Connect with us

Eveniment

Colindatul în România: Tradiții și obiceiuri în diferite zone ale țării

Publicat

Publicitate

Colindatul în România este o tradiție veche și frumoasă în care se celebrează nașterea Mântuitorului. În noapte de 24 spre 25 decembrie, tradiția colindatului prinde viață, iar colindătorii merg din casă în casă pentru a răspândi vestea nașterii Domnului, relatează alba24.ro. Deși este o tradiție veche și frumoasă, modul în care se colindă în România, variază de la o regiune la alta a țării. Astfel, obiceiurile legate de colindat diferă între Ardeal, Moldova, Oltenia, Banat, Maramureș și Dobrogea.

Colindatul în Ardeal

În unele zone din Ardeal, copiii care colindă sunt cunoscuți sub numele de pițerei sau pizerei. Conform tradiției, aceștia aduc noroc și bucurie în casele oamenilor. Colindele lor, deși scurte, au o semnificație profundă: transmit urări de belșug pentru gazdele care îi primesc cu inima deschisă și mesele pregătite.

Totodată, prin cântecele lor, copiii vestesc Nașterea Mântuitorului, și aduc în casele oamenilor o  atmosfera caldă și specială a Crăciunului.

 

Colindatul în Moldova

Publicitate

În Moldova, seara de colindat adună grupuri de băieți, fete și, uneori, chiar familii întregi, care merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului la prieteni și rude. De obicei, colindătorii intră în curtea gazdei, întreabă dacă sunt bine primiți, cântă și recită, iar la final sunt răsplătiți cu colaci, mere sau alte bunătăți.

În unele cazuri, colindătorii sunt invitați în casă, unde li se oferă bucate tradiționale, însă acest obicei diferă de la un sat la altul, în funcție de tradițiile comunității.

Colindatul în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, se păstrează tradiția „scormonitului în foc”. Membrii familiei se adună în jurul focului și, pe rând, lovesc ușor cu o nuia în jar, rostind:

„Bună dimineaţa lui Ajun,
Că-i mai bună a lui Crăciun.
Într-un ceas bun:
Oile lânoase,
Vacile lăptoase,
Caii încurători,
Oamenii sănătoşi,
Să se facă bucatele – porumbul, grâul.”

Un alt obicei străvechi, practicat în special pe Valea Jiului, este cel al „pițărăilor”, care datează din vremea dacilor. Acesta simbolizează sacrificiul adus divinității ca mulțumire pentru belșugul holdelor și al pomilor. Pițărăii sunt doar băieți, fie copii, fie adolescenți, organizați în cete.

Îmbrăcați în costume populare, ei se întâlnesc în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoței, năframe colorate, ciucuri și coronițe de flori, pe care le prind de prăjini lungi. Alaiul pornește apoi la colindat prin sat.

În Oltenia, văile răsună de colinde în fiecare Ajun de Crăciun. Una dintre cele mai cunoscute colinde este „Steaua”, cântată de obicei de cete formate din patru persoane. Fiecare dintre ei are un rol: unul poartă steaua, altul strânge banii, nucile și covrigii oferiți de gazde, iar ceilalți doi duc sacul și un ciomag, folosit pentru a se apăra de câini.

Colindatul în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii duc cu ei un băţ din lemn de alun, fie încrustat în coajă, fie afumat la lumânare. Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga spiritele rele. În folclorul românesc, alunul este considerat protector, capabil să alunge șerpii și norii și ferește astfel gospodăria de influențe rele și aduce prosperitate.

În timpul colindului, bătrânii aruncă în fața colindătorilor boabe de grâu și porumb. Se crede că, dacă aceste boabe sunt amestecate cu semințele folosite pentru semănat, gospodarii vor avea parte de o recoltă bogată în anul următor.

În Banat, sârbii păstrează o tradiție specială în Ajunul Crăciunului: aprind „badnjak-ul”, un trunchi de stejar tânăr, în curtea casei. Focul din această noapte are o semnificație profundă, iar scânteile care sar din trunchi sunt considerate un semn al bunăstării și norocului pentru gospodărie.

Colindatul în Maramureș

În satele din Maramureș, colindătorii ies pe ulițe încă din Ajunul Crăciunului și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii merg din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra” și continuă tradițiile străvechi.

Un obicei aparte, specific acestei zone, este „Jocul Moșilor”. Se crede că la originea acestuia stau ceremoniile cu măști din nopțile de priveghi, un ritual vechi dedicat cinstirii morților. După o noapte întreagă de colindat, copiii și tinerii ies pe ulițele satului cu bice în mână. Oricine le iese în cale este „croit” simbolic cu biciul „moșilor”.

„Moșii” din Maramureș poartă măști din blană de animale și merg din casă în casă pentru a speria gazdele, dar și pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiție importantă din acest colț al României este „Viflaimul”, o piesă de teatru popular, care recreează momentul apariției magilor și al păstorilor ce vestesc nașterea lui Iisus.

 

Colindatul în Dobrogea
În Dobrogea, tradițiile de Crăciun sunt păstrate cu multă grijă. În dimineața Ajunului, copiii merg să cânte colinde, iar după-amiaza, flăcăii pornesc și ei cu urările lor. În unele sate, sunetul clopotului de la biserică, care marchează sfârșitul slujbei, le dădea semnalul tinerilor că pot începe colindatul. În alte locuri, cetele de colindători pornesc de seara și vestesc Nașterea Domnului până în zorii zilei de Crăciun.

Colindătorii străbat satele din Ajunul Crăciunului până la Bobotează, ducând vestea bună din casă în casă. Tradiția cere ca cetele să fie alcătuite doar din tineri necăsătoriți, însă în unele locuri, precum Adamclisi sau Aliman, obiceiul a fost adaptat.

Aici există trei tipuri de cete: ceata copiilor, ceata mică (formată din flăcăi necăsătoriți) și ceata mare (din care fac parte bărbații însurați). În unele zone, colindatul este însoțit de jocul Caprei sau al turcii. Costumul folosit în aceste dansuri este fascinant și combină elemente precum coarnele unui cerb cu ciocul unei berze.

O variantă dobrogeană a „Caprei” este „Struțul”. Costumul tradițional folosit în acest joc este confecționat dintr-o țesătură groasă de lână, împodobită cu legături de stuf, o plantă specifică zonei lacurilor din Dobrogea. Aceste detalii adaugă un farmec aparte obiceiurilor de Crăciun din regiune.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pensii speciale: De la 1 ianuarie 2026 magistrații vor ieși la pensie doar la împlinirea vârstei de 65 de ani

Publicat

Publicitate

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților a modificat, miercuri, proiectul de lege privind pensiile magistraților, inițiat de liderii coaliției de guvernare, după ce cu o zi în urmă i-a dat raport de adoptare în forma inițiatorilor, relatează agerpres.ro.

Comisia a eliminat tabelele prin care se eșalona vârsta de pensionare a magistraților, astfel încât în anul 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare.

A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraților și a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.

„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în acest amendament.

Potrivit președintelui Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon, în urma acestor modificări, începând cu data de 1 ianuarie 2026 magistrații vor ieși la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

‘Există și dezbaterea decizională în Senat, acolo unde colegii noștri mai înțelepți ca noi vor reuși să rezolve problema și să facă o eșalonare potrivită’, a precizat Solomon.

Publicitate

Proiectul de lege intră miercuri în dezbaterea și votul plenului Camerei Deputaților.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, județul din țară cu cele mai mari alocații medii pentru copii în luna martie 2025

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani s-a aflat în luna martie 2025 în fruntea clasamentului național privind valoarea medie a alocațiilor de stat pentru copii, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Cu o sumă medie de 343,30 lei per beneficiar, Botoșaniul a depășit județe precum Caraș-Severin (342,68 lei) și Sălaj (339,55 lei), situându-se pe primul loc la nivel național, relatează agerpres.ro.

În total, la nivelul întregii țări, au beneficiat de alocație 3.609.898 copii, iar suma totală achitată de stat s-a ridicat la 1,21 miliarde de lei. Media națională a alocației a fost de 335,42 lei per copil, ceea ce evidențiază faptul că județul Botoșani se situează peste acest prag.

Alocația de stat are caracter universal și este acordată tuturor copiilor din România cu vârste de până la 18 ani. De asemenea, beneficiază de acest drept și tinerii majori care continuă studiile liceale sau profesionale, până la finalizarea acestora.

Deși județul Botoșani nu se regăsește printre cele cu cei mai mulți beneficiari — precum București, Iași sau Suceava — valoarea medie mai ridicată a alocației poate fi explicată printr-un procent semnificativ de copii care se încadrează în categoria celor cu drepturi suplimentare, cum ar fi copiii cu dizabilități sau din familii monoparentale.

Alocația pentru copii este acordată lunar și reprezintă una dintre formele de sprijin social direct oferit de stat pentru susținerea familiei și încurajarea continuării studiilor în rândul tinerilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

12 șoferi prinși băuți la volan în zilele de Paște la Botoșani. Poliția a dat amenzi de peste 50.000 de lei

Publicat

Publicitate

În perioada sărbătorilor pascale, 18 – 21 aprilie 2025, polițiștii Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat o amplă acțiune pentru creșterea siguranței în trafic, vizând în special șoferii care conduc cu viteză excesivă sau sub influența alcoolului.

În cadrul acțiunii au fost angrenați aproximativ 100 de polițiști, care au acționat pe drumurile naționale, județene și comunale. În cele patru zile de controale, au fost verificate aproximativ 300 de autovehicule.

În urma testărilor, 12 șoferi au fost depistați cu alcoolemii peste limita legală și au fost imediat scoși din trafic. În unele cazuri, s-au întocmit dosare penale, iar în altele s-au aplicat sancțiuni contravenționale, în funcție de valoarea alcoolemiei.

Pe lângă aceste cazuri, polițiștii au aplicat 179 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 50.000 de lei. Cele mai multe amenzi au fost date pentru depășirea vitezei legale și nerespectarea normelor de circulație.

Polițiștii anunță că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, în special în contextul apropierii minivacanței de 1 Mai.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Nici femeile nu mai sunt ce au fost: Tânără de 22 de ani, surprinsă la volan fără permis în comuna Călărași

Publicat

Publicitate

O tânără de 22 de ani, din comuna Călărași, a fost prinsă de polițiști conducând un autoturism pe DJ 282H fără a deține permis de conducere.

Incidentul s-a produs pe 21 aprilie 2025, în cadrul unui control de rutină desfășurat de polițiștii din cadrul Secției Rurale nr. 3 Hlipiceni.

În urma verificărilor efectuate în baza de date, s-a stabilit că tânăra nu a obținut niciodată permis de conducere pentru vreo categorie de vehicule. Autoturismul i-ar fi aparținut unui membru al familiei, care urmează să fie audiat pentru a se stabili dacă i-a încredințat sau nu autoturismul în mod conștient.

Pe numele tinerei a fost întocmit un dosar penal pentru conducere fără permis. În funcție de rezultatul anchetei, aceasta ar putea fi trimisă în judecată, riscând o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 ani sau amendă, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Polițiștii fac apel la populație să nu urce la volan fără drept legal, subliniind riscurile și consecințele penale ale unei astfel de decizii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending