În lipsa rezultatelor concrete în primul an de mandat, președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, continuă să dezinformeze botoșănenii. Pentru a-și ascunde neputința administrativă și lipsa de acțiune în implementarea celui mai important proiect al județului, Drumul Expres Botoșani – Suceava, legătura municipiului reședință de județ de Autostrada A7, Iftime, împreună cu secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, a apelat din nou la Facebook și TikTok, prezentând doar jumătăți de adevăr și selectând informațiile care îl avantajează. După un an de mandat, este clar că nu a înțeles încă cum funcționează administrația și cum se duc proiectele la capăt.

Cei doi contestă punctul de vedere oficial al Ministerului Transporturilor și al Guvernului României, făcut public în urma interpelării adresate premierului Ilie Bolojan de senatorul PSD Doina Federovici, care confirmă finanțarea Drumului Expres. Doar că Iftime și Scrioșteanu amestecă intenționat lucrurile. Ei vorbesc despre aplicația de finanțare pentru realizarea documentației tehnice, ignorând faptul că aceasta este cea care trebuia să furnizeze indicatorii tehnico-economici pentru aplicația de finanțare pentru execuție. Finalizarea la timp a SF-ului era de datoria președintelui CJ. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru, motiv pentru care nu avem depusă încă aplicația de finanțare europeană pentru execuția lucrărilor.

Din fonduri europene se finanțează doar proiectele prinse în Planul Investițional 2021-2030. Acesta, pe lângă Drumul Expres Suceava – Botoșani, mai include alte șase proiecte de drum expres, Drumuri TransRegio, Variante de Ocolire, reabilitări de poduri și construcții de noduri rutiere cu o valoare totală estimată acum cinci ani de 4,6 miliarde euro. Anvelopa financiară disponibilă, inclusiv supracontractarea, este de 3 miliarde de euro. Toate aceste proiecte sunt în concurență, pentru că sumele disponibile sunt mai mici decât cele necesare, motiv pentru care alocarea fondurilor se face pe principiul „primul venit, primul servit”.

„Dacă președintele Consiliului Județean va continua să caute vinovați în PSD în loc să muncească pentru județ, proiectele Botoșaniului vor eșua rând pe rând, așa cum s-a întâmplat în acest prim an de mandat. Cel care nu a înțeles să facă front comun pentru binele județului este chiar președintele CJ Botoșani, el fiind cel care a încercat, împreună cu secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, să oprească Drumul Expres la Corni. Valeriu Iftime trebuie să înțeleagă că este președintele Consiliului Județean Botoșani și nu doar al anumitor grupuri de interese. Dacă fondurile din Programul de Transport se vor termina și Drumul Expres Botoșani – Suceava nu va prinde finanțare, răspunderea va fi exclusiv a sa, pentru că a preferat să vândă iluzii pe Facebook și TikTok în loc să muncească efectiv pentru județ”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât, miercuri, la 6,37% pe an. Anterior, acesta era de 6,39%, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR),scrie  alba24.ro.

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, notează Agerpres.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,53% pe an, de la 6,54%.

ROBOR la 12 luni a coborât la 6,74% de la 6,75%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 6,06% pe an.

Acest indice este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum de acesta.

Peste 80.000 de persoane au trecut până miercuri prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale, numărul pelerinilor dublându-se în 24 de ore.

Potrivit hărții interactive realizate de Arhiepiscopia Bucureștilor, actualizată în timp real, rândul credincioșilor veniți să treacă prin altarul Catedralei Naționale se termina, la ora 8:45, în Piața Constituției.

‘Timpul de așteptare este între șase și opt ore’, a declarat, pentru AGERPRES, preotul Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator la Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române.

Potrivit consilierului patriarhal, pe de altă parte, la pelerinajul desfășurat cu ocazia sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou s-au închinat la Sfintele Moaște aproximativ 120.000 de persoane în total, marți numărul celor care urcaseră Colina Bucuriei fiind de 110.000.

‘Persoanelor care așteaptă să intre în Catedrala Națională li se oferă sandvișuri și sticle de apă, asemenea celor de la pelerinajului de pe Colina Bucuriei prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor’, a reamintit preotul Adrian Agachi.

Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare, 30 și 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții, sfântul lăcaș urmând a fi deschis nonstop până în ultima zi a lunii octombrie.

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, în perioada 19 – 22 octombrie, Sfintele Moaște au fost scoase din Catedrala Patriarhală și așezate în pridvorul acesteia, de joia trecută, la finalul procesiunii ‘Calea Sfinților’, acestea fiind depuse spre închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei.

Miercuri, după închinarea ultimului pelerin, Sfintele Moaște vor fi reașezate în Catedrala Patriarhală.

Arhiepiscopia Bucureștilor a realizat două hărți interactive actualizate în timp real care arată unde se termină rândul credincioșilor veniți să treacă prin altarul Catedralei Naționale și al celor de la pelerinajul de pe Colina Bucuriei. Datele sunt actualizate cu ajutorul voluntarilor ‘Tineri în acțiune’, care sunt permanent alături de pelerini.

AGERPRES

România urmează tendința regională de creștere a costurilor medicale, potrivit celui mai recent raport global realizat de un broker de asigurări. În 2025, costurile medicale au crescut cu 20% faţă de anul anterior, iar pentru 2026 este estimată o rată de creștere cu 15%, peste media europeană de 8,2%, se precizează în raportul citat, prezentat de alba24.ro. 

„Rata de 15% estimată pentru 2026 reprezintă creşterea anuală anticipată a costurilor medicale acoperite de companii şi asiguratori privaţi, comparativ cu anul precedent (2025)”, precizează autorii studiului Aon Medical Trend 2026, citat de Agerpres.

Analiza vizează exclusiv piaţa medicală privată, însă tendinţa este influenţată şi de contextul general al sistemului de sănătate din România.

„Această evoluţie plasează ţara noastră peste media europeană de 8,2% şi printre economiile cel mai afectate din regiune, menţinând ritmul accelerat observat şi în alte state din Europa Centrală şi de Est. În clasamentul Uniunii Europene, România ocupă locul al treilea, după Letonia şi Estonia, ambele cu 20%. La nivelul întregului continent european, ţara noastră se situează pe locul al cincilea, după Turcia (45%), Ucraina (24%), Letonia (20%) şi Estonia (20%). Excluzând însă ţările aflate în contexte de hiperinflaţie, precum Turcia şi Ucraina, România urcă pe podiumul european, alături de Letonia şi Estonia”, se menţionează în documentul citat de Agerpres.

În regiunea Europei Centrale şi de Est, România are una dintre cele mai ridicate valori, la egalitate cu Serbia (15%) şi peste Polonia şi Ungaria (10%). În Europa de Sud-Est, doar Bulgaria depăşeşte România, cu o rată estimată de 21%, ceea ce confirmă tendinţa de creştere accentuată a costurilor medicale în zona Balcanilor, se mai arată în comunicat.

„România se menţine în topul ţărilor cu inflaţie medicală ridicată din câteva motive relativ directe: costurile administrative din sistemul public, deficitul de personal medical şi presiunea constantă asupra infrastructurii. Lipsa investiţiilor în sistemul public generează costuri suplimentare de întreţinere şi modernizare, în timp ce sectorul privat, mai competitiv, funcţionează la un preţ pe măsură. În plus, creşterea preţurilor la materiale sanitare şi medicamente are un efect direct asupra inflaţiei medicale. Chiar dacă se observă o tendinţă de scădere, aceasta va fi limitată atâta timp cât inflaţia generală se menţine peste nivelul prognozat”, a explicat Adrian Low Vesa, director, Health & Benefits Practice, Aon România, citat în comunicat.

La nivel regional, România se află într-o situaţie apropiată de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, însă diferenţele se observă la baza de plecare. În toate aceste state, inflaţia medicală a scăzut de la valori mai ridicate, iar pieţele mai mature, precum Polonia, încep să devină mai stabile şi mai predictibile. Pentru companii, efectele sunt resimţite direct.

Creşterea preţului serviciilor medicale duce la majorarea costurilor pentru beneficiile oferite angajaţilor, iar la un buget similar pot apărea limitări în pachetele de asigurări sau modificări ale acoperirilor, susţin autorii analizei.

„Acest fenomen apare într-un context în care marile companii au obiective clare de temperare a cheltuielilor, ceea ce generează o presiune tot mai mare asupra beneficiilor medicale. În acelaşi timp, nevoia pentru servicii medicale de calitate rămâne ridicată, iar angajatorii depun eforturi considerabile pentru a menţine pachete competitive şi sustenabile”, a adăugat Adrian Low Vesa.

Potrivit sursei citate, soluţiile de control al costurilor variază în funcţie de nevoile fiecărei organizaţii. Astfel, unele companii stabilesc plafoane ale beneficiilor medicale pentru a limita supraconsumul, altele introduc contribuţii sau coplată pentru a responsabiliza utilizarea serviciilor. În paralel, programele de prevenţie şi bunăstare câştigă tot mai mult teren.

„Condiţiile medicale care influenţează trendul global, bolile cardiovasculare, cancerul şi obezitatea pot fi abordate prin programe de prevenţie şi educaţie medicală. Un cost redus investit astăzi în prevenţie poate evita cheltuieli semnificative în următorii ani. Vedem deja tot mai multe organizaţii care încorporează aceste programe în strategiile lor de resurse umane şi de sănătate ocupaţională”, a subliniat reprezentantul companiei de brokeraj în asigurări.

“România rămâne una dintre cele mai afectate economii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte costurile medicale, însă tendinţele de scădere şi investiţiile în programe de prevenţie arată o direcţie de echilibrare. Companiile care vor reuşi să îmbine controlul costurilor cu strategii coerente de educaţie şi sănătate organizaţională vor fi cel mai bine pregătite pentru perioada următoare”, se mai precizează în document.