Botoșani se poate lăuda cu una dintre cele mai bune școli de meseriași confecționeri din România. Elevii învață să lucreze pe utilaje clasice, dar și de ultimă generație și fac practică la cele mai puternice fabrici din industria textilă din nordul Moldovei, scrie Adevărul.

Județul Botoșani are o tradiție de peste șapte decenii în industria textilă. Chiar și după 1990, unica ramură industrială care a supraviețuit și chiar prosperat la Botoșani a fost industria textilă. Și astăzi în județ funcționează zeci de fabrici, multe cu capital străin, în care lucrează mii de oameni.

Ceea ce a atras ca un magnet investitorii străini în domeniul confecțiilor este forța de muncă calificată din Botoșani. Aici sunt cei mai buni textiliști și filatori din România. Majoritatea au fost pregătiți, de-a lungul timpului, la o școală de meseriași cu tradiție în domeniul confecțiilor.

Este vorba despre Liceul „Alexandru cel Bun”, din municipiul Botoșani sau Liceul Textil, așa cum era cunoscut în perioada comunistă. Și astăzi, acești meseriași de top în domeniul confecțiilor continuă să se pregătească, mai ales că există o cerere constantă de angajați în domeniul confecțiilor, cu precădere în Botoșani.

„Regina industriei ușoare românești”
„Industria textilă din Botoşani a fost regina industriei uşoare româneşti. Cei care i-au adus faima au fost chiar muncitorii care lucrau în halele de producţie. Cei mai buni textilişti din România au învăţat meserie la Botoşani”, spune Vasile Chiru, sindicalist și fost angajat al unei fabrici de confecții din Botoșani.

În perioada comunistă, la Botoșani funcționau numeroase întreprinderi de confecții, mai ales că în zonă există tradiție. Prima fabrică de confecții s-a deschis în 1948. Au urmat și altele la Botoșani, Dorohoi, Darabani sau Flămânzi.

Una dintre cele mai mari, Uzinele Textile Moldova, avea pe vremuri peste 10.000 de angajați. Tocmai de aceea, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri din 1974 lua naștere la Botoșani Liceul Textil, o școală de elită pentru pregătirea confecționerilor și filaturiștilor.

Citește și: 160 de salariaţi ai unei fabrici de confecţii din Motru, în izolare după ce o angajată a fost confirmată cu coronavirus
„La vremea aceea, la examenul de admitere, la Liceul Textil erau 14 pe loc, așa de mare era concurența”, spune Vasile Chiru

După 1990, odată cu industria textilă, a supraviețuit și școala de meseriași de la Liceul Textil, devenit Liceul „Alexandru cel Bun”. Profilurile s-au diversificat, inclusiv cu cele teoretice, dar baza rămâne școala de confecționeri. Totul a fost conceput pe niveluri care să răspundă cerințelor de pe piața muncii. Altfel spus, Liceul „Alexandru cel Bun” este unul dintre puținele din țară care oferă întreg procesul de calificare în industria textilă, de la școala profesională și până la post-liceală.

„Oferim calificări în industria textilă și pielărie începând cu învățământul profesional nivel III. Absolvenții nivelului profesional pot continua studiile liceale, în același domeniu, pe industrie textilă și pielărie, unde avem profilul de tehnician în industria textilă și tehnician designer vestimentar. Iar absolvenții de liceu cu sau fără examenul de bacalaureat pot urma studiile învățământului post-liceal nivelul V”, spune Mihaela Achihăiței, director al liceului.

Practică pe utilaje de ultimă generație, în colaborare cu agenții economici
Profesorii care predau la aceste profiluri sunt ingineri textiliști cu experiență, care îi învață pe elevi toate operațiunile necesare.

„În primul rând, îi pregătim pentru a se angaja și a intra în producție. După aceea, și pentru ei. Chiar dacă nu vor lucra în domeniu, eu le arăt cum se fac și fermoarul, și betelia, să se descurce singuri acasă. Pot lucra oricând și în străinătate. Acolo trebuie să știi să coși, iar noi asta-i învățăm aici”, spune Maria Baida, profesor de specialitate.

