Connect with us
Publicitate

Eveniment

Concursul „Toaca, chemarea veșniciei”, ediția I, a avut loc la Dorohoi și a reunit zeci de tineri

Publicat

Publicitate

În după-amiaza zilei de duminică, 20 octombrie, în Parohia „Sfinții Împărați” Broscăuți, Protopopiatul Dorohoi, a avut loc prima ediție a Concursului „Toaca, chemarea veșniciei”.

Organizat în cadrul Cercului misionar „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, prin participarea și implicarea preoților slujitori în parohiile din comunele Broscăuți, Dimăcheni și Corlăteni, concursul a reunit 40 de tineri talentați, pregătiți și motivați să mărturisească credința ortodoxă prin sunetul toacei, „sfintele lemne sunătoare”, numit astfel în documentele Sinodului VII Ecumenic (787), prin port traditional și prin interpretarea de pricesne.

Participanții au fost împărțiți în trei categorii – nivel primar, gimnazial și liceal, momentele de iscusință în interpretare fiind însoțite și o serie de pricesne și două momente de toacă demonstrativă, susținute de Emanuel Simean, elev la Seminarul Teologic din Dorohoi și Sebastian Iliuc, student în anul I la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași. 

În interiorul bisericii parohiale, participanții și-au demonstrat talentul și pasiunea pentru tradiția creștină, transmițând prin sunetul toacei un mesaj de credință și spiritualitate. Juriul, alcătuit din pr. prof. Ionuț-Ștefan Apetrei, protopopul Protopopiatului Dorohoi, pr. prof. Petru-Georgel Chichioacă, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi și prof. Marilena Ciucur de la Școala gimnazială „Dimitrie Pompeiu” din Broscăuți, a evaluat și premiat cele mai reușite interpretări, premiile constând în diplome, trofee, cărți și dulciuri.

„Îi mulțumesc pr. Cosmin pentru găzduire în această frumoasă biserică, îi felicit pe toți colegii preoți care au pregătit și au trimis copilași la acest concurs. Mă bucur că este mare numărul celor care participă încă din ciclul primar. Ei sunt încă la început, cu siguranță că participarea lor la acest concurs îi va motiva. Unii dintre ei sunt foarte buni încă de pe acum. Să practicați acest obicei al Bisericii de a bate toaca.”, a afirmat pr. prof. Petru-Georgel Chichioacă, directorul seminarului dorohoian.

„Pentru mine, sunetul clopotelor bisericii și cel al toacei, mă duce cu gândul la cuiele care au fost bătute pe cruce în trupul lui Iisus, care mă determină să mă gândesc mai mult și mă trimite spre biserică în zilele de sărbătoare. Dragi copii, toate orele petrecute de voi pentru pregătire reprezintă un timp câștigat, pentru că azi suntem cu toții aici în casa lui Dumnezeu și El răsplătește fiecare secundă muncită de voi, fiecare lucru frumos”, a mărturisit prof. Marilena Ciucur.

Publicitate

„Ziua aceasta nu este doar un concurs, ci a devenit o sărbătoare prin tot ceea ce am auzit. Toaca este cumva specifică românilor pentru că românul a fost mereu atașat de pădure, de lemn. Și lemnul pentru noi nu a fost doar un material folosit la construcții sau pentru foc. De multe ori, în mâinile omului, lemnul a prins viață. Vedeți, în biserică, pictura este completată de mobilierul bisericii, Și vedem câtă frumusețe poate să scoată omul dintr-o bucată de lemn care în aparență nu reprezintă mai nimic. Dacă-l dai în mâinile unui om priceput, scoate din el frumuseți negândite. La fel, iată și dintr-o bucată de lemn, cu două ciocănele, câtă frumusețe pentru suflet poate să iasă din mâinile unui om mai mare sau unui copilaș dacă-și dă un pic de osteneală”, a concluzionat pr. protopop Ionuț-Ștefan Apetrei.

Felicităm pe toți participanții și îndrumătorii lor și mulțumim Sectorului de misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, partenerilor – Seminarul Teologic din Dorohoi, Școlile gimnaziale din Dimăcheni, Corlăteni și Broscăuți, media TCS Broscăuți prin Costel Timofte, pr. Ionuț Crețu, Cătălin Ciobanu, preoților din parohiile cercului misionar, colaboratorilor, ostenitorilor și tuturor celor care au făcut posibilă desfășurarea în bune condiții a evenimentului. (pr. Vasile Crețu, pr. Cosmin Pristavu)

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Reforma salarizării în sectorul public: Sporuri limitate, reintroducerea grilelor salariale și noi coeficienți de ierarhizare

Publicat

Publicitate

Limitarea sporurilor, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală și revizuirea coeficienţilor de ierarhizare sunt principalele măsuri avute în vedere de Guvern în reforma sistemului de salarizare din sectorul public.

Potrivit Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, revizuirea coeficienţilor de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaţionale va stabili criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, va reduce disparităţile salariale şi va ajuta la alinierea plăţii cu responsabilităţile, experienţa şi calificările, scrie Agerpres.

„Această restructurare sprijină rezilienţa economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaţilor din sectorul public şi a unei motivaţii adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficienţelor care ar putea perturba serviciile publice”, menţionează documentul citat.

Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaţilor din administraţia locală, atât publici, cât şi contractuali, creează o mai mare consistenţă în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare, susţin autorii Planului.

De asemenea, măsura va reduce riscul fragmentării şi inegalităţii salariale, asigurând că angajaţii din administraţia locală sunt trataţi similar cu cei din administraţia centrală.

Publicitate

Limitarea sporurilor la 20%

Reforma salarizării în sectorul public mai prevede limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază. Această măsură ajută la prevenirea inflaţiei salariale şi promovează sustenabilitatea finanţelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreţionare.

„Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CFR Călători: În activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece, de duminică, la ora de iarnă

Publicat

Publicitate

Activitatea de transport feroviar de pasageri va trece, începând din 27 octombrie 2024, la ora Europei de Est, iar ora 4:00 am va deveni ora 3:00 am, informează CFR Călători.

Conform unui comunicat al companiei, trecerea la ora Europei de Est nu va modifica mersul trenurilor în vigoare.

„În noaptea de 26/27 octombrie 2024, când ora 4:00 a.m. devine ora 3:00 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4:00 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00 AM, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie”, se menţionează în comunicat.

De asemenea, potrivit sursei citate, având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei de Est oficială se face în aceeaşi zi, de 27 octombrie 2024, între staţiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

sursa Agerpres

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Trecem la ora de iarnă 2024 în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00

Publicat

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înapoi şi ora 4.00 devine ora 3.00.  Se încheie astfel orarul de vară, care a debutat în ultima duminică a lunii martie. Se revine la Timpul Legal Român, ora Europei Orientale, iar diferenţa faţă de Timpul Universal GMT este din nou de 2 ore.

Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult timp din zi de lumina naturală şi să se reducă seara folosirea luminii artificiale. De aceea, primăvara ceasurile se dau înainte cu o oră, iar toamna se dau înapoi, câştigându-se practic o oră.

Regula este simplă: primăvara înainte, toamna înapoi.

În România, începând din 1998, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Cine schimbă ora şi cine nu

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă ce oră vor păstra, după ce se va renunța la schimbarea bianuală a orei: pe cea de vară sau pe cea de iarnă. Comisia Europeană a anunțat oficial că, până anul viitor, se va renunța la această practică, adoptată în secolul trecut, care acum nu mai are nicio utilitate.

Publicitate

Acum, 70 de ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii, în cel puţin o parte a teritoriului lor, vor da ceasurile înapoi cu o oră.

Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia vor reveni la ora GMT.

Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1.

Publicitate

Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor potrivi ceasurile la ora GMT+2.

Timpul Universal Coordonat, UTC

Schimbarea orei nu este simultană în toate ţările, datorită diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasul arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea fusururi începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

Japonia nu a schimbat ora niciodată, China nu mai utilizează ora de vară din anul 1991, mai multe ţări din Asia Centrala au renunţat în anii 2000 la schimbarea orei, iar Rusia a luat aceasta decizie începând din primăvara lui 2011, la fel şi Ucraina.

În apropiere de Ecuator, zilele sunt în general egale cu nopţile, astfel că modificarea orei standard nu ar avea sens, iar ţările ecuatoriale şi tropicale nu recurg, în general, la ora de vară.

Schimbarea orei – un subiect controversat

Susţinătorii ideii spun că măsura duce la economisirea unor cantităţi de energie mici, dar semnificative. În Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vara aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic. Studii făcute în SUA şi Marea Britanie au relevat şi un alt beneficiu al orei de vara: scăderea numărului de accidente rutiere cu aproximativ un procent.

Mulţi operatori din turism spun că o ora în plus de lumina seară impulsionează turismul, se poate chiar mari sezonul turistic în anume zone şi aduce un plus de venituri şi altor domenii conexe industriei ospitalităţii: în vânzări, transporturi sau în organizarea de festivaluri sau evenimente.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul potrivirii mai multor ceasuri şi pe cel al adaptării la un alt orar de somn. Cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă şi productivitatea scăzută la locul de muncă.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, crescătorii de păsări sau fermierii care se plâng că schimbarea orei le nelinişteşte pe vaci când sunt mulse cu o ora mai devreme.

În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vara, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot – în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

O ora mai puţin de lumina seară îi incomodează pe cei care au activităţi după amiază în aer liber, constructorii, agricultorii, grădinarii, părinţii care lucrează până după amiază târziu vor avea mai puţin timp de petrecut cu copii, va fi mai puţin timp pentru a socializa sau pentru activităţi sportive în aer liber.

Ora de vară – “Un proiect economic”

Ideea orei de vara a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, în eseul său intitulat “Un proiect economic”.

Conceptul sau a fost susţinut şi de constructorul englez William Willet care propunea în 1907 că în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie să se dea ceasul înainte cu câte 20 de minute, şi apoi cu câte 20 de minute în urmă în cele patru duminici ale lunii septembrie.

După aproximativ un an de campanie proiectul sau a atras atenţia autorităţilor britanice şi în 1909 a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vara obligatorie. Dar ora de vara a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o luna după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vara a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vara a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioada mai îndelungată a fost aplicată şi în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.

În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1932, prin Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.

Începând cu anul 1979, ora de vara a fost instituită permanent în ţară noastră şi, până în anul 1997, trecerea la ora de vara s-a făcut în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii septembrie. Începând din 1998, trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Uniunea Europeană a standardizat în 1996 perioada de vară pentru toate statele membre. Schimbarea orei se face de două ori pe an şi este reglementată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie.

Citeste mai mult

Eveniment

Județul Botoșani, învăluit în ceață. Meteorologii au prelungit avertizarea de COD GALBEN

Publicat

Publicitate

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Meteorologii au actualizat prognoza și au prelungit Codul galben de ceață până la ora 11:00, pentru județul Botoșani.

Din această cauză se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri..

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending