Ajutoarele sociale și indemnizațiile pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav ar putea fi executate silit începând cu 1 ianuarie 2026, dacă beneficiarii nu își plătesc impozitele și taxele locale.

Măsura este prevăzută într-un proiect de lege lansat joi în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, ca parte a reformei administrației publice și a pachetului de reducere a deficitului bugetar, relatează alba24.ro.

Conform proiectului, autoritățile fiscale vor putea reține lunar sumele datorate direct din indemnizațiile asistenților personali, precum și din venitul minim de incluziune (VMI), acordat persoanelor vulnerabile. Reținerile vor fi operate de agențiile teritoriale, pe baza titlurilor executorii transmise de administrațiile locale, de trei ori pe an – în ianuarie, aprilie și octombrie.

Pentru anul 2026, se introduce o excepție procedurală privind termenul de comunicare a datoriilor. Totodată, agențiile teritoriale vor avea obligația de a vira sumele reținute către bugetele locale în termen de 10 zile lucrătoare.

Indemnizațiile vor fi executate silit doar după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a altor rețineri prevăzute de lege. În momentul în care beneficiarii își achită integral obligațiile fiscale, executarea silită trebuie oprită, iar administrațiile locale au obligația de a notifica acest lucru.

Măsura vizează modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune. Guvernul susține că scopul este eficientizarea colectării impozitelor și taxelor locale, fără a priva beneficiarii de drepturile sociale, atâta vreme cât aceștia își respectă obligațiile fiscale.

Venitul minim de incluziune are două componente: sprijinul pentru incluziune (fostul ajutor social) și sprijinul pentru familiile cu copii, destinat reducerii riscului de sărăcie și încurajării educației.

Indemnizațiile asistenților personali ai persoanelor cu handicap vor putea fi executate silit

Proiectul introduse reguli pentru executarea silită a indemnizației asistentului personal al persoanei cu handicap grav, începând cu luna ianuarie 2026. Astfel, din 2026 indemnizația poate fi urmărită silit pentru plata impozitelor și taxelor locale datorate titularilor.

De asemenea, agențiile teritoriale pot reține sumele datorate din indemnizație la solicitarea organelor fiscale locale. Organele fiscale transmit titlurile executorii pentru obligațiile restante în anumite termene, cu o excepție pentru 2026. Agențiile rețin lunar sumele din indemnizație pentru a acoperi obligațiile fiscale, virează banii în conturile bugetelor locale și respectă limitele legale pentru rețineri.

Scopul principal al acestei modificări este de a permite autorităților fiscale să recupereze datoriile fiscale restante prin reținerea și executarea silită din indemnizația acordată persoanelor cu handicap grav, începând cu 2026.

De asemenea, se urmărește asigurarea unei mai bune colectări a impozitelor și taxelor locale, protejând bugetele locale, în timp ce menține drepturile beneficiarilor de indemnizație să primească plățile complete dacă își achită obligațiile fiscale.

Ajutoarele sociale vor putea fi executate silit, dacă beneficiarii nu își plătesc impozitele

De asemenea, potrivit proiectului, începând cu 1 ianuarie 2026, se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale.

Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate din aceste venituri, pe baza titlurilor executorii transmise de organele fiscale locale la anumite termene stabilite, și le vor vira în conturile bugetelor locale în termen de 10 zile lucrătoare.

Reținerile se aplică asupra sumei după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și alte drepturi, conform legislației în vigoare.

Dacă beneficiarii obțin certificate de atestare fiscală care confirmă stingerea obligațiilor fiscale, organele fiscale locale trebuie să oprească executarea silită.

Ce prevede proiectul

Proiectul vizează completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, astfel:

• Începând cu 1 ianuarie 2026, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.
• Reținerea din sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale.
• Titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora, vor fi transmise agențiilor teritoriale de către organele fiscale locale de trei ori pe an: până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie
• Agențiile teritoriale rețin din drepturile de venit minim de incluziune, sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le virează în termen de 10 zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului.
• Reținerile se aplică asupra sumei rezultată după oprirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a altor eventuale rețineri legale.
• Dacă beneficiarul își achită integral obligațiile, administrația locală trebuie să anunțe încetarea executării silite.

Ce reprezintă venitul minim de incluziune (VMI)

VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină.

VMI este un beneficiu prevăzut în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și are două componente:

• Sprijin pentru incluziune

Această componentă are ca scop prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială și înlocuiește ajutorul social acordat anterior pentru asigurarea venitului minim garantat.

• Sprijin pentru familia cu copii

Această componentă se acordă familiilor cu copii aflați în întreținere cu vârsta de până la 18 ani și are ca scop prevenirea sărăciei și încurajarea participării copiilor la educație, înlocuind alocația pentru susținerea familiei.

O familie sau persoană singură poate beneficia de o singură componentă sau de ambele, în funcție de nivelul venitului de care dispune, componența familiei, calitatea de persoană în vârstă sau participarea copiilor la educație.

Gesturi care nu se vând, nu se cumpără, ci vin din inimă. Așa s-a născut, la Dorohoi, o inițiativă simplă și profundă: un transport cu 2.500 de pâini calde, oferite sinistraților și voluntarilor din localitatea Broșteni, lovită de inundații.

Într-o singură zi, o fabrică de pâine din Dorohoi, județul Botoșani, și-a unit forțele cu oameni care nu au ezitat o clipă să ajute. Nu s-au uitat la costuri, nu au cerut nimic în schimb. Au frământat și au copt cu gândul la cei care, la doar câțiva kilometri distanță, își pierduseră liniștea, casele, poate și speranța.

Pâinile au fost încărcate dimineața devreme și trimise spre Broșteni, unde voluntarii și autoritățile luptau cot la cot cu efectele dezastrului. Fiecare bucată de pâine a ajuns în mâinile celor care aveau cea mai mare nevoie: bătrâni uzi până la piele, mame cu prunci în brațe, tineri care n-au dormit de două nopți.

„Nu putem repara tot ce a distrus apa, dar putem pune o pâine caldă pe masa celor rămași fără masă”, a spus unul dintre coordonatorii acțiunii, cu modestie.

Într-o lume grăbită, în care egoismul e la modă, astfel de gesturi simple reamintesc ce înseamnă comunitatea. Ce înseamnă să fii om.

Dorohoiul a trimis mai mult decât pâine – a trimis grijă, solidaritate și un mesaj puternic: când un colț din Moldova plânge, celelalte vin să-l strângă în brațe.

Pentru cei din Broșteni, nu a fost doar o pâine. A fost o mângâiere.

Sursa foto ilustrativ: Informațiata.ro/Facebook

Trei din patru români care își vor petrece concediul în străinătate în această vară au ales ca destinație țări precum Grecia, Bulgaria, Turcia și Italia iar 54,5% au ales ca mijloc de transport autoturismul personal, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro, relatează agerpres.ro

Din totalul celor chestionați însă, un român din șase alege să-și petreacă vacanța în afara României.

Potrivit unui comunicat al CEC Bank, Grecia este țara unde cei mai mulți români au ales să își petreacă concediul în străinătate, respectiv 26% dintre respondenți, în timp ce peste 17% au ales Bulgaria, 15,4% vor merge în Turcia și 13% în Italia. Mai reduse ca procentaj sunt țări precum Spania (7%), Egipt (5%) și Franța (2,5%), în timp ce alte destinații au procente și mai reduse.

Când trebuie să aleagă mijlocul de transport pe care îl folosesc când merg în vacanță, 54,5% dintre respondenți au menționat autoturismul personal, în timp ce trenul este ales de 22,42% iar autocarul și avionul de doar 12%, respectiv 11%.

CEC Bank oferă clienților săi posibilitatea achiziționării rovinietei, huvinietei sau să își plătească taxa de pod de la Fetești – Cernavodă direct din aplicația de Mobile Banking – CEC app.

La întrebarea ‘De unde faci rost de bani pentru vacanță’, peste 77% dintre respondenți au răspuns că strâng banii din timp, făcând economii pe parcursul anului. Mult mai puțini (9%) se împrumută de la prieteni, puțin sub 7% spun că folosesc tichetele de vacanță pentru plata concediului iar aproape 5% apelează la cardul de credit/overdraft. Foarte puțini, respectiv 2%, spun că primesc prime de concediu de la angajator.

În ceea ce privește mărimea bugetului de vacanță, 42% dintre respondenți vorbesc despre o scădere a bugetului, cu 10% până la 30%, comparativ cu cel alocat anul trecut, în timp ce pentru unul din patru români, acesta este similar cu cel de anul trecut. Doar circa 10% dintre români vor aloca mai mult cu 10% – 30% față de anul trecut.

La întrebarea referitoare la cum vor face plățile în concediu, peste 38% dintre respondenți spun că vor plăti cash și circa 22% o combinație de plată cash și card, fie că sunt de debit sau de credit. Puțin peste 17% vor plăti doar cu card de debit și cash, aproape 6% doar cu card de credit și puțin peste 5% doar cu doar cu card de credit și cash.

Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion reprezentativ de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 58% dintre respondenți sunt salariați, peste 70% locuiesc la oraș, 40% au studii superioare sau postuniversitare.

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție din România. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale.

Grupul CEC Bank a luat ființă prin preluarea, la data de 27 iulie 2023, de către CEC Bank S.A., a pachetului majoritar de acțiuni (99,993%) al Fondului de Garantare a Creditului Rural – I.F.N. S.A. (FGCR), alături de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cu adâncă durere, dar și cu nădejde în Înviere, comunitatea din Broscăuți și împrejurimi l-a petrecut joi, 7 august, pe ultimul drum pământesc pe părintele Mihai Zugravu, slujitor al lui Hristos vreme de 46 de ani. Înconjurat de zeci de preoți, în frunte părintele consilier eparhial Radu Brânză, cu părintele protopop de Dorohoi, Ionuț Apetrei, fostul protopop Stelian Ciurciun, părintele Mihai a fost prohodit cu aleasă cinstire și rugăciune.

Slujba de înmormântare a fost oficiată în Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Broscăuți, locul în care părintele Mihai a slujit cu jertfelnicie timp de 37 de ani. Sute de credincioși, oameni care i-au fost fii duhovnicești, i-au însoțit pașii spre veșnicie, cu lumânări aprinse și cu rugăciunea în suflet.

Un suflet smerit și o viață pusă în slujba Domnului. O familie binecuvântată

Născut pe 14 aprilie 1961, într-o familie numeroasă și temătoare de Dumnezeu, părintele Mihai a fost primul dintre cei zece copii ai lui Dumitru și Marița. Tatăl său a fost cântăreț bisericesc, iar în casa lor s-au născut nu mai puțin de cinci slujitori ai Bisericii: trei monahi, două maici și alți doi frați cântăreți bisericești – o adevărată binecuvântare pentru neamul lor.

Părintele Mihai a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. S-a căsătorit cu prezbitera Luminița-Mariana, fiica părintelui Emil Ciomârtan, și împreună au crescut un fiu, părintele Teodor, care astăzi urmează cu vrednicie calea slujirii.

A fost hirotonit de vrednicii de pomenire patriarhul Teoctist și arhiepiscopul Pimen. A slujit mai întâi în Parohia Dimăcheni, timp de nouă ani, iar din 1984 a fost numit paroh la Broscăuți, unde și-a încheiat alergarea pământească în 2021. În total, 46 de ani de slujire neobosită, cu inima deschisă spre oameni și spre Dumnezeu.

„Fără să-l fi cunoscut personal, când am intrat în biserică și i-am văzut chipul adormit, am crezut că este vorba despre un monah. Așa radia chipul său pace și sfințenie”, a mărturisit unul dintre slujitorii prezenți. Cuvinte care exprimă nu doar simplitatea și curăția vieții părintelui Mihai, ci și lumina care i-a rămas pe față, semn al harului și al nădejdii în mila lui Dumnezeu.

Părintele consilier eparhial a evocat în cuvântul său viața slujitorului adormit: „„Fără să-l cunosc, când am intrat în biserică am crezut că e vorba despre un monah. Așa arăta înfățișarea sa adormită. Și pentru că am făcut înmormântarea unui preot eu zic că e bine să avem nădejde mai mare în Înviere. Părintele Mihai l-a descoperit pe Mântuitorul Iisus Hristos pe care l-a slujit atât de mulți ani. Apoi l-a descoperit în suferința și boala sa, căutând alinare și sens. Să avem nădejde că Domnul l-a primit, l-a iertat și l-a vindecat în Împărăția Sa. Am aflat de la colegi taina vieții sale. S-a născut pe 14 aprilie 1961. Părinții săi, Dumitru, care  fost cântăreț bisericesc și Marița cu care a avut zece copii, cel mai mare dintre ei fiind părintele Mihai. O familie binecuvântată. Trei frați din cei zece sunt monahi și două surori sunt și ele monahii. Alți doi frați sunt cântăreți bisericești. Este o mare bucurie să numeri așa ceva într-o familie creștină. Părintele MIhai a făcut Seminarul de la Mănăstirea Neamț. S-a căsătorit cu prezbitera Luminița-Mariana, fiica părintelui Emil Ciomârtan, care nu mai este printre noi. Au avut un copil binecuvântat, Teodor, care este preot și slujește lui Dumnezeu. A fost hirotonit de PF Teoctist  și ÎPS PIMEN. Primii nouă ani de preoție îi slujește în Parohia Dimăcheni, iar din 1984 până în 2021 este parohul acestei parohii. Deci 37 de ani aici și în total 46 de ani de slujire”, a spus părintele consilier în cuvântul pe care îl regăsiți integral în video-ul inserat acest articol.

O zi cu adâncă semnificație duhovnicească

Dumnezeu a rânduit ca părintele Mihai să treacă în veșnicie chiar în ziua prăznuirii Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, față de care a avut o deosebită evlavie. la două zile distanță, când a fost prohodit, la Mănăstirea Sihăstria, erau canonizați Sfinții Paisie Olaru și Cleopa Ilie, doi mari duhovnici ai neamului românesc. Un semn ceresc, o mângâiere pentru cei rămași.

„Foarte frumos a vorbit și unul dintre foștii colegi ai părintelui Mihai, trecut la Domnul. „Fac parte dintr-o generație care s-a obișnuit cu astfel de rugăciuni pe care le-a întâlnit și probabil ne voim întâlni din ce în ce mai des la petrecerea câte unuia dintre noi spre Împărăția lui Dumnezeu. Ne încearcă un sentiment de tristețe, de durere pentru că știi că e o despărțire, dar este și un moment de bucurie care vine din cel puțin două izvoare. În primul rând pentru că ne simțim privilegiați, în neputințele noastre, pentru că Dumnezeu a îngăduit să purtăm povara aceasta minunată a slujirii.”, un fost coleg de facultate.”, a spus, cu emoție, unul dintre colegii de generație ai părintelui Mihai.

Rodul cel mai de preț: fiul său, părintele Teodor

În cuvântul său, un prieten apropiat al părintelui Teodor a subliniat: „Este o vorbă, după roade se cunoaște pomul. Nu l-am cunoscut pe părintele Mihai, dar îl cunosc îndeaproape pe părintele Teodor și e de ajuns să îmi dau seama ce părinte a fost tatăl său. Cred că cea mai frumoasă investiție a părintelui Mihai este cea legată de cea așezată în inima și în sufletului părintelui Teodor. A lăsat în urma sa un preot care va ridica glasul către Dumnezeu la fiecare Sfântă Liturghie și îl va pomeni pe tatăl său, pe părintele Mihai pe care și noi l=am pomenit astăzi”, a spus unul dintre prietenii părintelui Teodor, fiul preotului prohodit joi.

Din partea comunității și a credincioșilor, părintele Cosmin Pristavu, actualul paroh al bisericii, a rostit cuvinte de prețuire și recunoștință pentru părintele care a păstorit această comunitate vreme de aproape patru decenii.

În liniștea rugăciunii și a lumânărilor aprinse, părintele Mihai a fost condus spre locul de odihnă, cu inimi pline de lacrimi, dar și cu credința că „fericiți sunt cei pe care i-ai ales și i-ai primit, Doamne, și pomenirea lor din neam în neam va fi”.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!