Elevii beneficiază de practică la fabricile de confecții din județ, multe dintre acestea lucrând, mai ales în sistem lohn, pentru mari branduri din Europa. Avantajul este dublu, pe de o parte, elevii învață meserie, iar patronii de fabrici fac rost de angajați calificați.

Pentru profilul de filator, liceul botoșănean face învățământ dual în parteneriat cu o fabrică de confecții. În orele de practică, de învățare, la liceu, elevii lucrează mai ales pe utilaje de ultimă generație.

„Chiar și la postliceală îi învățăm să proiecteze utilizând ultimele tehnologii”, spune directoarea.

După minimum trei ani de studii, adică cel puțin ciclul profesional, elevii primesc certificate de calificare valabile în toată Uniunea Europeană.

Candidatul PSD pentru președinția Consiliului Județean Botoșani, Lucian Trufin, și echipa de candidați social-democrați din fiecare localitate au început, din această săptămână, campania de consultare publică pentru elaborarea strategiei optime care să accelereze dezvoltarea județului Botoșani, începută în mandatul președintelui Doina Federovici.

„În toată activitatea mea politică și administrativă de peste 20 de ani, am înțeles că decidentul ales de cetățeni trebuie să mențină un dialog permanent cu aceștia. De aceea, mi-am propus să stabilim împreună continuarea dezvoltării județului nostru! Lansez în dezbatere o serie de proiecte și aștept cu interes propunerile botoșănenilor. În funcție de semnăturile primite, vom stabili în comun prioritățile județului. Am fost primar al comunei Vlăsinești timp de două mandate, iar acum sunt la al doilea mandat de senator. Știu bine ce înseamnă administrația locală și activitatea legislativă. Știu cum se scrie un proiect pentru a obține fonduri europene. Stiu cum să aduc la sat nivelul de trai de la oraș, cum să obțin bani pentru asfaltarea drumurilor și cum să aduc utilitățile la poarta fiecărei gospodării”, a subliniat Lucian Trufin.

În continuarea rezultatelor obținute de actualul președinte al Consiliului Județean, candidatul PSD propune un program menit să valorifice economic întregul potențial al județului Botoșani.

„10 pentru Botoșani reprezintă o sinteză a programului meu de guvernare locală pentru continuarea proiectelor de investiții realizate de colega mea, Doina Federovici. O atenție sporită este menținută către modernizarea infrastructurii rutiere, dotarea unităților medicale, extinderea serviciilor sociale, promovarea domeniului cultural și valorificarea turistică a județului. De asemenea, acest program conține o serie de măsuri noi, care vizează calificarea tinerilor, susținerea fermierilor și producției locale, dezvoltarea antreprenorilor locali, atragerea de investitori, crearea de locuri de muncă și accesul la servicii medicale gratuite pentru copiii și vârstnicii din toate zonele județului. În perioada următoare, după consultările cu botoșănenii din fiecare localitate, voi detalia toate măsurile din Programul 10 pentru Botoșani”, a susținut Lucian Trufin.

PROGRAMUL 10 PENTRU BOTOȘANI

1. HUB AGRO-ALIMENTAR LA BOTOȘANI

• Construirea de centre locale de colectare, depozitare și procesare a cerealelor, legumelor și fructelor obținute pe plan local, în vederea vânzării directe a produselor agroalimentare realizate în Botoșani.

1. UNITATE MEDICALĂ MOBILĂ DE SCREENING

• Program județean de evaluare a sănătății copiilor, vârstnicilor și a persoanelor vulnerabile, prin consultații în localitatea de domiciliu, în vederea depistării și prevenirii afecțiunilor cronice.

1. ȘCOLI DE MESERII

• Parteneriat cu mediul privat pentru înființarea de școli profesionale în care tinerii să învețe meseriile specifice activităților economice desfășurate în județ.

1. FABRICAT ÎN BOTOȘANI

• Parteneriate publice-private pentru amenajări de parcuri industriale, de tipul celui început la Bucecea, pentru atragerea de investiții în activități de producție la nivel local.

1. DIGITALIZAREA SERVICIILOR CONSILIULUI JUDEȚEAN

• Dezvoltarea serviciilor online oferite de Consiliul Județean cetățenilor, astfel încât să nu mai fie nevoie de deplasarea la sediul instituției (prezența la ghișeu va rămâne opțională).

1. SERVICII PUBLICE LA SAT CA LA ORAȘ

• Continuarea programelor de modernizare a drumurilor județene, inclusiv drumul de mare viteză Botoșani-Suceava, precum și extinderea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și gaze.

1. „HAI LA BOTOȘANI!”

• Crearea de rețele agroturistice integrate și puncte gastronomice pentru valorificarea produselor tradționale și patrimoniului cultural în proximitatea obiectivelor turistice din Botoșani.

1. INVESTIȚII TERITORIALE INTEGRATE

• Implementarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI „Țara de Sus”, pentru dezvoltarea programelor de investiții locale, în funcție de nevoile specifice ale fiecărei regiuni.

1. HUB INVEST BOTOȘANI

• Departament specializat la Consiliul Județean pentru promovarea propunerilor de afaceri ale antreprenorilor botoșăneni pentru a obține finanțare din partea unor potențiali investitori.

1. BOTOȘANI, JUDEȚ VERDE ȘI CURAT

• Construcția de parcuri fotovoltaice, achiziții de instalații de tratare a deșeurilor colectate din județ și instalarea de ministații de tratare a apelor menajere.

Această zi servește drept o ocazie de a reflecta asupra ororilor Holocaustului și de a onora memoria celor care au suferit și au murit în lagărele de concentrare naziste. 11 aprilie: Ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare este marcată la 11 aprilie în multe țări din lume.

Această dată marchează eliberarea lagărului de concentrare Buchenwald de către trupele americane în 1945.

Lagărul de concentrare Buchenwald a fost un lagăr de concentrare nazist înființat pe muntele Ettersberg lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937, unul din cele mai mari astfel de lagăre de pe pământ german. Primul comandant al lagărului a fost Karl-Otto Koch.

Deținuții erau folosiți pentru muncă forțată în fabricile locale de armament.

Aceștia erau evrei, deținuți politici, homosexuali, romi, martori ai lui Iehova, deținuți religioși, criminali, și prizonieri de război.

Printre deținuți se numărau scriitori, medici, artiști etc. Majoritatea deținuților politici proveneau din țări ocupate și erau membri ai rezistenței.

Vezi și povestea Irinei Berenstein, care şi-a văzut părinţii, bunicii şi şapte fraţi intrând pe uşa camerei de gazare de la Auschwitz.

Fiică a unui bijutier, Irina Berenstein, născută Aron, originară din Alba Iulia, a fost deportată la vârsta de 20 de ani, în martie 1944. A scăpat ca prin minune.

Cererile de înscriere în învăţământul primar se vor putea depune, în prima etapă, în perioada 11 aprilie – 14 mai, potrivit calendarului anunţat de ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Potrivit calendarului, între 14 şi 17 mai se vor procesa cererile-tip de înscriere şi se vor repartiza copiii la şcoala de circumscripţie.

Între 20 şi 27 mai se vor procesa cererile-tip prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât la şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere.

Pe data de 28 mai se va face repartizarea la şcoala de circumscripţie a copiilor ai căror părinţi au solicitat înscrierea la o altă şcoală decât şcoala de circumscripţie, dar nu au fost admişi din lipsă de locuri, şi care au exprimat în această fază opţiunea pentru înscrierea la şcoala de circumscripţie.

În data de 29 mai vor fi afişate listele cu candidaţii înmatriculaţi şi numărul de locuri rămase libere.

Înscrierile în cea de a doua etapă vor avea loc între 31 mai şi 7 iunie. AGERPRES