Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri anul acesta, 2024 fiind unul dintre cei mai grei ani din industrie, în condiţiile în care preţul la cacao s-a dublat, iar TVA la produsele dulci a crescut de la 9% la 19%, a declarat, vineri, Adina Istrate, unul dintre organizatorii expoziţiei Chocolate Saga, ediţia specială de Crăciun, care se desfăşoară în acest weekend la Sala Polivalentă din Bucureşti.
„Suntem bucuroşi că ne revedem la ediţia de Crăciun, că am pus umărul la dezvoltarea acestei pieţe şi că am susţinut aceşti oameni talentaţi, care sunt ciocolatierii români. Ne bucurăm că am învăţat publicul ce înseamnă ciocolata de calitate, ce înseamnă măiestrie şi ce înseamnă inovaţie în tipuri de umpluturi şi forme. Astăzi o să fim un pic mai serioşi, pentru că piaţa ciocolatei a primit nişte lovituri anul acesta: s-a dublat preţul boabelor de cacao, avem o cotă specială de TVA, iar de două luni ne confruntam şi cu o criză pe piaţa europeană de lactate”, a precizat Istrate, într-o conferinţă de presă.
Specialiştii ciocolatieri afirmă că o pralină de 12 grame, care avea un cost de producţie de 0,80 de lei a ajuns să coste în prezent doi lei, iar la acest preţ se mai adaugă şi costurile cu ambalajul, cele de marketing şi transport.
„Preţul la o pralină de 12 grame, care trebuie să aibă o grosime a cojii de cel puţin doi milimetri, la care se adaugă umplutura, a crescut de la 0,80 lei la doi lei. La acest cost se mai adaugă ambalajul, marketingul, transportul şi mâna de lucru. Acestea sunt cu adevărat provocări, de aceea laboratoarele nu stau doar în producţia de bomboane. Gândiţi-vă că trebuie compensate costurile cu alte produse”, a subliniat Gabriela Berechet, doctor în gastrotehnică, profesor universitar la USAMV Bucureşti şi creatoarea pralinei care scade glicemia.
Potrivit acesteia, creşterea bobului de cacao la 10.000 de dolari pe tonă în luna februarie a venit pe fondul reducerii cantitative, ca urmare a efectelor încălzirii globale şi care s-a suprapus şi pe nişte boli ale plantelor.
„Evident că foarte greu s-a putut asigura ciocolata de origine, iar cei care au reuşit să lucreze cu ciocolată de origine şi nu cu amestecuri au avut provocarea vieţii lor anul acesta. Preţul a revenit un picuţ în prezent, dar din punct de vedere al legislaţiei fiscale, TVA 19% pentru produsele cu peste 10 grame zahăr la 100 de grame de produs finit este o problemă care împinge preparatorul să reducă conţinutul de zahăr folosind alte tipuri de îndulcitori. Şi OMS spune acum să nu ne bulucim pe produse cu îndulcitori, pentru că s-a descoperit că sunt mai periculoşi decât zahărul. Practic, îndulcitorii prezintă un pericol mai mare pentru microbiomul intestinal”, a explicat Berechet.
Toate aceste restricţii şi provocări de pe piaţă ar putea determina ciocolatierii să găsească alte soluţii mai ieftine pentru reducerea costurilor, cum ar fi înlocuirea ciocolatei, însă acest lucru a fost exclus din start de specialişti.
„În jurul meu s-a vehiculat faptul că s-ar putea în România, din cauza costurilor de producţie, să se înlocuiască ciocolata veritabilă, şi deja a apărut un nou unt de cacao. Pentru mine personal şi pentru business-ul meu, automat, am preferat să pierd din profit, adică să mă duc jos de tot decât să înlocuiesc ciocolata. Nu ştiu la ce nivel o să ajungă. Eu personal nu lucrez cu mai multe branduri, îmi place să lucrez cu ciocolată de origine pe care mi-am importat-o singură. Preţul la ciocolata basic, nu de origine, a ajuns de la 5 – 6 euro/kg undeva la 15 euro/kg din import, iar cel mai bun brand, ca să zic aşa, la nivel mondial, este cumva de trei ori acest preţ. Costurile sunt imense. Din păcate, reacţia tuturor când spui cât costă o pralină sau o cutie cu bomboane este: de ce, are aur în ea? Dar noi avem tot felul de ingrediente pe lângă ciocolată, care chiar produc o creştere a preţului. De exemplu, pudra de sfeclă, este undeva la un preţ între 800 şi 1.000 de lei pe kilogram, pudra de zmeură este undeva la 1.700 de lei kilogramul, un fistic bun ajunge la 400 lei kilogramul. Vreau să vă spun că preţul la ciocolată, la un moment, devine chiar cel mai mic preţ din componenta unei praline, pentru că mai avem tot felul de ingrediente”, a menţionat Carmela Dragomir, cel mai premiat ciocolatier român, care deţine ciocolateria artizanală Dulcelle din Câmpina şi care se pregăteşte de Cupa Mondială.
Consumul anual de ciocolată în România este în creştere faţă de anii precedenţi, undeva la 5 kilograme pe locuitor, în condiţiile în care media globală este la numai 0,9 kilograme/locuitor.
„Consumul anual în România este undeva la 4,9 – 5 kg de ciocolată. E în creştere faţă de anii trecuţi, dar ca să faceţi o comparaţie, în Elveţia este undeva la 10-11 kg, însă media globală se ridică la 0,9 kilograme. Deci stăm bine la nivel de consum. Evident că dulcele şi dulcele artizanal a devenit un trend sau devine uşor un trend, pentru că şi noi, împreună cu dumneavoastră, încercăm să trezim un pic conştiinţa publicului consumator de produse calitative, că este vorba aici de nutrienţi, de lucruri care le aduc şi beneficii, nu doar le satisface nevoia de dulce”, a adăugat Andreea Ilina, organizator al târgului Chocolate Saga.
Piaţa ciocolatei din România se ridică în prezent la 600 de milioane de euro, iar producţia locală la 50-60 de milioane, adică doar 10% din consum se produce local, restul fiind import. Deşi în creştere faţă de anii trecuţi, doar 60.000 de tone de ciocolată se procesează anual România.
„Lucrurile cumva se echilibrează şi la noi, oamenii au început să înţeleagă ingredientele de calitate. Adică nu poţi să compari o ciocolată Dubai de opt lei din retail cu o ciocolată care în mod normal are nişte ingrediente naturale şi sănătoase şi este peste 30-40 lei. Deci este o diferenţă clară de calitate. Nici nu cred că trebuie să guşti, aspectul e primul care se vede. Cum foarte puţini ştiu că o ciocolată nu se ţine în frigider pentru că îşi pierde calităţile. Aceasta este şi dorinţa noastră: de a creşte un pic dorinţa publicului de a consuma produse de calitate şi mai puţin produse de masă. Asta ne-am propus în continuare. Ce veţi descoperi la acest târg la nivel de arome, gusturi şi condimente? Pralinele cu mascarpone şi măsline sau cele cu camembert şi smochine, pralinele cu vin fiert, dar există şi arome şi gusturi mai puţin întâlnite: ciocolată cu jumări, ciocolată cu pălincă şi prune lojnite (afumate n.r.).Veţi vedea şi o colecţie de praline tricolore special create pentru Ziua Naţională şi turtă dulce în motive tradiţionale româneşti. Sunt produse absolut spectaculoase”, a menţionat Andreea Ilina.
Ciocolata cu jumări a fost lansată în anul 2021 de Atelierul de Ciocolată Krausz din localitatea Sântimbru (judeţul Harghita), iar părerile au fost şi pro şi contra legate de acest gust, însă lumea a cumpărat şi din curiozitate.
„Primul contract a fost pe 500 de tablete, pe urmă pe 2.000. Anul următor am făcut contracte pe 2.000 de tablete şi am vândut 4.000. Neapărat vreau să vând în ţară că îmi place să trăiesc aici. România e o piaţă foarte bună. Comportamentul cumpărătorului este mult mai lejer decât în vest. Brandul Krausz a fost numele de familie al străbunicii mele, de unde am moştenit casa şi unde practic facem aceste ciocolăţele. Preţul unei ciocolate cu jumări este de 37 de lei/100 de grame”, a declarat pentru AGERPRES administratorul firmei, Fazakas Szilard.
Nu în ultimul rând, organizatorii au a anunţat că anul acesta se va deschide primul magazin Bean to bar la Bucureşti, ceea ce înseamnă că acolo se află ciocolatierul care importă boabele de cacao, teaca de cacao, o prăjesc, după ce este fermentată, o decortitică şi o duc pe urmă până în zona de tabletă. Magazinul va găzdui întreg procesul de transformare a bobului de cacao, produsele din acel loc fiind complet naturale.
La târg este prezent şi cel mai bun ciocolatier din Europa de Sud-Est, Marinel Bejan, care a venit la ediţia specială de Crăciun a expoziţiei Chocolate Saga, cu bomboane cu fetească neagră, dar şi George Spanachi, de la Chocoholics, cel care a dat trendul ciocolatei Dubai în România.
Chocolate Saga, cel mai mare Festival al Ciocolatei din Romania, ediţia a 4-a de Crăciun, se desfăşoară la Sala Polivalentă, în Bucureşti, în perioada 22 -24 noiembrie 2023. Biletul de intrare costă 15 lei, iar copiii sub 10 ani şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de intrare gratuită. AGERPRES
Astfel, în Maramureş, vestul Transilvaniei, Crişana, Banat, sudul Olteniei şi al Munteniei şi în nord-estul Moldovei se vor înregistra temperaturi maxime în general de 37 – 39 de grade, iar minimele se vor situa între 18 şi 26 de grade, astfel încât disconfortul termic va fi accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.
Google News
