Premierul Ilie Bolojan a susținut marți, 29 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria, având ca temă pensiile speciale. Șeful Executivului a propus ca pensia unui magistrat să nu mai depășească 70% din valoarea ultimului salariu net încasat, comparativ cu actualul sistem, care permite stabilirea pensiei la 80% din salariul brut, scrie alba24.ro.

De asemenea, se propune creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie a magistraților la vârsta standard de pensionare de 65 de ani.

Principalele declarații făcute de Ilie Bolojan:

„Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze care nu le-am îndeplinit. Dintre care peste 230 de milioane de euro sunt sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie.

În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat, apare o nedreptate socială. De asemenea, rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și ține de îmbunătățirea actului de justiție din România. Se presupune că atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public.

Cu siguranță, atunci când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare (…) cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită”

Problemele acumulate în zona de justiție:

• Una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi de magistrați ies la pensie la 47 – 48 – 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. Este o problemă de calitate și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu avem oameni care să înlocuiască, generațiile care vin și intră în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici. Avem o criză a forței de muncă. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă.
• O a doua problemă este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut ani înainte de 2020 în care practic, datorită formulei prevăzută de lege, și anume că pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut. În fapt, 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private sau altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește el pentru că vrea să aibă o pensie mai mare. S-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile din această zonă au fost la nivelul ultimului salariu. Dacă facem un calcul al unei pensii medii în justiție constatăm că aceasta se ridică la 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, ne dăm seama că este o diferență foarte mare. Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere încât pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu. Astăzi, actuala prevedere ne duce în această direcție.
• A treia problemă pe care o avem, dar care nu este rezolvată prin această propunere pentru că trebuie gândită o lege de salarizare care nu se poate face într-un termen foarte scurt, estimez că se poate face până la toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiție. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care demulte ori au fost forțate în interpretarea lor. (…) În ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială, faptul că la un Parchet special sunt salarii mai mari ca la un Parchet normal a fost considerată o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe condiții necorespunzătoare de muncă, pe așa numitul VRS – valoare de referință sectorială – care înseamnă un indicator de creștere a salariilor. Cert este că în urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări, cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Mai există încă un stoc de sentințe, pentru că aceste sume au fost recalculate, evaluate, alte miliarde de lei, sume importante pentru statul român care nu le poate prevedea. E nevoie să intervenit pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară. Nu se pune problema să venim cu legi care reduc salariile, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate și a evita aceste procese care nu sunt la locul lor.

Creșterea vârstei de pensionare

În primul rând legat de vârstă și vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, care permite o pensionare la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii la 35 de ani.

Există posibilitatea ca un magistrat să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente la pensie. Aceste prevederi sunt menite să crească vârsta de pensionare (…) și să avem întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale.

Un al doilea element este cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene, în afară de specificul fiecărei țări, de ușoare diferențe, pot să spun că vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate țările, cu posibilitatea de muncă până la 68 – 70 de ani. În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor din ultimii ani de activitate. Din această medie sunt calculate diferite procente. În cele mai multe țări există o formulă care ne duce situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câștigurile nete din ultimii ani de activitate.

Valoarea pensiei unui magistrat, de maxim 70% din ultimul salariu net

Am făcut o propunere care ține de acest principiu de bază dar și de formulele aflate în legislația românească. Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariul net. Deci nu 80% din ultimul salariu brut ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”.

Luni, 28 iulie 2025, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani, alături de colegii de la Secția de Poliție Rurală nr. 7, au desfășurat o acțiune amplă pentru prevenirea faptelor antisociale și menținerea ordinii și siguranței publice și rutiere, atât în orașul Darabani, cât și în localitățile din împrejurimi.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate aproximativ 30 de persoane și au fost controlate 24 de autovehicule. În urma neregulilor constatate, polițiștii au aplicat 14 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor depășind suma de 20.000 de lei.

De asemenea, ca măsuri complementare, au fost reținute 5 permise de conducere pentru diverse abateri grave la regimul rutier și a fost retras un certificat de înmatriculare.

Acțiunile polițiștilor pentru prevenirea situațiilor de risc și creșterea siguranței cetățenilor vor continua și în perioada următoare.

Duminică, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au oprit pentru control, în localitatea Suharău, un autoturism, condus de către o tânără, de 19 ani, din județul Suceava.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că aceasta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule iar autoturismul i-ar fi fost încredințat, spre a fi condus, de către un tânăr de 26 ani, din comuna Suharău, în calitate de pasager.

Întrucât conducătorul autoturismului, la observarea echipajului de poliție, a oprit în mod nefiresc autoturismul și s-a mutat de pe scaunul conducătorului auto, a fost testat cu aparatul etilotest, indicând o valoare de 0,14 mg./L alcool pur în aerul expirat.

Polițiștii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere și încredințarea unui vehicul unei persoane care nu deține permis de conducere.

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Flămânzi au organizat, duminică, o acțiune pentru prevenirea si sancționarea abaterilor la regimul rutier și prevenirea accidentelor rutiere, pe raza orașului Flămânzi și a comunelor arondate.

În urma activităților desfășurate, au fost legitimate aproximativ 60 de persoane și au fost controlate 54 de autovehicule, iar în urma neregulilor constate au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 10.000 lei, cele mai multe dintre acestea fiind aplicate pentru abateri la regimul rutier.

Totodată, au fost reținute 2 certificate de înmatriculare și un permis de conducere.