alineatele 13, 14 și 16-18 se abrogă:

”13) Asigurătorii RCA efectuează trimestrial analize privind nivelul cheltuielilor administrative şi de vânzare înregistrate şi adoptă măsurile necesare pentru asigurarea respectării prevederilor art. 18 alin. (4) din Legea nr. 132/2017.

(14) Sistemul de corectare a tarifului de primă va permite acordarea unor reduceri persoanelor cu deficienţe locomotorii.

(16) Asigurătorii RCA utilizează în calculul tarifelor de primă aceleaşi segmente de riscuri omogene care sunt utilizate în calculul tarifului de referinţă.

(17) Asigurătorii RCA pot utiliza alte segmente de riscuri omogene cu aprobarea prealabilă a A.S.F.

(18) În termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei norme, asigurătorii RCA transmit A.S.F. raportul prevăzut la alin. (3) şi (4), strategia de afaceri pentru asigurările RCA şi o estimare a indicatorilor prudenţiali specifici pentru o perioadă de 5 ani”

Articolul 11, alineatul 19 și 20

”(19) Tarifele sunt calculate în funcţie de strategia adoptată de către asigurătorul RCA, prevăzută la alin. (18).

(20) Strategia inclusă în planul de afaceri prevăzut la art. 22 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare, se corelează cu rezultatele analizei realizat versus estimat ale fiecărui an de referinţă din perioada de 5 ani şi se transmite A.S.F. la solicitarea acesteia”.

se modifică astfel:

„(19) Tarifele sunt calculate în funcție de strategia adoptată de către asigurătorul RCA.

(20) Strategia inclusă în planul de afaceri prevăzut la art. 22 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare, se corelează cu rezultatele analizei realizat versus estimat ale fiecărui an de referință și se transmite A.S.F. la solicitarea acesteia.”

Articolul 13, alineatul 2

”(2) Asigurătorilor RCA şi intermediarilor de asigurări le sunt interzise ofertarea, promovarea şi comercializarea asigurării RCA la prime de asigurare mai mari decât cele rezultate din aplicarea prevederilor art. 11”

se modifică astfel:

„(2) Asigurătorilor RCA, intermediarilor de asigurări și intermediarilor de asigurări auxiliare le sunt interzise ofertarea, promovarea și comercializarea asigurării RCA la prime de asigurare mai mari decât cele rezultate din aplicarea tarifelor de primă.”

Articolul 13, alineatele 3 și 7

”(3) Indiferent de canalul de distribuţie utilizat, asigurătorul RCA practică aceeaşi primă de asigurare, stabilită pe baza criteriilor specifice unui asigurat

(7) Oferta asigurătorului RCA este valabilă pentru o perioadă de minimum 10 zile lucrătoare şi conţine următoarele informaţii:

a) prima de asigurare totală rezultată din aplicarea tarifului de primă, care este menţionată pe poliţa de asigurare

b) comisionul plătit intermediarului, exprimat în valoare absolută şi ca procent din prima de asigurare totală

c) menţionarea faptului că valoarea absolută a comisionului prevăzut la lit. b) se determină prin aplicarea procentului asupra primei de asigurare totale şi că acesta este inclus în prima totală

d) cheltuiala medie de vânzare directă

e) data până la care oferta este valabilă

f) tariful aferent decontării directe

g) clauze şi acoperiri suplimentare

h) clasa bonus-malus

i) menţiunea privind posibilitatea plăţii în rate”.

se modifică astfel:

„(3) Indiferent de canalul de distribuție utilizat, asigurătorul RCA practică aceeași primă de asigurare netă de cheltuieli de distribuție, stabilită pe baza criteriilor specifice unui asigurat.

(7) Oferta asigurătorului RCA este valabilă pentru o perioadă de minimum 10 zile lucrătoare și conține următoarele informații:

a) prima netă de cheltuieli de distribuție

b) comisionul plătit distribuitorului, exprimat în valoare absolută, sau

c) costul aferent vânzării directe

d) data până la care oferta este valabilă

e) costul acoperirii clauzei facultative de decontare directă

f) clauze și acoperiri suplimentare

g) clasa bonus-malus

h) mențiunea privind posibilitatea plății în rate.

i) prima de asigurare totală obținută prin însumarea primei nete de cheltuieli de distribuție cu cheltuielile de distribuție aferente canalului de vânzare utilizat de către potențialul asigurat, cu acoperirea și separat fără acoperirea clauzei de decontare directă.”

Articolul 24, alineatele 12 și 13 se abrogă:

”(12) În cazul persoanei prejudiciate deţinătoare a vehiculului înmatriculat în afara României, cu domiciliul sau sediul în alt stat, cuantumul despăgubirii se stabileşte astfel:

a) dacă reparaţia s-a efectuat într-un alt stat şi se solicită plata despăgubirii în valută, costul reparaţiei este cel prevăzut în documentaţia de reparaţie, avându-se în vedere avariile constatate de către asigurătorul RCA şi eventualele avarii suplimentare constatate la efectuarea reparaţiei, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;

b) în cazul în care reparaţia s-a efectuat în România şi se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparaţiei stabilite în lei se face la cursul de schimb comunicat de BNR pentru data la care prejudiciatul a efectuat plata facturii de reparaţie;

c) în cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparaţiilor, valoarea acesteia se stabileşte pe baza evaluării asigurătorului RCA, luând în considerare:

  • (i) constatările autorităţilor publice competente;
  • (ii) cumulul de elemente reţinute din descrierea accidentului şi rezultate din constatarea amiabilă de accident
  • (iii) cercetările asigurătorului RCA privind dinamica accidentului şi întinderea prejudiciului
  • (iv) dacă este cazul, documentele prezentate ulterior cu privire la plăţile efectuate de către persoana prejudiciată

d) în cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, echivalentul în lei se calculează la cursul comunicat de către BNR pentru data propunerii înaintate persoanei prejudiciate şi acceptate de către aceasta

e) calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit art. 12 se face la cursul comunicat de către BNR pentru data producerii accidentului.

(13) În situaţia prevăzută la alin. (12) lit. c) pct. (iv), calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul comunicat de către BNR pentru data propunerii înaintate persoanei prejudiciate şi acceptate de aceasta”

La articolul 25, alineatul (1)

”(1) Prejudiciile reprezentând consecinţa lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia, sunt stabilite:

a) pe baza documentelor justificative din care rezultă costurile de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul de o clasă similară ori inferioară, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate; sau

b) pe baza documentelor justificative din care rezultă costurile privind transportul zilnic suportate de către persoana prejudiciată, fără ca acestea să poată depăşi costurile prevăzute la lit. a)”

se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate, ca urmare a consecinței lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestuia, sunt stabilite pe baza documentelor justificative care dovedesc prejudiciul suferit ca urmare a imposibilității utilizării vehiculului avariat”.

Articolul 25, alineatele 2 și 4 se abrogă:

”(2) Perioada maximă pentru calcularea lipsei de folosinţă este:

a) perioada de indisponibilitate a utilizării vehiculului avariat ca urmare a stării tehnice, inclusiv în situaţia în care asigurătorul RCA efectuează cercetări suplimentare, şi se calculează de la momentul efectuării constatării avariilor şi introducerii vehiculului în reparaţie;

b) perioada cuprinsă între data constatării avariilor şi data înaintării ofertei de despăgubire, în situaţia daunei totale economice

(4) În cazul reparaţiei vehiculului avariat, perioada maximă de indisponibilitate reprezintă timpul normal de reparaţie transformat în zile de lucru prin împărţirea la patru a timpului normat de reparaţie, la care se adaugă orice întârziere nejustificată cauzată de către asigurătorul RCA”

Articolul 34, alineatul 5

”(5) Tarifele aferente decontării directe sunt calculate distinct faţă de tariful de primă RCA şi sunt comunicate A.S.F. în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei norme”

se modifică astfel:

„(5) Tarifele de primă aferente decontării directe sunt calculate distinct față de tariful de primă RCA.”

Articolul 34, alineatul 6 se abrogă:

”(6) Asigurătorii RCA notifică A.S.F. cu privire la intenţia de modificare a tarifelor aferente decontării directe, cu cel puţin 60 de zile înainte de perioada în care acestea pot fi practicate, şi comunică A.S.F. noile tarife cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate.

Articolul 41 alineatul 3:

”(3) Formularul „Constatare amiabilă de accident” poate fi utilizat în relaţia cu asigurătorii fără a mai fi necesară întocmirea documentelor de constatare de către poliţia rutieră, numai dacă este completat şi semnat de către ambii conducători de vehicule implicaţi în accident”

se modifică astfel:

„(3) Formularul „Constatare amiabilă de accident” poate fi utilizat în relația cu asigurătorii fără a mai fi necesară întocmirea documentelor de constatare de către poliția rutieră, numai dacă este completat și semnat pe suport de hârtie sau electronic prin intermediul unor sisteme informatice de către ambii conducători de vehicule implicați în accident.”

Mai jos, formularele anterioare:

Articolul 41, se adaugă alineatul 6:

„(6) Asigurătorii RCA și BAAR stabilesc de comun acord modul în care se poate emite și utiliza formularul „Constatare amiabilă de accident” în format electronic.”

Articolul 43, alineatul 1:

(1) Formularul „Constatare amiabilă de accident” conţine două pagini autocopiative, ambele având aceeaşi valoare juridică, în conformitate cu anexa nr. 7, şi instrucţiunile de utilizare a acestuia, prevăzute în anexa nr. 8”

se modifică astfel:

„(1) Formularul „Constatare amiabilă de accident” tipărit pe suport de hârtie conține două pagini autocopiative, ambele având aceeași valoare juridică, în conformitate cu anexa nr. 7, și instrucțiunile de utilizare a acestuia, prevăzute în anexa nr. 8”

Articolul 43 se introduce alineatul 1.1.:

„(1.1) Formularul „Constatare amiabilă de accident” în format electronic reproduce același model grafic, conține aceleași informații și are aceeași valoare juridică cu cea a formularului tipărit.”

Articolul 43 alineatul 2:

”(2) Formularul „Constatare amiabilă de accident” conţine informaţii privind:

a) data şi locul producerii accidentului;

b) datele de identificare ale conducătorilor auto implicaţi;

c) datele proprietarilor vehiculelor implicate;

d) datele vehiculelor implicate şi ale propriilor asigurători;

e) circumstanţele producerii accidentului”

se modifică astfel:

„(2) Modelul grafic și informațiile cuprinse în formularul „Constatare amiabilă de accident” sunt prevăzute în anexele nr. 7 și 8”

Articolul 44, alineatul 1:

”(1) Asigurătorii RCA tipăresc şi distribuie asiguraţilor formularul „Constatare amiabilă de accident” fără a inscripţiona pe acesta denumirea sau sigla proprie”.

se modifică astfel:

„(1) La momentul încheierii asigurării RCA, asigurătorii RCA pun la dispoziția asiguraților formularul „Constatare amiabilă de accident” pe suport de hârtie sau furnizează informații cu privire la modalitatea de încheiere a acestuia în format electronic”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Primarul Botoșaniului cere Guvernului să nu reducă cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale

Publicat

Publicitate

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, cere Guvernului să nu diminueze cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale.

El susține că veniturile localităților au fost influențate deja în mod negativ de tăierile de venituri ale angajaților, iar o diminuare a cotelor defalcate ar pune în pericol administrațiile locale.

‘Dacă se mai reduc și aceste cote, înseamnă că vom avea mai puțin bani și pentru funcționare, și pentru investiții, nu doar la municipiului Botoșani. Sunt convins că această situație este la nivelul întregii țări și colegii mei primari militează pentru cel puțin păstrarea cotelor actuale’, a declarat, pentru AGERPRES, Cosmin Andrei.

El spune că, în luna ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a alocat o sumă mai mică cu aproape un milion de lei din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în luna decembrie 2025 la nivelul municipiului Botoșani, ceea ce arată că nivelul veniturilor angajaților a fost în scădere.

Potrivit Legii 273/2006 privind finanțele publice locale din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale în luna anterioară se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de: a) 15% la bugetul local al județului; b) 65% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe ale căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor prin hotărâre a consiliului județean; d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați

Publicat

Publicitate

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați. Decizia a fost anunțată de președintele Senatului, Mircea Abrudean.

Potrivit acestuia, este o decizie a conducerii Camerei superioare ca ședințele de plen să se desfășoare din această sesiune cu prezența fizică a senatorilor. Cei care nu vor participa vor fi considerați absenți și vor fi sancționați conform regulamentului.

”Este o decizie a Biroului Permanent de a avea prezență fizică la Senat, este o chestiune de responsabilitate pe care ne-am asumat-o. Deci, toți senatorii vor fi prezenți la plen. Este ceva normal. Dacă nu, sunt absenți. Nu vor participa la plen, deci vor fi sancționați conform regulamentului”, a spus Abrudean, potrivit Agerpres.

În data de 2 decembrie, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că din luna februarie, când începe prima sesiune ordinară a anului 2026, ședințele de plen se vor desfășura doar cu prezență fizică.

Până în sesiunea trecută, senatorii puteau participa și online la majoritatea ședințelor plenului, exprimându-și votul pe tabletă, printr-o aplicație specială.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul și Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu

Publicat

Publicitate

Sfântul Simeon este unul dintre cei 70 de înţelepţi care au tradus din limba ebraică în limba greacă Vechiul Testament, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului. Când au ajuns cu tâlcuirea la capitolul al VII-lea, versetul 14 din cartea Proorocului Isaia, unde scrie „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuil”, bătrânul Simeon s-a îndoit în inima sa, zicând că nu este cu putinţă ca o fecioară să nască neştiind de bărbat şi, luând cuţitul, a vrut să şteargă aceste cuvinte.

În clipa aceea a fost însă oprit de îngerul Domnului care i-a spus: „Nu fi necredincios în cele scrise, a căror împlinire tu însuţi o vei vedea, pentru că nu vei vedea moartea până ce nu vei vedea pe Cel ce Se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul”. Aceasta a fost făgăduinţa despre care scrie Sfântul Evanghelist Luca: „Şi era făgăduit lui de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea, până ce va vedea pe Hristosul Domnului!” (Luca 2, 26).

Dând crezare cuvintelor îngereşti, Simeon a aşteptat venirea lui Hristos în lume. La 40 de zile după naştere, Pruncul Iisus a fost adus la templu din Ierusalim de Fecioara Maria şi Dreptul Iosif, după obiceiul Legii vechi. Atunci Sfântul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, a luat în mâini pe Domnul şi a zis: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta“.

El a proorocit despre patima lui Hristos şi despre răstignirea Lui, spunând că va trece prin sufletul Născătoarei de Dumnezeu sabia mâhnirii şi a necazului, când va vedea pe Fiul său răstignit pe Cruce. Dreptul Simeon a fost preot la templul din Ierusalim. Dreptul Simeon a murit la vârsta de 360 de ani.

Sfintele sale moaşte au fost aduse în Constantinopol în vremea împăratului Justin cel Mic (565-578) şi aşezate în Biserica Halcopratiei.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Fotbal: FC Botoșani – Oțelul Galați 0-0, în Superligă

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a terminat la egalitate cu Oțelul Galați, 0-0, luni seara, pe Stadionul Municipal din Botoșani, în ultimul meci din etapa a 24-a a Superligii de fotbal.

Gazdele au dominat autoritar jocul, dar au fost lipsite de inspirație în fața porții.

Cele mai mari ocazii au fost ratate de Mikola Kovtaliuk (53), care a reluat din apropiere pe lângă poartă, și de Zoran Mitrov (65), care a trimis în bară din interiorul careului.

Mihai Bordeianu (80) a avut și e un șut periculos, însă mingea a trecut puțin pe lângă poartă.

FC Botoșani a ajuns la șase meciuri consecutive fără victorie, trei egaluri și trei eșecuri, în care nu a marcat niciun gol.

Oțelul a pierdut doar un meci din ultimele șase, având patru victorii și un egal.

Publicitate

În tur, FC Botoșani s-a impus cu 1-0.

AFC Botoșani – ACS Oțelul Galați 0-0, Stadion Municipal – Botoșani
Arbitru: Szabolcs Kovacs (Carei); arbitri asistenți: Adrian Vornicu (Iași), Ioan Alexandru Corb (Satu Mare); al patrulea oficial: Vlad Baban (Iași)
Arbitru video: Sebastian Colțescu (București); arbitru asistent video: Sebastian Eugen Gheorghe (Suceava)
Observatori: Sorin Boca (Iași) – CCA, Bogdan Buhuș (Bârlad) – LPF
AGERPRES/ (AS – editor: Mihai Țenea, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: Fotbal Club Botoșani / Facebook.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending