Connect with us

Actualitate

Cojocarul care păstrează tradiții vechi de sute de ani. Povestea „tezaurului uman viu” din nordul Moldovei

Publicat

Publicitate

În satul Joldești din județul Botoșani trăiește un adevărat maestru al cojocăriei și al confecționării căciulilor tradiționale. Se numește Constantin Ciubotărița și a fost oficial recunoscut ca „tezaur uman viu”, mai ales că păstrează această tradiție de cel puțin cinci generații.

Tradițiile sunt încă păstrate în satele și cătunele județului Botoșani. Câțiva localnici perpetuează cu sfințenie meșteșuguri și obiceiuri medievale, reușind să impresioneze prin pricepere și pasiune pentru arta tradițională. Unul dintre aceștia este badea Costică de la Joldești, așa cum este cunoscut Constantin Ciubotărița, un țăran hâtru și priceput din satul Joldești, comuna Vorona, județul Botoșani. Badea Costică este un obișnuit al târgurilor cu artă tradițională din toată țara, fiind recunoscut atât pentru priceperea sa dar și pentru spiritul vesel și ludic.

Badea Costică de la Joldești, așa cum mereu se recomandă, este unul dintre cei mai pricepuți cojocari tradiționali, reușind să facă căciuli dar și obiecte din piele, după metode străvechi, păstrate din generație în generație.

A cincea generație de cojocari din leagănul tradițiilor voronene
Badea Costică are 64 de ani și s-a născut în satul Joldești, comuna Vorona. Aceste meleaguri reprezintă o veche vatră moldovenească unde se păstrează tradiții de câteva sute de ani. De altfel, satele care formează comuna sunt în mare parte atestate încă de la începutul secolului al XV-lea, dar se consideră că au o vechime mult mai mare, mergând chiar către perioada prestatală a Moldovei.

Mare parte din aceste ținuturi au furnizat inclusiv contingente de ostași în armata lui Ștefan cel Mare și în general a fost un loc cu oameni gospodari care cunoșteau foarte bine diferite meșteșuguri. Constantin Ciubotărița s-a născut într-o familie de cojocari foarte renumiți în zonă. Inițial, Badea Costică a încercat și tâmplăria, urmând și cursurile unui liceu de profil, în județul Suceava. S-a întors însă tot la meșteșugul familiei sale. Adică la cojocărit și lucrul cu pielea.

„Eu am făcut tâmplărie. Asta este de fapt meseria mea. Dar am crescut o viață printre cojocari și parcă ceva în firea, în sângele meu, m-a întors către meșteșugul ăsta. Pe la 25 de ani, cred, m-am apucat să fac cojocărie, să continui meșteșugul”, spune badea Costică.

Publicitate

De altfel, joldeșteanul, este a  cincea generație de cojocari din familia sa. Cu siguranță au fost mult mai multe generații, pierdute undeva în negurile evului mediu, dar nimeni nu le-a mai ținut urma.

„În familia mea sunt cinci generații cunoscute care au făcut cojocărie, din tată-n fiu. Toți din familia mea se ocupau cu asta. Am învățat de la unu, de la altul, dar de la tata cel mai mult”, spune meșterul.

Căciuli făcute ca acum câteva sute de ani
Badea Costică știe să facă multe, din pielicele sau din piele. Este foarte priceput. Dar specialitatea sa rămân căciulile din pielicele de oaie. Acele căciuli tradiționale pe care le-au purtat generații întregi de moldoveni. Unii spun că sunt aceleași care erau purtate și pe vremea lui Ștefan cel Mare.

Meșterul folosește doar procedee și modele tradiționale. Nu se abate niciodată, iar căciula o face de la un cap la altul. Este ajutat de soția sa Milica, la fel de pricepută. Pentru o singură căciulă, făcută ca la carte este nevoie de multe pielicele și la fel de multă muncă. Mai ales că toate căciulile sunt cusute manual.

„Sunt căciuli la care lucrez peste șapte ore. La acestea cu bordură, mai ales, se folosesc și cinci pielicele. Trebuie pricepere să nu se cunoscă unde-i cusătura. Eu le fac de la A la Z. Adică de la piele până la produsul final. Sunt mai multe operațiuni de la dat jos sarea, spălat, dubit, uscat samd”, precizează botoșăneanul.

Căciulile de miel tradiționale, spune Badea Costică, sunt cele mai bune în timpul sezonului rece. „Țin de cald, sunt sănătoase față de cele sintentice și protejează bine tot capul”, adaugă Badea Costică.

Pe lângă căciuli, botoșăneanul este renumit și pentru obiectele din piele, făcute tot după metoda tradițională. Mai precis, face curele, brâie și chimire.  De altfel, pielăria merge mai bine, din punct de vedere comercial, decât cojocăria tradițională, mai ales că o căciulă sănătoasă, cu bordură, făcută din mai multe piei, poate avea un preț destul de pipărat pentru cei care nu au dare de mână.

Tezaur uman viu
Pentru priceperea sa, Badea Costică a ajuns faimos în toată țara, mai ales că participă la multe festivaluri și târguri naționale dedicate culturii tradiționale. Ba chiar, Badea Costică de la Joldești se poate lăuda că a vândut căciuli și pentru africani. Era vorba, evident despre o delegație dintr-o țară africană care a luat câteva suveniruri.

Tocmai pentru priceperea sa, dar mai ales pentru conservarea nealterată a unor meșteșuguri vechi de câteva sute de ani, Constantin Ciubotărița a primit, pe 30 iunie, distincția de „Tezaur uman viu” din partea Ministerului Culturii, pentru pielărit și cojocărit.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Avertizare de vreme severă la Botoșani. Cod Galben de vânt cu viteze cuprinse între 50 și 60 km/h

Publicat

Publicitate

Începând din această seară, de la ora 21:00, și până mâine dimineață, la ora 06:00, județul Botoșani se va afla sub incidența unui Cod Galben de vânt, a transmis astăzi ISU Botoșani.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, rafalele vor atinge viteze cuprinse între 50 și 60 km/h, fiind posibile intensificări temporare mai puternice în zonele deschise.

Autoritățile recomandă populației să fie atentă la obiectele care pot fi dislocate de vânt și să evite deplasările în apropierea copacilor sau a stâlpilor de electricitate, pentru a preveni eventuale accidente.

Pentru a preveni situațiile de urgență, ISU Botoșani recomandă cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔️ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
✔️ nu atingeți firele căzute la pământ.

Publicitate

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 1️⃣1️⃣2️⃣!

Citeste mai mult

Eveniment

Contrabandiști surprinși la miezul nopții pe malul Prutului, la Botoșani: Focuri de armă și captură de peste 125.000 lei

Publicat

Publicitate

Noapte de acțiune pentru polițiștii de frontieră botoșăneni. În zona localității Dămideni, oamenii legii au confiscat țigări de contrabandă în valoare de peste 125.000 de lei, după ce au surprins mai multe persoane care transportau colete voluminoase dinspre râul Prut spre interiorul țării.

Incidentul s-a petrecut în noaptea de 9 august, în jurul orei 00:10. Patrula Sectorului Poliției de Frontieră Românești a observat grupul suspect, însă, la vederea echipajului, indivizii au abandonat marfa și s-au ascuns în vegetația deasă.

Polițiștii au efectuat somații legale, însă nimeni nu s-a predat. Pentru oprirea lor, au fost trase șapte focuri de armă în plan vertical, conform procedurilor, fără a rezulta victime sau pagube.

La verificarea coletelor abandonate, au fost găsite 10.000 de pachete de țigarete (200.000 de țigări) cu timbru fiscal al Republicii Moldova. Întreaga cantitate, evaluată la peste 125.000 de lei, a fost confiscată, iar ancheta este în desfășurare sub acuzația de contrabandă.

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan face praf și visul suporterilor de la Botoșani. Proiectul de 32 de milioane de euro, îngropat pentru ani de zile

Publicat

Publicitate

Planul construirii unui nou stadion modern la Botoșani a fost spulberat de deciziile de austeritate luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Complexul sportiv, estimat la 32 de milioane de euro, rămâne doar pe hârtie, după ce finanțarea a fost practic blocată.

Valeriu Iftime, patronul FC Botoșani și președinte ales al Consiliului Județean, a anunțat sec, citat de sport.ro: lucrările nu vor începe mai devreme de 4-5 ani. În urmă cu trei ani, același Iftime promitea un stadion acoperit de 10.000 de locuri, cu spații comerciale, muzeu, bibliotecă și zone de recreere pentru copii. Acum, obiectivul se mută în viitorul îndepărtat.

„La situația financiară actuală, nu avem nicio șansă să construim anul acesta sau la anul. Dacă suntem realiști, vorbim de un stadion nou abia peste patru-cinci ani. Avem un proiect comun cu primăria, am adus gazonul la standarde bune cu o firmă din Focșani, refacem vestiarele… dar spectatorii vor rămâne cu aceleași condiții modeste, mai ales pe ploaie sau frig”, a declarat Iftime pentru sport.ro.

Obiectivul lui Iftime pentru Leo Grozavu

Pe plan sportiv, FC Botoșani se află pe locul 7 după patru etape: victorie clară cu Unirea Slobozia (4-0), remize cu Farul (1-1) și Dinamo (0-0), plus înfrângere la Giulești (1-2), unde Baroan a reușit dubla Rapidului, iar Ongenda a marcat dintr-o lovitură liberă.

Iftime crede că lotul este echilibrat, cu jucători experimentați și tineri talentați, și își dorește calificarea în play-off. Totuși, admite că este o misiune complicată și recunoaște că a obosit să lupte an de an pentru evitarea retrogradării:

Publicitate

„Dacă te mulțumești cu locurile 13 în jos, în Liga 1 este sinucidere economică. Bugetul minim pentru o echipă ca a noastră este de 4 milioane de euro pe sezon. Nu mai vreau să mă zbat la retrogradare an de an”, a spus acesta.

Citeste mai mult

Economie

Banca Națională a României: Inflația va crește în trimestrul III al anului

Publicat

Publicitate

Banca Națională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației va înregistra o creștere semnificativă în trimestrul al III-lea din 2025, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețurilor la energie și a majorării cotelor de TVA și a accizelor, relatează Mediafax.

Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere și în luna iunie 2025, urcând la 5,66 la sută, de la 5,45 la sută în mai, în condițiile continuării scumpirii alimentelor și combustibililor, care a devansat ca impact scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.

Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflației s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86 la sută atins în martie, sub influența scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creștere de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7 la sută în iunie, de la 5,2 la sută în martie.

Care sunt cauzele

Ascensiunea a decurs din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, a căror acțiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaționiste și de tendința descendentă a dinamicii prețurilor importurilor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în iunie 2025 la 5,8 la sută, de la 5,1 la sută în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a situat la 5,1 la sută în iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 5,4 la sută în martie 2025.

Publicitate

Economia stagnează

Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, precum și scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă.

Va scădea peste un an

Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct al celor două șocuri pe partea ofertei, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunțat decât în proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE”, mai arată BNR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending