Connect with us

Eveniment

Codul bunei neveste în 1934: „Nu-l sâcâi prea mult”! Cum erau sfătuite româncele să-şi ţină bărbaţii fericiţi

Publicat

Publicitate

În perioada interbelică, revistele din România erau pline de sfaturi și instrucțiuni despre cum să-ți păstrezi soțul fericit și căsnicia intactă. Cu nostalgia trecutului și un pic de amuzament, ne putem întreba astăzi cum ar fi să punem acele vechi sfaturi în practică și ce fel de reacții ar stârni în prezent, relatează realitatea.net.

Revistele interbelice din România ofereau o mulțime de sfaturi care azi ar putea fi considerate fie amuzante, fie la limita absurdului, privind modul în care româncele ar trebui să-și țină bărbații fericiți.

Organizațiile de femei din 1934 au colaborat pentru a realiza „Codul bunei neveste”, un compendiu al sfaturilor care la vremea respectivă erau considerate prețioase, dar care astăzi ne aduc un zâmbet și ne fac să realizăm cât de mult a evoluat societatea și cât de mult s-au schimbat valorile.

 Iată câteva reguli de care nevasta trebuia să ţină cont în 1934, ca să se asigure că bărbatului îi va sta gândul la familie şi nu va fi tentat de alte distracţii:

„Îmbracă-te, pe cât posibil, în fiecare zi altfel. Chiar dacă garderoba ta nu e bogată, pune-ţi măcar mai des alt guler, altă panglică, alt cordon sau altă fundă.“
„Nu purta în casă ceea ce ţi se pare că-ţi stă rău când ieşi în oraş.”

Un videoclip cu Iohannis la acordeon, Ciolacu la clape și Dragnea la țambal face valuri pe internet. Cum va fi folosită inteligența artificială în campanie

„Dacă-ţi dai cu vreo cremă pe obraz şi nas, să nu te vadă decât oglinda.“Mai toţi bărbaţii au o aversiune de neînvins împotriva ciorapilor cari nu sunt bine întinşi pe picior.“
„Nu făcea gargară în faţa lui!„

Publicitate

La capitolul „Vorba multă, sărăcia omului“, nevestele erau sfătuite să-şi ţină în frâu pofta de a vorbi mult şi fără sens:

„Nu-i vorbi niciodată de pasta de dinţi şi de ras… sau, în orice caz, abia după prima ceaşcă de cafea“
„Nu-ţi turbura niciodată soţul când se rade. Pentru bărbaţi rasul, îmbrăcatul şi celelalte analoage, constitue un act sacru, în decursul căruia nu-i place să-i pălăvrăgeşti. Chiar şi bărbaţii cei mai joviali sunt dimineaţa refractari vorbei.“
„Când îi se serveşte cafeaua, vezi să nu-i lipsească nimic, mai ales scrumiera s’o aibă cât mai la îndemână.“
„Nu-l turbura când îşi citeşte gazeta.“
„Deprinde-te să-l asculţi, când îţi povesteşte ceva, chiar dacă nu te interesează.“

„Nu-l sâcăi prea mult cu întrebări, fiindcă ori îţi va vorbi el singur, ori nu vrea să vorbească.“
„Cum i-ai prins obiceiurile şi dorinţele sale favorite, îndeplineşte-i-le, dar fără lux de vorbe.“
„Nu vorbi prea mult şi amănunţit de prietenii săi, dar nici să ascunzi existenţa lor.“

Pentru că repetiţia este mama învăţăturii, editorii almanahului au găsit de cuviinţă să scrie cu majuscule, de trei ori la rând, îndemnul „ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI! ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI! ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI!“, îndrumare urmată de alte câteva perle de înţelepciune adunate de la soţii cu experienţă:

„Nu găti numai pentru „el“… ci pentru „voi“.“
„Nu-l desgusta de mâncările lui favorite.“

Bineînţeles, o bună nevastă era responsabilă de instaurarea unei atmosfere relaxate şi vesele în familie, după cum anunţa capitolul „Buna ta dispoziţie e recrearea lui“:

„Nu-l sâcăi prea mult! Improvizează distracţii în casă, mai ales atunci când voi sunteţi singurii voştri mosafiri. Nu costă mai nimic şi sunt întotdeauna prilej de clipe fericite în căsnicie.“
„Fii întotdeauna cu douăzeci şi cinci la sută mai veselă decât ai motive să fii şi arată-te şi faţă de el tot aşa de dispusă cum obişnuieşti să fii în societate.“
„Învaţă-te să te schimbi. El îţi va fi infinit recunoscător dacă va găsi la tine mereu ceva nou.“

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Iluminat public modern în comuna Coșula: Investiție de un milion de lei din fondurile de mediu

Publicat

Publicitate

Comuna Coșula va beneficia de un sistem de iluminat public modern, eficient energetic și ecologic, grație unei finanțări nerambursabile de 1.000.000 de lei.

Proiectul este finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu și va fi implementat în perioada 12 martie 2024 – 12 septembrie 2025.

Prin această investiție, autoritățile locale își propun să îmbunătățească siguranța și confortul locuitorilor, reducând în același timp consumul de energie și impactul asupra mediului. Noile sisteme de iluminat vor folosi tehnologie LED, asigurând un consum redus de electricitate și costuri mai mici pentru administrația locală.

Modernizarea iluminatului public reprezintă un pas important în dezvoltarea comunei, oferind mai multă vizibilitate pe timpul nopții și sporind siguranța cetățenilor.

Administrația publică locală, prin primarul interimar Neculai Șchiopu, este apreciată pentru eforturile în atragerea fondurilor necesare acestui proiect, considerat esențial pentru îmbunătățirea infrastructurii locale și își exprimă încrederea că implementarea acestui sistem va aduce beneficii semnificative comunității pe termen lung.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (330)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O  CARTE  CARE  ÎNDEAMNĂ  COPILUL  LA  JOC

O privire asupra creaţiei scriitoarei Maria Baciu (a cărei zi de naștere este 4 martie) relevă şi o predilecţie pentru literatura pentru copii: poezie (“Bună dimineaţa, Puf!” – 1994, “Daruri de Crăciun” – 1996, “Lume îndrăzneaţă” – 1998, “Fetiţa cu buline – 2000, “Vremea fragilor” – 2000, “Caii soarelui” – 2003, “Vara copilăriei” – 2004, “Copilărie de lux” – 2005, “Antologie de poezii pentru copii” – 2010, şi  “Anii mici cu…mult sclipici” – 2013); proză (“Concertul de pe Mitropolitan Imaş” – 2008, “Ghetuţele copilăriei” – 2009, şi  “Childhood Boots” – 2013); teatru (“Tigrişorul Pietrek” – 2000 şi “Vara lui Dănel” – 2005). Acestora li se adaugă “anotimpul Copilărie” (Editura “Geea”, Botoşani, 2015, grafica de Carmen Ionel, referinţe: Lucia Cifor, Dan Lungu, Luminiţa Stoica).

Cu ceva timp în urmă, “Dilematica” (anul VII, nr. 69, ianuarie 2012) a propus un “Dosar” cu tema “Literatura pentru copii între aventură şi rezistenţă”, titlu care se potriveşte perfect şi Mariei Baciu, fiindcă ce altceva decât “aventură”, “rezistenţă” şi “încăpăţânare creatoare” este  să tot continui să scrii şi literatură pentru copii? În sursa citată, Adela Rogojinaru  a ţinut să precizeze că: “Un anume estetism păstrat în teoriile artei pentru artă şi în studiile de fenomenologie a operei literare a făcut ca literatura  pentru copii să fie considerată  inautentică şi utilitară, neînsemnată din perspectiva teoriei formei şi neclasificabilă într-o ierarhie critică a valorilor literare. Fiind privită mai curând ca o formă de artizanat decât ca o formă de artă, literatura pentru copii se conservă prin grija exclusivă a autorilor de manuale şi de auxiliare didactice.  În mod cu totul regretabil, rămâne singura formă de literatură care are nevoie de justificări şi de motivări circumstanţiale exterioare actului artistic”. Mai mult, Adela Rogojinaru dă vina pe  “nefericita utilizare prepoziţională care indică atribuirea obiectului literar, “pentru copii”, absentă în definirea altor forme literare” fapt ce a făcut să contribuie la “deprecierea sensului şi a valorii actului literar, făcându-ne să uităm că ne referim totuşi la literatură, ca fapt exceptional de creaţie”.

Dacă Nicolae Manolescu, o autoritate în domeniul criticii, nu considera literatura pentru copii ca gen separat, Lucian Blaga era de altă părere.  Autorul “poemelor luminii” şi a poeziei “Copiii” (“O Dumnezeule!  / Copiii tăi cei mai aleşi, copiii / Cu suflet rupt din strălucirea ta: /  Ei nu trăiesc în lumea /  De tine  createă / Ci-n lumea  /  Creată de ei înşişi… / Le-o ierţi? /  Eu ştiu ceva: /  Ştiu că le-o ierţi, ştiu că te bucuri chiar / De îndrăzneala  / Copiilor tăi mari şi buni şi visători…”),  nu considera acest gen ca fiind unul minor şi de scos dintr-o posibilă clasificare. Adrian Marino transferă literatura pentru copii domeniului paraliteraturii, pe când scriitorul şi traducătorul Florin Bican o recunoaşte ca gen separat, doar că ar trebui să se numească  “literatură cu copii”. Indiferent cum ar trebui să se numească, important este că ”poezia pentru copii” există prin: Passionaria Stoicescu, Pandelica Radeş, Ana Blandiana, Adina Popescu, Maria Baciu şi mulţi alţii, unii dintre ei plecaţi deja “dincolo”.

Revenind la cartea Mariei Baciu, e de remarcat un merit: deşi profesoară, nu exacerbează accentul pedagogic. Sun foarte dese momentele de limbaj poetic autentic,  demersul pedagogic abia sesizându-se: “Într-o cioară stă o nucă. / Râul s-a ascuns în ştiucă. / Umblă prin pădurea deasă / Cerbii, căutându-şi casă. / Într-o ramă, pe perete, / E bunicul, care vede / În trecut. Dar ăsta nu-i / Decât un tablou în cui… / Ce se-ascunde e cuprins / Sub zăpada care-a nins…/ Toate ale lumii stau / Într-o încăpere sau / Într-un gând, ascuns în cap, / Şi de care nu mai scap…” (“Ce se vede”) sau “Mai mulţi Sori / Atârnă-n crengi / Şi sunt tineri / Şi întregi. / Par că râd / Şi par să spună / Că n-au frică / Nici de Lună, / Nici de Stele, /  Nici de Noapte, / Că sunt doar / Gutuie coapte…” (“Gutuiele”).

Publicitate

Privită dintr-o abordare psihologică, această carte se adresează celei de-a treia copilării, ce corespunde vârstei şcolare când copilul e apt de efort intelectual şi emotional, învaţă să scrie şi să citească, îşi face  prieteni, socializează. Astfel că fiecare poezie  se supune , parcă voit, unei observaţii argheziene: “Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe”. Poezii ca nişte jucării, care îndeamnă la joc, domină  conţinutul acestei cărţi: „Cine-i mai …”drumeţ” ca el? / Aţi ghicit! E Şotronel! / El e prieten cu oricine / Vrea să-l joace, ca şi mine! // E drăguţ şi e cochet, / Şi mă trage de şiret, / Dacă trec pe lângă el / Şi nu-l joc în nici un fel.” („Şotronel”); „Ninge! Ninge! / David stă cu-n ochi pe minge / Tot gândindu-se la meci / Şi la cei unşpe „zevzeci” / Care se vor sfătui / Să renunţe…Dar ce-ar fi / Să cadă la învoială: / Să joace meciul la şcoală, / Iar după aşa un duş, / Să meargă la săniuş?! / David, ce-nţelept mai eşti! / Zău, ne place cum gândeşti!” („Fotbaliştii”). Şi exemplele ar putea continua cu „Ziua copacilor”, un exemplu de neafectare a inocenţei: „Era ziua Nucului. / Noi jucam arşice / Chiar pe Creasta Cucului / Şi pocneam din bice. // Era ziua Prunului. / ne jucam cu beţe, / Iar Cireşul ne chema / Alt joc să ne-nveţe. // Era ziua Mărului / Şi ne-mpodobise / Cu lumina Cerului / Şi cu-n car de vise… // Şi-a Livezii, ce-a-nflorit, / Era ziua toată… / Gâzuliţe au venit  / Şi-am făcut o roată. // Şi-am jucat pân-am căzut / peste flori şi iarbă! / Cerul însuşi ne-a văzut, / Chiar şi noaptea oarbă, // Iar copacii s-au distrat / Pentru prima dată / Şi, de drag, au sărutat / Ceata noastră toată”.

Asemenea lui Blaga, cel care aşeza copilul în sat, ca  „paradis al copilăriei”, Maria Baciu procedează la fel, dar prin universul şcolii şi familiei, locurile unde copilul poate experimenta realitatea raportată la  anotimpurile anului: „Singurică eu m-am dus / Pe colina cea de sus / Să-l întreb pe tatăl meu / Unde şade Dumnezeu? // „Unde-i Doamne – Doamne, tată? / Tu i-ai spus că ai o fată / Care vrea să-i cear-un sfat?” / „E plecat, tată, plecat…”// „Şi mai vine?” „Sigur vine, / Nu la mine, ci la tine, / Că el fi-va-ţi de folos / Pe-al tău drum anevoios…” („Căutare).

Ritmul şi rima accesibile unei posibile memorări, desele tuşe de om al cetăţii (vezi Scrisoare” şi alte poezii),  precum şi  interjecţiile onomatopee şi predicative ce produc efecte de îmbogăţire a versului, fac din fiecare poezie o picătură ce cade firesc, precum doza unui medicament, peste sufletul inocent al copilului. Volumul  „anotimpul Copilărie”, ieşit în lume sub semnul culorii preferate de autoare, verdele crud,  îndeamnă la joc, relaxare şi creativitate. (GEORGICĂ MANOLE)

Citeste mai mult

Eveniment

Atunci când IUBIREA poartă uniformă: O ceremonie a curajului și a inimii la Botoșani

Publicat

Publicitate

Silviu Urioc a purtat uniforma militară în ziua nunții, simbolizând curajul și dedicarea sa. Momentul a devenit o declarație emoționantă a angajamentul față de profesie și iubita sa. Cu alte cuvinte, astăzi, iubirea a îmbrăcat uniforma de ceremonie.

Într-o zi care a fost senină de primăvară, când razele soarelui mângâiau simplu, dar blând pământul, Silviu Urioc și-a unit destinul cu aleasa inimii sale, Ramona. În atmosfera plină de emoție și speranță, fiecare clipă părea să vibreze sub farmecul noului început.

“Pentru Silviu, colegul nostru din cadrul Inspecției de Prevenire, nunta nu era doar o sărbătoare a iubirii, ci și ocazia de a-și onora profesia și curajul de zi cu zi. De aceea, a ales să poarte în ziua cea mare uniforma militară, simbol al dăruirii și dedicării sale față de oameni. Astfel, uniforma, de obicei martoră a provocărilor și responsabilităților, a devenit parte a unei povești de dragoste scrise cu lumină și bucurie”, a transmis ISU Botoșani.

Ramona l-a întâmpinat cu un zâmbet cald și cu inima plină de nerăbdare. În clipa în care s-au privit, întreaga lume a dispărut, lăsând loc doar pentru ei doi și promisiunea unui drum parcurs împreună. Bucuria lor a fost împărtășită de familie, prieteni și colegi, care au vibrat la unison cu fiecare emoție, fiecare privire și fiecare răsuflare de fericire.

Florile proaspete ale primăverii au împodobit sala, răspândind parfumul speranței și al prospețimii. Glasurile celor prezenți au rostit urări de bine, iar aplauzele au însoțit pașii lor spre viitor. Fiecare gest a fost încărcat de semnificație: jurămintele rostite au vorbit despre iubire, respect și sprijin necondiționat, punând bazele unei vieți petrecute umăr lângă umăr.

În uniforma sa, Silviu a încorporat nu doar onoarea și responsabilitatea profesiei, ci și devotamentul față de Ramona. Îmbrățișarea lor, sub privirile emoționate ale celor dragi, a fost pecetea unui legământ menit să reziste în timp.

Publicitate

Toți pompierii ISU Botoșani îl privesc cu bucurie pe Silviu și Ramona, trimițându-le gânduri bune pentru un viitor luminos. Să le fie casa de piatră, să rămână mereu sănătoși și să se iubească la fel de mult ca în această zi de primăvară în care destinul lor s-a unit.

“O zi specială, un nou început și o viață plină de fericire împreună – aceasta e povestea de dragoste care ne inspiră și ne emoționează pe toți. Felicitări, Silviu și Ramona, și drum bun în călătoria voastră spre toate bucuriile vieții!”, au transmis reponsabilii ISU Botoșani.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Borosoaia: Un bărbat rănit după ce a încercat să aprindă focul cu benzină. Au intervenit pompierii de la Flămânzi

Publicat

Publicitate

Un bărbat de 47 de ani a fost rănit în urma unui incendiu care a izbucnit astăzi într-o gospodărie din localitatea Borosoaia, comuna Plugari, județul Iași.

Incendiul a cuprins bunurile dintr-o bucătărie de vară, după ce bărbatul a încercat să aprindă focul folosind benzină.

La fața locului au intervenit pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi cu o autospecială de stingere, dar și echipaje de la ISU Iași, respectiv două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Primii ajunși la locul incidentului au fost pompierii din Flămânzi, care l-au găsit pe bărbat în afara anexei.

Echipajul medical l-a preluat pe bărbat și l-a transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. Pompierii au intervenit rapid, prevenind extinderea flăcărilor la alte construcții din gospodărie și eliminând riscul de explozie, scoțând două butelii din interiorul anexei.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente ISU Botoșani recomandă să nu aprindeți focul cu benzină, gaz sau motorină! Vă puneți viața în pericol, dar și lucrurile pentru care ați muncit de-a lungul timpului.

Benzina, gazul sau alte lichide inflamabile nu trebuie folosite niciodată pentru aprinderea focului în sobă. Acestea sunt foarte periculoase și pot produce incendii.

Publicitate

Aveți grijă să nu folosiți alte materiale  combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending