Connect with us
Publicitate

Actualitate

Comorile Botoșaniului: PARADISUL iubit de dacii liberi care au locuit în zona Dersca şi Lozna din nordul Moldovei

Publicat

Publicitate

La Dersca, în judeţul Botoşani se află una dintre cele interesante şi preţioase locuri din Moldova. Este vorba despre o mlaştină preistorică protejată prin lege, dar şi locul unde s-au făcut descoperiri arheologice senzaţionale legate de istoria dacilor din nordul Moldovei.

În nordul extrem al României, între satele Dersca şi Lozna, situate undeva la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoşani, aproape de graniţa României cu Ucraina, se află un adevărat paradis al naturii, o frântură de preistorie care a supravieţuit mileniilor, relatează adevărul.ro.

Mai mult decât atât, această turbărie este deosebit de importantă şi din punct de vedere arheologic, aici fiind descoperite artefacte foarte valoroase aparţinând triburilor dacice.

Publicitate

Mlaştina preistorică, un paradis   

Lozna şi Dersca sunt două sate alăturate. Sunt practic despărţite de această turbărie întinsă pe o suprafaţă de 100 de hectare. Practic este o mlaştină preistorică turboasă, cu pajişti, turbării şi lacuri eutrofe în care trăiesc peste 200 de flori sălbatice, ferifi, muşchi şi alte plante specifice acestui habitat. Printre acestea pot fi enumerate şi ligularia, bujorul, orhideea, omagul,daria, salcie târâtoare sau arnică, mai scrie adevărul.

În plus, de-a lungul mlaştinii şi a lacurilor trăiesc numeroase specii de păsări şi animale, printre care şi lebedele, găinuşa de baltă, pescăruşul râzător,cucul, stârcul roşu sau iepurele de câmp. Este un spectacol al naturii şi un loc ideal pentru cei care caută linişte şi momente de contemplare.

Publicitate

Tocmai datorită importanţei sale, turbăria de la Dersca (sau Lozna) este declarată sit Natura 2000.

”A fost declarată sit Natura 2000 prin ordin de ministru în anul 2007, în scopul conservării următoarelor specii de floră şi faună cu importanţă comunitară: angelica de baltă şi fluturele buhă dar şi pentru habitatele: Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, turbării degradate capabile de regenerare naturală, comunităţi cu lizieră cu ierburi înalte higrofile”, precizează reprezentanţii de la Agenţia Naţională pentru Arii Protejate.

În plus, în aceeaşi zonă, se află şi rezervaţia floristică Turbăria Dersca, o mlaştină eutrofă (n.r. bogată în materii nutritive) pe valea pârâului Bahna. La această turbărie se ajunge pe Drumul Judeţean 291 B, urmând traseul Botoşani-Dorohoi-Şendriceni-Lozna-Dersca.

Publicitate

Un sat lacustru al dacilor liberi, unicat în România  

Pe lângă importanţa botanică şi faunistică, turbăria de la Dersca este foarte importantă şi din punct de vedere arheologic. Mai precis, aici se află una dintre cele mai inedite şi fascinante locuri din nordul Moldovei care amintesc de istoria dacilor. În anul 1952, un grup de muncitori care săpa după turbă a dat peste construcţii vechi din lemn, înghiţite de mlaştină, bine conservate. Odată scoase la suprafaţă, fără asistenţă de specialitate, aceste construcţii s-au distrus în contact cu aerul. Profesorul şi arheologul Paul Şadurschi a reuşit însă să dedice mai multe articole de specialitate acestor descoperire. Pe lângă acele structuri de-a lungul timpului au fost găsite oase de animale, coarne şi fragmente ceramice, semn că în zona mlaştinii a fost un sat lacustru.

În 1959, o altă echipă de muncitori a dat peste o monoxilă, adică o barcă scobită într-un trunchi de copac. Tot în această turbărie, legată de aceste locuinţe din lemn, s-a descoperit şi un pod vechi de 2000 de ani, perfect conservat. Acest pod a fost salvat şi se află expus la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani.

În urma cercetărilor efectuate de specialişti s-a ajuns la concluzia că toate aceste locuinţe, platforme, poduri şi structuri din mlaştină au aparţinut unei aşezări dacice.

„Cele mai valoroase vestigii sunt construcţiile din lemn, datate pentru perioada secolelor al II-lea î.Hr. şi al III-lea d.Hr. Erau poduri peste mlaştină, încadrate pe baza materialelor ceramice. Platformele erau realizate din buşteni despicaţi şi perforaţi pe margini, astfel încât să fie susţinute prin ţăruşi“, explică muzeografa Adela Kovacs de la Muzeul Judeţean Botoşani.

Această aşezare este unică în România, şi destul de rare în sud-estul Europei, fiind mai degrabă specifică zonelor din nordul Europei.

O comoară din adâncurile mlaştinii  

Una dintre cele mai importante descoperiri în turbărie o reprezintă tezaurul de unelte din fier, de origine dacică. Într-o ladă de lemn, veche de 2000 de ani, în săculeţi din pânză erau adăpostite obiecte folosite de meşterii daci la dulgherie, fierărie şi lucrări agricole. Erau măiestrit lucrate şi bine conservate. Tezaurul a fost descoperit de nişte localnici în 1975. Cutia în care se aflau s-a distrus, tot în contact cu aerul. Piesele de fier au rămas şi pot fi admirate la Muzeul Judeţean din Botoşani.

“Cele mai numeroase piese sunt unelte agricole: seceri cu cârlig, coase cu cârlig, verigi de fixare în mâner, două cosoare. O categorie interesantă de piese este cea folosită în ateliere specializate, precum nicovale, ciocan cu feţele dreptunghiulare, daltă cu tub, pilă cu zimţi, unelte de forjă. Menţionăm şi alte tipuri de piese, precum topoare cu înmănuşare verticală, împungătoare pentru cusutul pieilor, cuţite de diferite forme şi mărimi. Piesele au fost interpretate ca fiind inventarul unui atelier de fierar şi dulgher“, adaugă Adela Kovacs.

Conform cercetărilor, prin analogie cu piese asemănătoare s-a ajuns la concluzia că o parte a obiectelor erau de factură dacică, iar altele după model celtic. Această descoperire duce cu gândul că în zonă funcţionau şi ateliere meşteşugăreşti specializate. Pe lângă unelte au fost descoperite şi arme, în special, vârfuri de lance şi pumnale celtice de mari dimensiuni dar şi o piesă rară, inedită. Este vorba despre un obiect de fier, cu trei dinţi curbaţi, legaţi de mâner printr-o structură tubulară.

Arheologul Paul Şadurschi credea că acest obiect era o armă, un trident folosit la război. „Ţinând cont de felul destul de complicat în care poate fi montată la un mâner, piesa descoperită la Lozna se aseamănă cu un trident descoperit într-un mormânt de luptător din necropola scordiscă de la Karabunna, Iugoslavia. Este lucrată din fier oţelit, datat, alături de alte piese din inventarul mormântului, la mijlocul secolului I î.Hr.“, preciza Şadurschi în revista „Hierasus“.

Un loc sacru al dacilor  

Cutia cu unelte şi arme este posibil să fi fost depusă intenţionat de daci în mlaştină, în cadrul unui ritual. Structurile de lemn este posibil să fi aparţinut şi unei structuri de cult. Deocamdată nimeni nu ştie cu siguranţă la ce a servit această aşezare din mlaştină.

Paul Şadurschi bănuia că era însă o zonă intens locuită de daci. Aceştia trăiau în sate în jurul turbăriei, un loc care le oferea resurse naturale, mai ales fierul de baltă. Tocmai de aceea, specialistul botoşănean credea că aici erau ateliere meşteşugăreşti, locuri de cult care aparţineau triburilor dacice din secolele II-III d Hr, rămase în afara sferei de influenţă romană.

Amforele descoperite la Lozna arată că aceştia fie făceau comerţ, fie prădau teritoriile romane, fie cel amai probabil şi una şi alta. Pe lângă meşteşugari şi agricultori, în locuinţele lacustre de la Lozna au trăit şi războinici – aşa cum o arată şi vârful de lance, gheara de fier sau pumnalele de luptă, dar şi o piesă de harnaşament.

Specialiştii cred că sunt necesare cercetări mai amănunţite în turbăria de la Lozna, dar fără sprijin financiar, lucrurile se complică, iar cercetările sunt greu de efectuat mai ales în acest mediu.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cu ce gând a plecat Nicolae Ciucă de la Botoșani: Un rezultat bun la alegerile din 24 noiembrie este o certitudine având în vedere forţa PNL

Publicat

Publicitate

Preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, şi-a manifestat, duminică, încrederea că va accede în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, relatează agerpres.ro.

El a declarat, la finalul unei vizite pe care a făcut-o la Mănăstirea Vorona din judeţul Botoşani, că un rezultat bun la alegerile din 24 noiembrie este o certitudine având în vedere forţa PNL, care este cea mai mare formaţiune politică de centru-dreapta din România.

“Nu mă îngrijorează absolut nimic, pentru că există o certitudine. Ea este dată de forţa PNL, în sensul în care avem peste 1.100 de primari, mai precis 1.146 de primari, avem 12 preşedinţi de consilii judeţene, avem peste 12.000 de consilieri locali şi peste 400 de consilieri judeţeni. Ca atare, aici este vorba de organizarea şi mobilizarea PNL, cea mai puternică formaţiune politică din centru-dreapta şi mai mult decât atât ceea ce resimt din întâlnirile pe care le am cu oamenii peste tot în ţară. Oamenii sunt cei care ne dau încrederea că au în faţă un candidat şi un proiect cât se poate de onest, cât se poate de aliniat pe cerinţele şi aşteptările cetăţenilor”, a afirmat Ciucă.

Publicitate

Totodată, candidatul PNL a fost întrebat dacă în rugăciunile sale de la Mănăstirea Vorona s-a gândit la un rezultat bun la alegerile prezidenţiale.

“Aici nu este vorba de divinitate. Aici este vorba despre mesajele pe care reuşim să le transmitem către oameni, programele şi proiectele pe care le asumăm şi odată ce reuşim să îi convingem că merităm încrederea lor, atunci avem nevoie de a lucra împreună cu oamenii ca să împlinim ce ne asumăm în campanie. Asta cred că ne lipseşte în momentul de faţă: încrederea oamenilor şi unitatea. Nu mai au încredere pentru că ne angajăm cu foarte multe promisiuni. Sunt o serie întreagă de declaraţii că vom face, că vom drege, iar în final oamenii nu resimt nimic. Angajamentul nostru este să facem ceea ce trebuie pentru oameni, astfel încât să vadă că există şi responsabilitate, există şi asumare şi că, într-adevăr, clasa politică trebuie să se pună în slujba oamenilor”, a răspuns liderul liberal.

Nicolae Ciucă a mai vizitat, duminică, Staţiunea de cercetare dezvoltare pentru creşterea ovinelor şi caprinelor de la Popăuţi, unde a avut o întâlnire electorală cu fermierii din judeţul Botoşani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) George Simion, astăzi, la Flămânzi: Am revenit alături de botoșăneni, așa cum am promis!

Publicat

Publicitate

Astăzi, George Simion a fost prezent în orașul Flămânzi împreună cu candidații AUR la alegerile parlamentare unde și-a reafirmat angajamentul față de toți românii, oriunde s-ar afla aceștia. Dacă ceilalți lideri politici găsesc drumul spre Botoșani doar în campania electorală, George Simion nu este străin de județul Botoșani, prezența sa devenind o obișnuință aici, în locul unde se agață harta în cui.

Liderul AUR a scris pe pagina de facebook că ziua sa a început în Flămânzi acolo “unde în 1907 moldovenii s-au revoltat împotriva asupritorilor. În 2024 voința oamenilor trebuie să fie implementată pașnic, nu înăbușită.”

Ariadna Cîrligeanu, președinte interimar AUR Botoșani și candidat la Camera Deputaților, a declarat după vizita în orașul Flămânzi, că AUR poate schimba România în bine.

Publicitate

“În acest moment suntem singurul partid care prezintă un proiect de țară în fața românilor. George Simion este singurul candidat la prezidențiale care merge printre români. Toți ceilalți, Ciucă, Ciolacu, și-au adus aminte de botoșăneni în perioada campaniei electorale. Să  nu uităm că și în perioada guvernării lor am fost un județ izolat și condamnat la sărăcie. Au plecat așa cum au și venit: după întâlnirea cu proprii membri de partid s-au urcat în mașini și au plecat, pentru că nu au curajul să privească în ochi botoșănenii. Nu au cum să vină în fața celor care vând produsele pe marginea drumului pentru că această realitate este efectul politicii partidelor pe care le conduc. Botoșănenii nu mai au încredere în vechea clasă politică. Aceasta este lupta generației noastre împotriva mafiei lor. Prin Planul Simion ne-am luat angajamentul atât în fața locuitorilor din orașul Flămânzi, cât și a tuturor românilor, că vom reconstrui România alături de singurul lider politic care poate să refacă ceea ce ei au distrus”, a spus Ariadna Cîrligeanu.

La rândul său, Cătălin Silegeanu, candidat la Senat, a declarat că promisiunea pe care George Simion o face românilor este una clară: peste tot unde vor fi români, vom fi și noi.

“AUR îi ascultă pe români și vine cu soluții pentru problemele lor reale. Avem pregătite 200 de măsuri pe care vi le prezentăm în Planul Simion și prin care vom reuși să reconstruim România. Suntem aici pentru voi, pentru fiecare botoșănean care își dorește o schimbare reală. George Simion este președintele pe care, de prea multă vreme, românii îl așteaptă”, a afirmat Cătălin Silegeanu.

Publicitate

CMF 1240014

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 10 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 10 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 10 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 6, 4, 17, 39, 26, 7

Publicitate

Loto 5/40: 6, 37, 36, 11, 21, 20

Noroc: 0 5 4 1 2 6 8

Noroc Plus: 2 1 8 6 9 3

Publicitate

Super Noroc: 4 2 5 1 5 0

Joker: 31, 40, 18, 11, 8 + 19

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

O botoșăneancă plecată în ITALIA a dispărut. Familia și polițiștii o caută cu disperare

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 54 de ani, care în luna august, a.c. a plecat la muncă în Italia, păstrând legătura cu familia în mod constant.

Acest lucru după ce polițiștii au fost informați că din data de 1 noiembrie a.c. aceasta nu a mai putut fi contactată.

NICOARĂ DOINA CARMEN are următoarele semnalmente: 1,62 de m înălțime, 56 de kg, păr blond, ochi căprui, poartă ochelari.

Publicitate

“Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending