Connect with us

Eveniment

Colindatul în România: Tradiții și obiceiuri în diferite zone ale țării

Publicat

Publicitate

Colindatul în România este o tradiție veche și frumoasă în care se celebrează nașterea Mântuitorului. În noapte de 24 spre 25 decembrie, tradiția colindatului prinde viață, iar colindătorii merg din casă în casă pentru a răspândi vestea nașterii Domnului, relatează alba24.ro. Deși este o tradiție veche și frumoasă, modul în care se colindă în România, variază de la o regiune la alta a țării. Astfel, obiceiurile legate de colindat diferă între Ardeal, Moldova, Oltenia, Banat, Maramureș și Dobrogea.

Colindatul în Ardeal

În unele zone din Ardeal, copiii care colindă sunt cunoscuți sub numele de pițerei sau pizerei. Conform tradiției, aceștia aduc noroc și bucurie în casele oamenilor. Colindele lor, deși scurte, au o semnificație profundă: transmit urări de belșug pentru gazdele care îi primesc cu inima deschisă și mesele pregătite.

Totodată, prin cântecele lor, copiii vestesc Nașterea Mântuitorului, și aduc în casele oamenilor o  atmosfera caldă și specială a Crăciunului.

 

Colindatul în Moldova

Publicitate

În Moldova, seara de colindat adună grupuri de băieți, fete și, uneori, chiar familii întregi, care merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului la prieteni și rude. De obicei, colindătorii intră în curtea gazdei, întreabă dacă sunt bine primiți, cântă și recită, iar la final sunt răsplătiți cu colaci, mere sau alte bunătăți.

În unele cazuri, colindătorii sunt invitați în casă, unde li se oferă bucate tradiționale, însă acest obicei diferă de la un sat la altul, în funcție de tradițiile comunității.

Colindatul în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, se păstrează tradiția „scormonitului în foc”. Membrii familiei se adună în jurul focului și, pe rând, lovesc ușor cu o nuia în jar, rostind:

„Bună dimineaţa lui Ajun,
Că-i mai bună a lui Crăciun.
Într-un ceas bun:
Oile lânoase,
Vacile lăptoase,
Caii încurători,
Oamenii sănătoşi,
Să se facă bucatele – porumbul, grâul.”

Un alt obicei străvechi, practicat în special pe Valea Jiului, este cel al „pițărăilor”, care datează din vremea dacilor. Acesta simbolizează sacrificiul adus divinității ca mulțumire pentru belșugul holdelor și al pomilor. Pițărăii sunt doar băieți, fie copii, fie adolescenți, organizați în cete.

Îmbrăcați în costume populare, ei se întâlnesc în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoței, năframe colorate, ciucuri și coronițe de flori, pe care le prind de prăjini lungi. Alaiul pornește apoi la colindat prin sat.

În Oltenia, văile răsună de colinde în fiecare Ajun de Crăciun. Una dintre cele mai cunoscute colinde este „Steaua”, cântată de obicei de cete formate din patru persoane. Fiecare dintre ei are un rol: unul poartă steaua, altul strânge banii, nucile și covrigii oferiți de gazde, iar ceilalți doi duc sacul și un ciomag, folosit pentru a se apăra de câini.

Colindatul în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii duc cu ei un băţ din lemn de alun, fie încrustat în coajă, fie afumat la lumânare. Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga spiritele rele. În folclorul românesc, alunul este considerat protector, capabil să alunge șerpii și norii și ferește astfel gospodăria de influențe rele și aduce prosperitate.

În timpul colindului, bătrânii aruncă în fața colindătorilor boabe de grâu și porumb. Se crede că, dacă aceste boabe sunt amestecate cu semințele folosite pentru semănat, gospodarii vor avea parte de o recoltă bogată în anul următor.

În Banat, sârbii păstrează o tradiție specială în Ajunul Crăciunului: aprind „badnjak-ul”, un trunchi de stejar tânăr, în curtea casei. Focul din această noapte are o semnificație profundă, iar scânteile care sar din trunchi sunt considerate un semn al bunăstării și norocului pentru gospodărie.

Colindatul în Maramureș

În satele din Maramureș, colindătorii ies pe ulițe încă din Ajunul Crăciunului și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii merg din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra” și continuă tradițiile străvechi.

Un obicei aparte, specific acestei zone, este „Jocul Moșilor”. Se crede că la originea acestuia stau ceremoniile cu măști din nopțile de priveghi, un ritual vechi dedicat cinstirii morților. După o noapte întreagă de colindat, copiii și tinerii ies pe ulițele satului cu bice în mână. Oricine le iese în cale este „croit” simbolic cu biciul „moșilor”.

„Moșii” din Maramureș poartă măști din blană de animale și merg din casă în casă pentru a speria gazdele, dar și pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiție importantă din acest colț al României este „Viflaimul”, o piesă de teatru popular, care recreează momentul apariției magilor și al păstorilor ce vestesc nașterea lui Iisus.

 

Colindatul în Dobrogea
În Dobrogea, tradițiile de Crăciun sunt păstrate cu multă grijă. În dimineața Ajunului, copiii merg să cânte colinde, iar după-amiaza, flăcăii pornesc și ei cu urările lor. În unele sate, sunetul clopotului de la biserică, care marchează sfârșitul slujbei, le dădea semnalul tinerilor că pot începe colindatul. În alte locuri, cetele de colindători pornesc de seara și vestesc Nașterea Domnului până în zorii zilei de Crăciun.

Colindătorii străbat satele din Ajunul Crăciunului până la Bobotează, ducând vestea bună din casă în casă. Tradiția cere ca cetele să fie alcătuite doar din tineri necăsătoriți, însă în unele locuri, precum Adamclisi sau Aliman, obiceiul a fost adaptat.

Aici există trei tipuri de cete: ceata copiilor, ceata mică (formată din flăcăi necăsătoriți) și ceata mare (din care fac parte bărbații însurați). În unele zone, colindatul este însoțit de jocul Caprei sau al turcii. Costumul folosit în aceste dansuri este fascinant și combină elemente precum coarnele unui cerb cu ciocul unei berze.

O variantă dobrogeană a „Caprei” este „Struțul”. Costumul tradițional folosit în acest joc este confecționat dintr-o țesătură groasă de lână, împodobită cu legături de stuf, o plantă specifică zonei lacurilor din Dobrogea. Aceste detalii adaugă un farmec aparte obiceiurilor de Crăciun din regiune.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Incendiu violent într-o gospodărie din Coțușca. Acoperișul unei case, dar și mai multe anexe au fost cuprinse de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent s-a produs, astăzi, într-o gospodărie din localitatea Coțușca. Acoperișul unei case, dar și mai multe anexe au fost cuprinse de flăcări. Nu au fost persoane rănite, însă pagubele sunt însemnate.

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Coțușca, Stației Săveni și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Coțușca, cu trei autospeciale de stingere, timp de aproape trei ore. Nu mai puțin de patru butelii au fost scoase din interiorul clădirilor cuprinse de flăcări, fiind eliminat riscul de explozie.

Intervenția a fost îngreunată de cantitatea mare de materiale combustibile din gospodărie, precum și de suprafața mare afectată. Incendiul a fost observat și anunțat cu întârziere.

Au fost salvate bunurile din două camere, dar și o anexă unde era baia și bucătăria.

Cauza probabilă a incendiului a fost scurtcircuitul.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Minor de 16 ani din Săveni, dat dispărut. Poliția solicită sprijinul populației

Publicat

Publicitate

Un adolescent în vârstă de 16 ani, din orașul Săveni, județul Botoșani, este căutat de polițiști după ce a plecat de la domiciliu și nu a mai revenit.

Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Poliției Orașului Săveni, la data de 11 februarie 2026, oamenii legii au fost sesizați cu privire la dispariția lui Olaru Marian Sebastian, născut la data de 3 septembrie 2009, domiciliat în Săveni, județul Botoșani.

Conform celor semnalate, minorul a părăsit locuința fără a mai reveni până în prezent.

Semnalmente

Adolescentul are o înălțime de aproximativ 1,65 metri, cântărește în jur de 60 de kilograme și are o constituție slabă. Are părul brunet, tuns scurt, și ochii verzi.

La momentul plecării, acesta purta pantaloni tip blugi de culoare neagră, o geacă din tercot neagră, ghete maro și avea asupra sa un ghiozdan albastru.

Publicitate

Apel către cetățeni
Polițiștii desfășoară activități specifice pentru găsirea minorului și solicită sprijinul cetățenilor. Persoanele care pot oferi informații utile cu privire la locul în care s-ar putea afla Olaru Marian Sebastian sunt rugate să contacteze de urgență cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Citeste mai mult

Eveniment

România plătește dobânzi-record, acuză senatorul Cătălin Silegeanu. „Am ajuns cerșetorii Europei”

Publicat

Publicitate

Cheltuielile României cu dobânzile au ajuns în 2025 la un nivel record, de peste 50,5 miliarde de lei, iar necesarul de împrumut pentru 2026 este estimat la peste 13% din PIB, avertizează senatorul Cătălin Silegeanu.

Într-o declarație politică susținută, miercuri, în plenul Senatului, parlamentarul a semnalat că statul trebuie să refinanțeze scadențe de aproximativ 30 de miliarde de euro în 2026, cel mai ridicat nivel din istorie.

„PNL și PSD ne-au adus la sapă de lemn. În 2025 cheltuielile statului cu dobânzile au crescut la un record de 50,5 miliarde lei, cu peste 14 miliarde lei mai mult decât în 2024. În 2026, România trebuie să refinanțeze scadențe de aproximativ 30 de miliarde euro, cel mai ridicat nivel din istorie, iar necesarul brut de împrumut este estimat la 275 miliarde lei, adică peste 13% din PIB. Cu alte cuvinte, stăm cu mâna întinsă și implorăm creditorii să ne mai păsuiască!”, arată Cătălin Silegeanu.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, România și-a acoperit deficitele prin împrumuturi repetate de pe piețele financiare, la dobânzi de peste 6% pentru scadențe medii și lungi, niveluri semnificativ mai ridicate decât cele ale altor state din regiune.

„În paralel, am ratat jumătate din granturile și împrumuturile cu dobânzi sub 1% prin PNRR, pentru că PNL și PSD au creat un sistem de pensii speciale de neatins, au politizat tot ce înseamnă guvernanță corporativă și au protejat marii evazioniști fiscali. Nu mai vorbim despre reforma administrației publice sau decarbonizare, obiective imposibil de recuperat într-un calendar cu mult depășit”, afirmă Cătălin Silegeanu.

Senatorul precizează că „programul de relansare economică” promovat de PSD și schemele de plafonare în energie însumează sub 10 miliarde de lei pe an, adică de cinci ori mai puțin decât costurile cu dobânzile.

Publicitate

„Singura <<reformă>> pe care au avut grijă să o ducă până la capăt este cea fiscală. Ne-au impus taxe și impozite cu 70% mai mari ca să plătim dobânzi de 10 miliarde de euro pe an! <<Programul de relansare economică>> și schemele de plafonare în energie nu înseamnă, adunate, nici un sfert din suma asta!”, conchide parlamentarul botoșănean.

Citeste mai mult

Cultura

Săptămâna aceasta, la Teatrul „Mihai Eminescu”: Spectacolele „Portugalia” de Zoltán Egressy și „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de teatru, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Portugalia” de Zoltán Egressy și „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec.

Sâmbătă, 14 februarie, de la ora 1900, botoșănenii sunt așteptați la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Portugalia” de Zoltán Egressy.

Regia: Vladimir Anton
Scenografia: Gelu Rîșca
Coregrafia: Victoria Bucun
Asistent regie: Răzvan Amitroaei

Distribuția:
FUNDĂ – Alexandra Vicol
PORECLĂ – Răzvan Amitroaei
CÂRCIUMAR – Gheorghe Frunză
SFECLĂ – Sorin Ciofu

PREOT – Alexandru Dobynciuc
CLAMĂ – Bogdan Muncaciu
FEMEIA – Gina Patrașcu-Zamfirache

SATANĂ – Valentin Popa
SOȚIE – Oana-Maria Tudoran
Spectacol nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2021 la categoria CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (Alexandra Vicol pentru rolul „Fundă”)

Într-un sat de la marginea lumii, oamenii nu au nume. Ei sunt porecle – Fundă, Sfeclă, Clamă. Toți tânjesc după un altceva, după un altcineva. Dar nimeni nu face nimic pentru a-și împlini visul.
Portugalia, visul unui tânăr scriitor în trecere, devine visul tuturor: un loc mirific, necunoscut, un tărâm de poveste, unde marea se întâlnește cu cerul, cu oameni fericiți – chiar dacă uneori triști.
„Portugalia” este o comedie despre oameni obișnuiți, cu oameni obișnuiți. Cu umorul involuntar, cu situații comice care capătă, pe parcurs, conotații dureroase, este o poveste în  care un om își descoperă sau redescoperă sensul, rostul vieții. 

Duminică, 15 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

Publicitate

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 2o lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending