Connect with us
Publicitate

Eveniment

Comuna sărăciei lucii renaște datorită investițiilor și spiritului civic. Localnicii au reparat benevol școala

Publicat

Comuna Dimăcheni, din județul Botoșani, este formată din trei sate cu doar 1.300 de suflete. Situată în mijlocul unei câmpii arse de soare sau de vânt, localitatea a fost mai mereu un pol al sărăciei în nordul Moldovei, scrie Adevărul.

Pe teritoriul comunei nu-și avea sediul niciun agent economic iar localnicii trăiau doar din agricultură de subzistență. În sat nu au fost niciodată rețele de apă și canalizare, iar majoritatea ulițelor erau cel mult pietruite și se transformau în adevărate mlaștini atunci când ploua.

Școala din localitate, deși învață acolo 200 de preșcolari și școlari, nu a fost reabilitată de cel puțin trei decenii. Comuna a ajuns celebră la nivel național fiindcă elevii erau obligați să meargă la niște toalete de coșmar de prin anii ‘60, un fel de „găuri” insalbure, în curte. Singurul loc cât de cât civilizat era Primăria Dimăcheni.

Sărăcia de la capătul României
Din 2004 și până în 2020, localitatea a avut același primar social-democrat. Localnicii au suferit cel mai mult din cauza lipsei apei, seceta făcând ravagii în timpul verii.

„Cel mai greu era pentru vite. Și așa suntem amărâți, dacă mai rămânem și fără apă este dezastru. Că în rest nu avem nimic. Nici canalizare, nici drumuri, nici nimic. Suntem la capătul lumii. Nici măcar magazine nu prea sunt”, mărturisește o localnică trecută de 50 de ani.

O altă problemă o reprezenta școala. „Ne era și teamă să nu se înece copiii la bude acolo. Niște găuri în pământ și-atât! Mai ales de ăștia mici ne era frică să nu cadă”, spune un alt sătean.

Oamenii au fost revoltați și de faptul că sediul primăriei beneficia de tot ce era necesar, în timp ce școala nu avea nici măcar gard. „La Primărie erau și bucătărieu și WC-uri frumoase. Și copiii noștri mergeau la gaură, în curte”, spune o femeie cu doi copii.

Școală reabilitată cu oameni din sat
Sătui de sărăcie, localnicii au „schimbat macazul”, iar la alegerile din 2020 au votat un alt primar, Marinel Moruz, un fermier de 37 de ani, din comună. În plus, oamenii au început să-și facă singuri ceea ce aveau nevoie. Un exemplu este reabilitarea școlii din comună.

Citește și: Primarul care vrea să închidă primăria. Instituţia a intrat în colaps după mărirea lefurilor. „N-am bani de nimic. Nici de utilităţi, nici de salarii. Zero!“

Au fost refăcute toate interioarele, inclusiv toaletele vechi. Oamenii au lucrat în echipe, cât timp putea fiecare. Cinci dintre localnici, care primeau ajutor social în baza Legii 416, au lucrat zilnic, iar ceilalți în funcție de cât le permitea timpul liber.

Un lucru este cert, acum, școala din Dimăcheni arată ca nouă. Primăria a cheltuit doar 65.000 de lei, prețul aferent materialelor, scutind sumele uriașe cu manopera și toate procedurile aferente.

Autoritățile locale au accesat și fonduri europene guvernamentale pentru a realizarea rețelei de apă și canalizare în comună, dar și a altor lucrări de modernizare a școlii, inclusiv realizarea unui teren de sport modern, din fonduri proprii, în condițiile în care, pentru prima dată în istoria comunei, există un excedent financiar care va fi reinvestit în lucrări edilitare.

„Anul trecut, am avut un excedent de 830.000 lei, bani pe care i-am oprit pentru cofinanțare în cazul în care apar noi proiecte. Pe Anghel Saligny am avut depuse trei proiecte, dar ne-au aprobat doar două. Am prins proiect de realizare a aducțiunii de apă, tot Dimăcheniul și Mateieni. Pentru apă, valoarea este de aproximativ zece milioane de lei, iar pentru canalizare, cel de-al doilea proiect aprobat, opt milioane de lei”, a precizat Marinel Moruz, primarul din Dimăcheni.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO FOC la Havârna! Aproximativ 18 hectare de vegetație uscată și stuf au ars, seara trecută, în localitatea Neculce

Publicat

Aproximativ 18 hectare de vegetație uscată și stuf au ars, seara trecută, în localitatea Neculce din comuna Havârna.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani, Detașamentului Dorohoi și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Havârna, cu trei autospeciale de stingere. Aceștia au constatat faptul că incendiul se manifesta violent, în mai multe focare, arderea fiind întreținută de vânt.

În unele dintre locuri accesul cu autospeciale nu s-a putut realiza din cauza terenului, flăcările fiind stinse de pompieri cu ajutorul lopeților speciale.

Intervenția a durat mai bine de două ore.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind utilizarea focului deschis în spații deschise.

Potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase.

Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Singurele motive pentru care mai merg la școală mii de elevi. „Matale ai citi poezii dacă te-ar durea burta de foame?”

Publicat

Mii de elevi din nordul Moldovei frecventează cursurile școlare doar pentru a primi de mâncare caldă sau pentru a încasa bursele sociale. Această realitate cruntă este mai des întâlnită în mediul rural și este cauzată de sărăcie, dar și de un mediu familial dezorganizat, scrie ADEVĂRUL.

Potrivit rapoartelor Eurostat, România se află pe primul loc, la nivelul Uniunii Europene, în privința riscului de sărăcie și excluziune socială pentru copii și tineri până la 18 ani, cu un procent de 41.5%. Cu alte cuvinte, mulți copii dar mai ales adolescenți abandonează scoala, mai ales din cauza sărăciei sau a unui mediu familial precar, dezorganizat. Cele mai afectate regiuni sunt cele din Oltenia și Moldova.

În nordul Moldovei, la Botoșani, sute de copii abandonează, anual, scoala din cauza sărăciei. Este vorba mai ales de copii din mediul rural, din cătune izolate, sărace și fără nicio perspectivă. Alte mii de copii, mai ales de la țară, mai dau încă pe la școală doar datorită burselor sociale și a pachetelor alimentare puse la dispoziție de Primării sau de programe guvernamentale.

„Asta este realitatea, vin la școală ca să mănânce”

În județul Botoșani sunt 60.000 de școlari și preșcolari, iar o parte dintre aceștia învață la școli din mediul rural. Cei din familiile foarte sărace merg la culcare, de multe ori, cu burta goală. Sunt destule cazuri în care muncesc în gospodărie, în loc să învețe, tocmai pentru a-și ajuta familia.

„Oamenii au animale. Care sunt săraci, din acele animale trăiesc. Copiii fac parte din familie, de mici se apucă de muncă cu părinții. Că altfel se culcă cu burta goală. Numai de școală nu le mai arde! Matale ai citi poezii dacă te doare burta de foame sau ești rupt de oboseală?”, spune un sătean din Baranca, comuna Hudești, una dintre cele mai nevoiașe comunități din județul Botoșani.

Mulți dintre aceștia abandonează școala destul de devreme. Despre liceu nici nu poate fi vorba. Tocmai de aceea, peste 150 de școli din județul Botoșani, din mediul rural, au accesat un program guvernamental prin care elevii primeau o masă caldă la școală. La școli din Hudești, Ungureni, Todireni, Albești, dar și multe alte comune din județul Botoșani sunt copii care vin la școală tocmai pentru că pot mânca ceva gratuit.

„Asta este realitatea, vin la școală ca să mănânce. Pentru unii, de multe ori, este cea mai consistentă mâncare pe care o au zilnic”, precizează Viorel Toma, edilul din Hudești.

Școala din Curtești este, de asemenea, inclusă în acest program.

„Copiii din familiile cu probleme financiare și sociale sunt îndreptați către absenteism. Unul din motivele pentru care vin la școală ar fi și această masă caldă”, spune Bogdan Tănasă, directorul școlii din Curtești.

Alte primării, precum cea de la Drăgușeni, hrănește câte o sută de școlari, zilnic, din bugetul comunei, tocmai pentru a-i motiva să învețe și să vină la școală.  Alte comune oferă pachete alimentare elevilor, pentru a mânca la școală.

Bursa socială, un alt motiv pentru prezența la școală
Sătenii din cătunele județului Botoșani mărturisesc că mulți copii vin la școală atrași de acea bursă socială oferită de statul român elevilor din familii nevoiașe, respectiv 300 de lei lunar. Primirea acestei burse este condiționată de venirea la ore, astfel că elevii trebuie, vrând-nevrând, să fie prezenți la școală ca să poată primi bursele.

„Dacă nu ar fi aceste burse sociale, nu ar veni prea mulți la școală. Pentru că sunt din familii care fie nu au cu ce să-i trimită la școală, fie nu le pasă dacă copiii învață sau nu. Îi trimit la școală să stea acolo în bancă și să ia banul. De învățat, care cum vrea”, mărturisește un localnic din satul Mănăstireni.

ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Vasile Mărturisitorul

Publicat

Preacuviosul Vasile Mărturisitorul este un călugăr mărturisitor pentru cultul icoanelor care a trăit în secolul al VII-lea, în timpul domniei împăratului iconoclast Leon al III-lea Isaurul (717-741 d.Hr.). Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face pe data de 28 februarie.

De la o vârstă fragedă lepădând viața lumească, cuviosul Vasile s-a făcut monah și s-a dedicat pe sine lui Hristos într-o viață de ascultare și nevoințe ascetice. La început trăia într-un schit, hrănindu-și sufletul cu darurile credinței și ale iubirii. A devenit ucenicul Cuviosului Procopie Decapolitul (care este prăznuit pe 27 februarie).

Atunci când împrejurările potrivnice credinței creștine l-au chemat, a răspuns cu râvnă înflăcărată și a apărat Ortodoxia cu îndrăzneală și curaj. Căci văzând în primejdie cinstirea sfintelor icoane, a stat cu hotărâre împotriva sfărâmătorilor de icoane. Pentru aceea a fost persecutat, arestat, chinuit rău. Și fiindcă nu s-a înduplecat cu firea, ci a propovăduit adevărul ca și cum ar fi în fața morții și a Dreptului Judecător, a fost din nou chinuit și apoi băgat în temniță.

După moartea împăratului Leon însă, și cu rugăciunile părintelui său Procopie, cuviosul Vasile ieșit din temniță și iarăși cu aceeași petrecere și nevoință s-a ostenit îndemnând spre dreapta credință în multe vremi. Iar mai apoi, bucurându-se și mulțumind, s-a mutat cu pace către Dumnezeu, pe Care din pruncie L-a dorit.

Citeste mai mult

Actualitate

A început programul Noua Casă 2024. Ce bănci finanțează, avansul minim, comisioanele de administrare și onorariile notariale

Publicat

A început programul Noua Casă 2024, un program care rămâne un produs de creditare avantajos printr-o serie de facilități importante. În acest an avansul minim solicitat şi prin comisioanele de administrare sunt reduse anul cu 50% (de la 0,30% pe an la 0,15% pe an, calculat la soldul garanţiei), relatează alba24.ro.

O altă modificare adusă programului, în ediţia 2024, este reducerea cu 30% a onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepţii prevăzute în mod expres în legislaţia incidentă.

Lista băncilor din Programul Noua Casă 2024:

Astfel, românii care doresc să-şi achiziţioneze o locuinţă, pot apela la una dintre băncile partener:

Alpha Bank,

BRD-GSG,

BCR,

Banca Transilvania,

CEC Bank,

NG Bank,

Raiffeisen Bank,

Libra Intrnet Bank,

OTP Bank,

EXIM Banca Românească,

Unicredit Bank,

Garanti Bank,

First Bank,

Vista Bank,

Intesa Sanpaolo Bank

Techventures Bank

Acestea sunt băncile care acceptă documente pentru întocmirea dosarului de credit şi înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obţinerii garanţiei de stat.

Informaţii complete privind condiţiile de eligibilitate, documentele solicitate şi modul de accesare a programului Noua Casă sunt publicate pe site-ul FNGCIMM.

De la lansarea Programului Prima Casă, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanţii şi promisiuni de garantare în valoare totală de 31,57 miliarde lei, ce au susţinut credite în valoare de 63,8 mld lei.

Rata de default efectivă a garanţiilor este de 0,316%, acesta situându-se cu mult sub rata de neperformanţă a creditelor aferente debitorilor persoane fizice pe întregul sistem bancar, se precizează în comunicat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending