Connect with us

Actualitate

Cine era Dragobete și cum sărbătoreau românii iubirea. Superstiții și tradiții legate de 24 februarie

Publicat

Publicitate

Pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an, descrie alba24.ro. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

Tradiții de Dragobete
La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

 

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Publicitate

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Dragobete. Sub ce nume mai este folosit
Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană;

în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”.

Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete:

„În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de Dragobete asociată cu iubirea
Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.

De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Superstiții de Dragobete: Spălarea părului cu zăpadă
În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.

În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

Superstiții de Dragobete: Sărutul eternității
În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp.

De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Superstiții de Dragobete: Ziua distracției și a veseliei
De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiții de Dragobete: Ziua curățeniei
Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Superstiții de Dragobete: Zburătoritul
Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Superstiții de Dragobete: Întâlnirea celor care se plac
Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Superstiții de Dragobete: Semănarea busuiocului
Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină.

Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Femeie în vârstă, găsită singură și dezorientată în Gara Botoșani. Jandarmii au intervenit pentru a o ajuta

Publicat

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, un echipaj de jandarmerie aflat în misiune de patrulare a observat o femeie în vârstă care părea confuză și dezorientată, în zona Gării din municipiul Botoșani. Era ora 01:30, iar temperatura scăzută accentua starea de disconfort în care se afla femeia.

Jandarmii au abordat-o imediat, încercând să afle detalii despre situația ei. Din discuțiile purtate, femeia, în vârstă de 72 de ani și domiciliată în județul Neamț, a relatat că venise în Botoșani împreună cu soțul ei pentru un consult medical, însă, la un moment dat, s-au pierdut unul de celălalt.

Fără rude sau cunoștințe în municipiu și fără un telefon mobil la îndemână, femeia a încercat să găsească un mijloc de transport care să o ducă înapoi spre casă. A spus că aștepta un tren către stația Verești, însă, la acea oră, nu mai exista nicio cursă disponibilă.

Având în vedere vârsta femeii, ora târzie și lipsa unei alternative de transport, jandarmii au decis să o conducă mai întâi la Unitatea de Primire a Urgențelor din cadrul Spitalului Județean „Mavromati”, pentru a se asigura că starea sa de sănătate este stabilă.

Ulterior, femeia a fost transportată la Centrul Social de Urgențe pentru Persoane Fără Adăpost din Botoșani, unde a fost cazată temporar, în condiții de siguranță. Aceasta va rămâne acolo până dimineață, când autoritățile vor încerca să ia legătura cu familia sau cu soțul de care s-a despărțit accidental.

Gestul prompt al jandarmilor a fost unul nu doar de intervenție, ci și de sprijin umanitar, oferind unei persoane vulnerabile protecția de care avea nevoie într-un moment dificil. Autoritățile reamintesc cetățenilor că, în astfel de situații, sprijinul poate fi solicitat la orice oră prin intermediul apelului 112.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Controale la localurile din Botoșani: Sancțiuni de 92.000 lei pentru lipsa caselor de marcat

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au desfășurat, în noaptea de 22 spre 23 martie, o serie de controale în localurile publice din municipiul Botoșani, în cadrul unei razii de amploare coordonate de Poliția Municipiului. Scopul acțiunii a fost verificarea legalității activităților comerciale și combaterea evaziunii fiscale.

Au fost controlate nouă unități de alimentație publică, iar în opt dintre acestea au fost constatate nereguli grave privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale. În consecință, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 92.000 de lei.

Pe lângă amenzile date, polițiștii au confiscat peste 5.000 de lei, sumă considerată numerar nefiscalizat. Acest lucru înseamnă că respectivele încasări nu au fost înregistrate în casele de marcat, fiind suspectate de proveniență ilicită.

Autoritățile anunță că aceste controale vor continua în perioada următoare, în special în zonele urbane unde activitatea comercială intensă este predispusă la încălcarea legii. Polițiștii atrag atenția operatorilor economici să respecte legislația fiscală, altfel riscă sancțiuni mult mai drastice, inclusiv suspendarea activității.

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferi prinși băuți la volan în timpul raziei de noaptea trecută din Botoșani. Polițiștii au reținut mai multe permise

Publicat

Publicitate

Polițiștii de la Botoșani au oprit seara trecută în trafic 373 de autovehicule și au testat aproximativ 200 de șoferi cu aparatul etilotest. În patru dintre cazuri, testele au indicat prezența alcoolului în aerul expirat, iar conducătorii auto au fost sancționați conform legii.

IJP Botoșani a anunțat a fost una dintre componentele esențiale ale raziei desfășurate în noaptea de 22 spre 23 martie în municipiul Botoșani, iar acțiunea poliției rutiere a vizat creșterea siguranței în trafic și prevenirea accidentelor cauzate de consumul de alcool la volan.

Permisele acestora au fost reținute, iar în funcție de alcoolemia constatată, unii dintre aceștia riscă dosare penale sau sancțiuni severe. Acțiunea s-a desfășurat atât pe arterele rutiere din municipiu, cât și în comunele arondate secțiilor rurale nr. 1 Botoșani și nr. 3 Hlipiceni.

Pe lângă sancțiunile pentru alcool la volan, au fost aplicate peste 130 de amenzi pentru alte abateri rutiere, ceea ce arată o creștere a vigilenței în zona circulației. Poliția anunță că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, într-un efort susținut de responsabilizare a șoferilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Razie de amploare în Botoșani: Aproape 100 de polițiști au acționat pentru prevenirea faptelor antisociale

Publicat

Publicitate

O razie de amploare a avut loc în noaptea de 22 spre 23 martie în municipiul Botoșani, acțiunea fiind organizată de Poliția Municipiului Botoșani, cu sprijinul tuturor subunităților operative din județ.

În total, aproape 100 de polițiști au fost angrenați în intervenții în teren, alături de jandarmi, polițiști rutieri, de la transporturi, acțiuni speciale și investigarea criminalității economice.

Scopul acțiunii a fost prevenirea și combaterea faptelor antisociale în spațiul public, în special în zonele cu aglomerări de persoane, localuri publice și pe principalele artere rutiere din municipiu și comunele arondate secțiilor rurale Botoșani și Hlipiceni.

Controalele au fost desfășurate în intervalul orar 18:00 – 02:00, iar efectivele mobilizate au legitimat peste 500 de persoane, dintre care 19 au fost supuse controlului corporal. Nu au fost descoperite bunuri interzise, însă polițiștii au verificat și 373 de autovehicule, dintre care 200 de șoferi au fost testați cu etilotestul.

Rezultatele acțiunii nu au întârziat să apară: 153 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate, valoarea totală a amenzilor depășind 160.000 de lei. Cele mai multe sancțiuni – 130 – au vizat abateri în trafic, însă au fost aplicate și amenzi pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială, dar și pentru nereguli economice.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending