Connect with us

Actualitate

Cine era Dragobete și cum sărbătoreau românii iubirea. Superstiții și tradiții legate de 24 februarie

Publicat

Publicitate

Pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an, descrie alba24.ro. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

Tradiții de Dragobete
La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

 

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Publicitate

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Dragobete. Sub ce nume mai este folosit
Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană;

în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”.

Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete:

„În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de Dragobete asociată cu iubirea
Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.

De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Superstiții de Dragobete: Spălarea părului cu zăpadă
În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.

În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

Superstiții de Dragobete: Sărutul eternității
În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp.

De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Superstiții de Dragobete: Ziua distracției și a veseliei
De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiții de Dragobete: Ziua curățeniei
Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Superstiții de Dragobete: Zburătoritul
Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Superstiții de Dragobete: Întâlnirea celor care se plac
Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Superstiții de Dragobete: Semănarea busuiocului
Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină.

Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Consilierul județean Luciana Elena Buliga, numită vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor

Publicat

Publicitate

Prin Decizia nr. 167 din 2 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 291, consilierul județean de la Botoșani, Luciana Elena Buliga, a fost numită în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor. Funcția are rang de subsecretar de stat.

Am plăcerea de a anunța că, începând de ieri, am fost numită în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor. Această onoare reprezintă o mare responsabilitate și o oportunitate de a contribui activ la dezvoltarea și implementarea de politici eficiente în domeniul combaterii adicțiilor și protecției sănătății publice.

Sunt încrezătoare că, împreună cu echipa agenției, vom putea face progrese semnificative în promovarea unor soluții sustenabile și inovative pentru prevenirea și tratamentul adicțiilor.

Mulțumesc pentru încrederea acordată și sunt nerăbdătoare să încep acest nou capitol al carierei mele, având în vedere importanța acestui domeniu pentru societatea noastră”, a transmis Luciana Buliga pe pagina sa de socializare.

Numirea a fost făcută de prim-ministrul României, Ion-Marcel Ciolacu, în temeiul prevederilor legale privind organizarea și funcționarea administrației publice și în conformitate cu legislația specifică de înființare a Agenției.

Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor a fost înființată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2024 și are ca obiectiv principal coordonarea politicilor publice în domeniul prevenirii și combaterii consumului de droguri și adicții, precum și dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și a serviciilor de sprijin pentru persoanele afectate.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un jandarm de 34 de ani, aflat la serviciu, s-a sinucis cu pistolul din dotare la Suceava

Publicat

Publicitate

Un jandarm aflat în timpul serviciului s-a sinucis, joi dimineață, cu arma din dotare, au anunțat reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Suceava, relatează agerpres.ro.

Potrivit sursei citate, subofițerul lucra în cadrul Detașamentului 4 Jandarmi Vatra Dornei și a fost găsit decedat, prezentând o plagă prin împușcare la nivelul capului.

‘Jandarmeria Suceava regretă profund tragicul incident petrecut în timpul serviciului, în urma căruia un subofițer în vârstă de 34 de ani, din cadrul Detașamentului 4 Jandarmi Vatra Dornei, a fost găsit decedat, prezentând o plagă prin împușcare la nivelul capului. Evenimentul a fost descoperit de către colegii care au intrat în tura de serviciu, iar imediat a fost apelat numărul unic de urgență 112. Din nefericire, echipajul medical sosit la fața locului a constatat decesul acestuia’, au precizat oficialii IJJ.

Jandarmul își desfășura activitatea în Jandarmeria Română din anul 2014, iar în cadrul IJJ Suceava din 2017. Acesta a fost evaluat psihologic în noiembrie 2022, fiind declarat apt.

Cazul este cercetat de către Parchetul Militar Iași, care desfășoară investigațiile necesare pentru stabilirea cauzelor și circumstanțelor producerii acestui eveniment tragic.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Comunele Albești și Coțușca vor avea centrale fotovoltaice proprii. Investiții în energie verde din Fondul pentru Modernizare

Publicat

Publicitate

Vești bune pentru locuitorii comunelor Albești și Coțușca din județul Botoșani: cele două administrații locale au semnat contractele de finanțare pentru construirea unor centrale fotovoltaice, investiții care vor reduce semnificativ costurile cu energia electrică și vor aduce multiple beneficii comunităților.

Evenimentul a avut loc ieri, la sediul Ministerului Energiei, unde primarii Florin-Cristian Cîmpanu (Albești) și Constantin-Viorel Ciobanu (Coțușca) au parafat documentele necesare accesării fondurilor din cadrul Fondului pentru Modernizare. Aceste fonduri vor susține implementarea unor proiecte ce vizează producerea de energie verde, în beneficiul direct al populației și al instituțiilor publice locale.

Valoarea totală a proiectului din comuna Albești se ridică la 1,1 milioane de lei, dintre care 925 de mii de lei sunt fonduri nerambursabile. În cazul comunei Coțușca, proiectul are o valoare mai mare, de 2,13 milioane de lei, cu 1,53 milioane de lei provenind din finanțare nerambursabilă.

Cele două centrale fotovoltaice vor alimenta cu energie electrică întregul sector public din cele două localități, inclusiv iluminatul stradal, școlile și celelalte instituții publice. Pe termen lung, administrațiile locale estimează economii anuale de ordinul sutelor de mii de lei, bani care vor putea fi redirecționați către alte investiții în dezvoltarea locală.

„Cei mai importanți beneficiari sunt cetățenii, care vor resimți direct avantajele acestor investiții – costuri mai mici, un mediu mai curat și o calitate a vieții mai bună”, au transmis reprezentanții autorităților locale.

Senatorul PSD Doina Elena Federovici a felicitat public inițiativa celor doi edili, apreciind implicarea acestora în atragerea de fonduri europene pentru modernizarea comunităților pe care le conduc.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Alocațiile și ajutoarele sociale vor fi plătite în AVANS înainte de Paște. ANPIS a anunțat data virării banilor

Publicat

Publicitate

Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), împreună cu agențiile județene, va efectua plata în avans a alocațiilor, indemnizațiilor și ajutoarelor sociale, pentru ca beneficiarii să își poată primi drepturile înainte de Paște, relatează alba24.ro.

Astfel, în 11 aprilie, ANPIS va vira sumele aferente beneficiilor de asistență socială către CN Poșta Română, urmând ca până în 17 aprilie banii să ajungă la beneficiari, prin poștaș.

Pentru cei care au optat pentru plata în cont bancar, banii vor fi virați între 14 și 16 aprilie.

Potrivit reprezentanților ANPIS, alocația de stat pentru copii, indemnizația de creștere a copilului și stimulentul de inserție vor fi virate în cont bancar ca și până acum, respectiv în data de 8 aprilie.

Beneficiile plătite anticipat sunt următoarele:

  • Alocația de stat pentru copii (prin mandat poștal)
  • Indemnizația de creștere a copilului (prin mandat poștal)
  • Stimulentul de inserție (pentru părinții care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului de creștere a copilului – prin mandat poștal)
  • Drepturile persoanelor cu dizabilități (prin card și prin mandat poștal)
  • Alocația lunară de hrană pentru HIV/SIDA (prin card și prin mandat poștal)
  • Alocația de plasament (prin card și prin mandat poștal)
  • Indemnizația lunară de hrană pentru TBC (prin card și prin mandat poștal)
  • Ajutorul pentru susținerea familiei (VMI) (prin card și prin mandat poștal)
  • Ajutorul de incluziune (VMI), (prin card și prin mandat poștal)

Potrivit bazei de date a ANPIS, la acest moment, la nivel național sunt înregistrați aproximativ 5,6 milioane de beneficiari ai acestor drepturi, iar suma totală de plată este de aproape 2,8 miliarde lei.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending