FC Botoșani are parte doar de vești bune în această perioadă, cu doi jucători convocați la echipele naționale pentru preliminariile Cupei Mondiale 2026 și un fotbalist în formă excepțională, desemnat din nou MVP-ul etapei, a anunțat clubul pe pagina de socializare. 

Bodișteanu și Petro, prezențe în loturile naționale

Mijlocașul Ștefan Bodișteanu a fost convocat în premieră la naționala Moldovei pentru meciurile din preliminariile Zonei Europene la Cupa Mondială 2026. Selecționata Moldovei va înfrunta Norvegia pe 22 martie și Estonia pe 25 martie, în cadrul Grupei I.

Bodișteanu, născut la Chișinău, a fost format la Zimbru Chișinău și la Academia Hagi și a evoluat anterior pentru naționalele de tineret ale României.

De asemenea, FC Botoșani va avea un reprezentant și în preliminariile Zonei Africane. Fundașul Charles Petro a fost convocat la naționala Malawi pentru meciurile cu Namibia (20 martie) și Tunisia (25 martie) din Grupa H. În acest moment, Malawi ocupă locul 4, cu 6 puncte, în spatele Tunisiei, Namibiei și Liberiei.

Mitrov, în mare formă: MVP pentru a treia etapă consecutivă

Zoran Mitrov continuă să impresioneze în SuperLigă. După evoluția excelentă din partida cu Petrolul Ploiești, unde a marcat în minutul 3 și a oferit o pasă decisivă lui Aldair Caputa Ferreira la golul din minutul 73, Mitrov a fost desemnat MVP-ul meciului.

Este a treia etapă la rând în care jucătorul lui FC Botoșani primește această distincție, după ce s-a remarcat și în victoriile cu „U” Cluj și Unirea Slobozia. Performanțele sale nu au trecut neobservate, iar Liga Profesionistă de Fotbal l-a inclus și în „11”-le ideal al rundei, alături de colegul său, Paul Iacob. 

Aprecieri din partea LPF

Liga Profesionistă de Fotbal a evidențiat contribuția celor doi jucători:
Paul Iacob: „Transferul la FC Botoşani se dovedeşte a fi o decizie benefică pentru jucător, dar şi pentru club. Ușor-uşor, sub comanda lui Leo Grozavu, redevine jucătorul din trecut, apreciat de microbişti.”
Zoran Mitrov: „Gol şi pasă decisivă. Al treilea meci la rând în care s-a dovedit a fi decisiv.”

Cu jucători în formă și prezențe internaționale, FC Botoșani demonstrează că este într-o perioadă de ascensiune, iar fanii echipei au toate motivele să fie optimiști pentru restul sezonului.

În 2025, Paștele Ortodox și cel Catolic vor fi celebrate în aceeași zi, pe 20 aprilie. Prin urmare, angajații din România vor beneficia de zile libere începând de vineri, 18 aprilie. Totodată, elevii vor intra în cea de-a patra vacanță a anului școlar.

Sărbătoarea de Florii va fi marcată, de asemenea, simultan de ortodocși și catolici, pe 13 aprilie 2025. O astfel de coincidență nu a mai avut loc din 2017, când Paștele a fost celebrat de ambele confesiuni pe 16 aprilie.

În total, în 2025, românii vor avea 17 zile libere legale. Dintre acestea, 13 vor fi în timpul săptămânii, iar 4 vor cădea în weekend.

Zile libere de Paște 2025: Cât durează minivacanța pentru angajați

În 2025, angajații din România vor avea patru zile libere de Paște. Minivacanța începe vineri, 18 aprilie, de Vinerea Mare, și continuă cu zilele de sâmbătă, 19 aprilie, și duminică, 20 aprilie, când se sărbătorește Paștele. Ultima zi liberă este luni, 21 aprilie, a doua zi de Paște.

Vacanța de Paște 2025: Cât timp vor sta elevii acasă

În 2025, elevii din România vor avea vacanță de Paște timp de 10 zile. Aceasta începe vineri, 18 aprilie, și se încheie duminică, 27 aprilie.

Modulul cinci de învățare începe luni, 28 aprilie 2025, și se încheie vineri, 20 iunie. După acest modul, elevii intră în vacanța de vară, care va dura din 20 iunie până pe 7 septembrie.

Noul an școlar 2025-2026 începe pe 8 septembrie și va fi împărțit tot în cinci module de învățare, alternând cu cinci vacanțe.

Zile libere legale în 2025

• 1 mai (joi) – Ziua Muncii;
• 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului;
• 8 iunie (duminică) – Prima zi de Rusalii;
• 9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii;
• 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului;
• 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei;
• 1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României;
• 25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun;
• 26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun.

Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidențiale din 2025, va efectua vineri, 21 martie, o vizită în Botoșani, unde va participa la mai multe evenimente alături de președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime, a anunțat astăzi Organizația Județeană a PNL Botoșani.

Momentul central al vizitei va fi conferința de presă organizată la ora 14:00 la Casa Lux, unde cei doi lideri vor discuta despre teme de actualitate și proiectele viitoare pentru România.

Înaintea conferinței, Crin Antonescu va avea o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Botoșani, la care sunt așteptați aproximativ 120 de participanți.

Ulterior, după o pauză de prânz, programul candidatului va continua cu un eveniment politic organizat de PNL și PSD, unde sunt așteptați circa 500 de membri și simpatizanți ai celor două partide.

Liberalii susțin că vizita lui Crin Antonescu în Botoșani vine în contextul intensificării campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, oferind ocazia de a interacționa direct cu alegătorii și de a-și expune principalele obiective politice.

Comparativ cu 2021, cheltuielile anuale pentru educația copiilor au crescut cu aproximativ 3.100 de lei, ajungând la 9.818 lei. Cele mai semnificative creșteri sunt la meditații (aproape 3.700 de lei) și after school (aproape 2.500 de lei).

De asemenea, costul mediu anual crește odată cu vârsta copilului: 6.803 lei la ciclul primar, 10.781 lei la gimnaziu și 12.119 lei la liceu.

Aceste cifre reflectă o realitate din ce în ce mai prezentă în sistemul educațional românesc, în care părinții sunt nevoiți să suporte costuri semnificative pentru a asigura o educație de calitate pentru copiii lor. În condițiile în care educația publică ar trebui să fie gratuită, aceste cheltuieli suplimentare reprezintă un adevărat efort financiar pentru multe familii.

Creșterea semnificativă a costurilor pentru meditații și after school sugerează o dependență tot mai mare de suplimentele educaționale externe, iar această tendință ar putea reflecta o percepție larg răspândită că sistemul educațional nu reușește să ofere suficientă pregătire sau să răspundă nevoilor copiilor. În plus, aceste cheltuieli sunt adesea inegale între familii, în funcție de veniturile acestora, ceea ce poate adânci inegalitățile educaționale.

De asemenea, costurile mai mari pe măsură ce copilul crește sugerează că, pe măsură ce avansează în școală, cerințele educaționale devin mai complexe și mai costisitoare. Aceasta poate include nevoia de meditații suplimentare pentru pregătirea examenelor importante, cum ar fi Evaluarea Națională sau Bacalaureatul, dar și implicarea în activități extrașcolare care ajută la dezvoltarea abilităților suplimentare.

Această situație pune presiune pe părinți, care trebuie să își gestioneze bugetul personal pentru a susține educația copiilor lor. Pe termen lung, astfel de costuri ascunse pot deveni o povară semnificativă pentru multe familii.

„În comparație cu rezultatele analizei anterioare, observăm o creștere de 44,33% a costului total mediu acoperit anual de familie pentru școlarizarea fiecărui copil.

Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară a avut loc la începutul anului 2021, când trecerea la educația online generase o creștere uriașă a cheltuielilor familiilor (în special pentru dispozitive și echipamente periferice).

Dacă analizăm evoluția cheltuielilor medii totale în comparație cu nivelul înregistrat la analiza din anul 2018, se remarcă o triplare a costurilor ascunse ale educației”, arată realizatorii studiului.

Simulare Evaluare Națională 2025: subiectele la Matematică, pentru elevii de clasa a a VIII-a. Care au fost cerințele

Așadar, 24% dintre părinții copiilor din ciclul primar menționează costurile pentru After School / Școală după Școală (SDS), cu un cost mediu anual de 6.781 de lei, cel mai ridicat dintre toate cheltuielile.

Aceste costuri sunt semnificativ mai mari în București (15% dintre părinți) și mai scăzute în mediul rural (3%). În peste jumătate dintre cazuri (55%), programele SDS sunt organizate la școala unde învață copilul, 37% dintre respondenți au optat pentru mediul privat, 10% pentru ONG-uri, iar 1% pentru o altă școală publică.

În 6 din 10 cazuri (62%), familia suportă integral costurile, iar în 1 din 10 cazuri (11%), costurile sunt împărțite între părinți și o altă instituție.

 
Costurile ascunse ale educației: meditații
Meditațiile reprezintă un alt cost semnificativ asociat educației și au o incidență destul de mare în rândul părinților:

48% dintre părinți menționează meditațiile ca un cost asociat educației;
În cazul elevilor de gimnaziu și liceu, incidența este mai mare (64% și 66%), iar la ciclul primar este mult mai redusă (19%);
Meditațiile reprezintă al doilea cost ca nivel mediu, cu o valoare de 6.234 lei;
Motivele principale pentru meditații sunt pregătirea pentru examenele naționale (58%), recuperarea materiei (36%) și îmbunătățirea performanțelor (32%);
Incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%), cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în alte orașe și mediul rural.
„Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română. Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală.

Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditații la două materii.

Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează”, arată realizatorii studiului.

În privința fondului clasei și școlii, comparativ cu februarie 2021, a scăzut numărul părinților care consideră aceste contribuții obligatorii (de la 22% la 16% pentru fondul clasei și de la 13% la 7% pentru fondul școlii).

Recomandările Salvați Copiii România pentru Combaterea Abandonului Școlar
Salvați Copiii România recomandă implementarea urgentă a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor aflați în risc de abandon școlar.

Acesta ar trebui să se concentreze pe vulnerabilitățile socio-economice și să monitorizeze fiecare elev, în special din perspectiva statutului său social-economic și să evalueze impactul acestora asupra parcursului educațional.

De asemenea, este necesară alocarea unor resurse semnificative pentru programele de educație remedială, în special pentru „Școala după Școală”.

Sursa: Salvați Copiii România