Connect with us
Publicitate

Actualitate

Cine era Dragobete și cum sărbătoreau românii iubirea. Superstiții și tradiții legate de 24 februarie

Publicat

Publicitate

Pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an, descrie alba24.ro. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

Publicitate

Tradiții de Dragobete
La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

 

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Publicitate

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Publicitate

Dragobete. Sub ce nume mai este folosit
Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană;

în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”.

Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete:

„În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de Dragobete asociată cu iubirea
Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.

De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Superstiții de Dragobete: Spălarea părului cu zăpadă
În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.

În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

Superstiții de Dragobete: Sărutul eternității
În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp.

De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Superstiții de Dragobete: Ziua distracției și a veseliei
De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiții de Dragobete: Ziua curățeniei
Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Superstiții de Dragobete: Zburătoritul
Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Superstiții de Dragobete: Întâlnirea celor care se plac
Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Superstiții de Dragobete: Semănarea busuiocului
Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină.

Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Deputatul PSD Marius Budăi a deschis dezbaterea cu liberalii cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare

Publicat

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi, a răspuns la cererea pentru dezbatere din partea secunzilor șefului PNL Botoșani cu adresarea a patru întrebări legate de Programul PNL de guvernare.

Social-democratul a spus că va participa la o dezbatere în direct cu șeful PNL Botoșani, dacă acesta va răspunde la întrebările de care fuge de la începutul campaniei și dacă dezbaterea va fi despre alegerile parlamentare și nu despre cele locale, cum propuneau liberalii.

Marius Budăi a deschis dezbaterea cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare:

Publicitate
  1. „De ce nu ați scris nimic despre sistemul public de pensii, despre Pilonul 1? Nimic despre creșterea pensiei medii? Asta înseamnă că vreți să înghețați pensiile, cum ați mai făcut-o în 2021!
  2. De ce vorbiți în programul dumneavoastră de „punctul de pensie”? Această noțiune nu mai e aplicabilă de la 1 septembrie 2024. Acum pensiile se calculează pe baza „valorii punctului de referință”.
  3. De ce promiteți în programul dvs. că nu veți coborî pragul pentru regimul de impozitare la microîntreprinderi? Tot dvs. ați scris în PNRR exact opusul! Că în 3 ani trebuie redus acest prag cu 15%, apoi cu 33% și apoi din nou cu 33%, astfel încât doar una din 5 microîntreprinderi să mai poată beneficia de impozitarea cu 1% din cifra de afaceri.
  4. De ce colegii dumneavoastră de la PNL vorbesc despre generalizarea cotei unice? Asta însemnă creșterea impozitului la salarii de la 10% la 16%, la pensiile sub 3.000 de lei, de la 0% la 16%, la pensiile de peste 3.000 de lei, de la 10% la 16%, dublarea impozitului de 8% pe dividende și desființarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și trecerea lor la impozit pe profit!Ați vrut dezbatere! Poftim dezbatere! Nu circ! Răspundeți la întrebări!”, a scris Marius Budăi.

 

https://www.facebook.com/share/p/182HYhMNog/?mibextid=WC7FNe

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM  Botoșani la sfârșitul lunii trecute

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii octombrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.938 șomeri (din care 2.288 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.938 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 897 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.041 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.576 șomeri provin din mediul rural și 1.362 sunt din mediul urban.

 

Publicitate

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.938
< 25 ani    414
între 25-29    193
între 30-39    779
între 40-49       1.333
între 50-55 1.071
peste 55 ani       1.148

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,99%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,71% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,62%,  cei cu învățământ profesional 15,82%,cei cu studii superioare sunt 2,84% iar cei cu învățământ postliceal  1,03% .

Publicitate

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 326 persoane foarte greu ocupabile, 3.358 greu ocupabile,1.227 mediu ocupabile, iar 27 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Zi emoționantă pentru părintele profesor Grigore Diaconu, un Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi, 21 noiembrie, părintele profesor Grigore Diaconu, Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, își sărbătorește ziua de naștere. În finalul slujbei de la Biserica „Sfântul Gheorghe”, biserică unde părintele profesor slujește de câteva luni, viceprimarul Dana Bețenchi i-a oferit, din partea Executivului Primăriei Botoșani, flori și un mic dar, în semn de prețuire pentru întreaga activitate în slujba comunității. Vizibil emoționat, preotul Grigore Diaconu a mulțumit și s-a declarat încântat de faptul că edilii botoșăneni știu să fie alături de oameni. Sărbătoritul a mai fost felicitat de preoții Dumitru Mateciuc și Aurel Chiroșcă, dar și de botoșănenii care au participat la slujba oficiată cu prilejul marii sărbători Intrarea în biserică a Maicii Domnului.

Viață închinată Bisericii Ortodoxe Române și semenilor

Părintele Grigore Diaconu a împlinit 76 de ani de viață și 55 de ani de preoție. El și-a început activitatea de preot în comuna Santa Mare. A slujit apoi la Biserica „Sfinții Voievozi” și Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. În perioada 1 ianuarie 1978 – 1 februarie 1990, a fost protopop al Protopopiatului Botoșani, pentru ca în perioada aprilie 1997 – septembrie 2014 să se afle la conducerea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe” Botoșani.

Publicitate

Construirea de biserici, transformarea Seminarului Teologic “Sfântul Gheorghe” într-o instituție de învățământ modernă, implicarea în multe proiecte sociale – acestea sunt coordonatele vieții preotului Grigore Diaconu.

El a îmbinat activitatea de slujitor al Bisericii Ortodoxe Române cu cea socială, de sprijinire a unor spitale, instituții de învățământ, cămine de bătrâni, parohii, elevi merituoși și familii nevoiașe.

M-am pregătit pentru a sluji Biserica, școala, familia și pe credincioși. Acolo unde am fost chemat să lucrez, n-am știut ce-i tihna și odihna, pentru ca Biserica Ortodoxă Română, pentru care m-am pregătit să o slujesc și pentru care am depus jurământ în fața lui Dumnezeu, să se întărească și să fie în slujba semenilor. Cel mai important lucru este că am reușit să zidesc biserici în inimile credincioșilor”, a declarat Grigore Diaconu.

Publicitate

Preotul Grigore Diaconu a primit Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani în toamna anului trecut.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Accidentele de circulaţie vor fi mai rare după ce A7 va prelua o parte din traficul de pe „Drumul Morții”

Publicat

Publicitate

Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie din România (AVAC) preconizează reducerea accidentelor de circulaţie cu mai bine de jumătate pe DN 2 (E85), în contextul deschiderii circulaţiei pe cele două loturi ale Autostrăzii A7, între Buzău şi Râmnicu Sărat, respectiv viitoarelor loturi din Autostrada Moldovei, drumul de mare viteză urmând să preia o mare parte din valorile de trafic înregistrate pe acest drum, scrie Adevărul.

Potrivit AVAC, deschiderea primelor loturi din Autostrada A7 vor avea un impact semnificativ asupra siguranţei rutiere şi a confortului în trafic. Specialiştii apreciază că o mare parte din traficul rutier înregistrat pe DN 2 (E85), drumul care leagă Capitala de zona Moldovei, va fi preluat de autostradă, consecinţa directă urmând să se reflecte în scăderea accidentelor grave de circulaţie, scrie Agerpres.

„Această autostradă, în primul rând va scădea presiunea pe Drumul Naţional (DN) 2, va creşte confortul pentru participanţii care se deplasează spre sau vin dinspre zona Moldovei spre Capitală şi va creşte gradul de siguranţă rutieră. Autostrăzile, deşi sunt drumuri de mare viteză, sunt cele mai sigure artere rutiere, cel puţin din Europa, conform statisticilor Comisiei Europene, doar 8% din accidentele grave de circulaţie se produc pe autostrăzi. Acelaşi lucru sigur că se va întâmpla şi la noi, va creşte gradul de siguranţă pentru că acest segment de autostradă, sau toată Autostrada Moldovei va prelua o mare parte din traficul de pe DN 2, în condiţiile în care DN 2 este considerat ‘drumul morţii’, pentru că s-au produs accidente cu consecinţe dintre cele mai grave. Din păcate, cele mai nesigure artere din România sunt cele dintre localităţi, din zona Bucureştiului spre Moldova, în această zonă se produc foarte multe accidente pe arterele din afara localităţilor. Când transferi o parte din trafic de pe astfel de artere nesigure sau cu risc ridicat de accident unde ai viteze de 90-100 km/h, dar fără a proteja participanţii la trafic, pe arterele rutiere unde ai protecţie foarte bună pentru participanţii la trafic, în opinia noastră va scădea numărul accidentelor cu consecinţe grave”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele AVAC, Cătălin Radu Codescu.

Publicitate

Primele efecte generate de construirea Autostrăzii A7 din punct de vedere rutier, respectiv procentele referitoare la accidentele de circulaţie înregistrate pe celelalte sectoare de drumuri, ar urma să se modifice într-o perioadă scurtă de timp, odată cu creşterea valorilor de trafic pe sectoarele date în folosinţă.

„Vom putea vorbi de procente când toată autostrada va fi gata, dar ce putem spune acum este că autostrada este mult mai sigură decât drumurile naţionale şi probabil că vom vedea schimbări în bine în statistica accidentelor chiar de la început, probabil că procentele vor fi 10-15% la început, iar când vom avea mai mulţi kilometri de autostradă şi vom asigura conexiunea între zona de sud şi cea de nord printr-un astfel de drum de mare viteză, accidentele se pot reduce şi la jumătate, sau chiar mai mult decât atât”, a precizat preşedintele AVAC.

Cele mai multe accidente de circulaţie înregistrate pe DN 2 (E85) au drept cauză viteza excesivă, pătrunderea neregulamentară pe contrasens, neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi neatenţia la volan.

Publicitate

„DN 2 are o bandă pe sens şi un acostament consolidat, de aceea există o mare presiune din cauza valorilor mari de trafic în a se circula pe două benzi, pentru că acostamentul nu este bandă de circulaţie şi are dimensiuni mult reduse. Din acest motiv se produceau multe accidente pentru că lumea nici nu înţelegea bine cum să utilizeze banda de circulaţie şi mulţi ieşeau pe acostamentul consolidat pentru a face loc vehiculelor care circulau cu viteză crescută. De aceea se produceau multe accidente, pe de altă parte nu este protejată circulaţia din ambele sensuri, nu există sistem de parapete median care să prevină pătrunderea pe contrasens şi atunci, dacă vorbim de un drum deschis traficului internaţional, unde în afara localităţii se circulă cu 100 km/h, riscul producerii de accidente rutiere cu consecinţe grave este foarte mare. Ar fi trebuit să avem şi un marcaj rezonator, dar el, din păcate, nu există”, a spus Cătălin Radu Codescu.

În anul 2023, pe Drumul Naţional 2 (E85), pe raza judeţului Buzău, se puteau număra 199 de cruci ridicate în amintirea persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente de circulaţie, mai multe decât cei aproximativ 85 de kilometri de drum, în ultimii 10 ani 272 de persoane decedând în această zonă în evenimente rutiere.

„DN 2 District Mărăcineni Km 114+500 – 132+000 = 41 cruci. Pe DN 2 de la Km 68 până la km 100+600 avem 88 de cruci. Ultimul sector, de la intersecţia DN 2 cu Racoviţeni, până la limita cu judeţul Vrancea, sunt 70 de cruci. În total 199 de cruci”, informa, la acea dată, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău, în urma unei solicitări AGERPRES.

Publicitate

Cele mai multe accidente grave s-au produs pe DN 2 (E85) în anul 2016 (108 accidente rutiere, 21 de persoane rănite grav, 41 de persoane decedate) şi anul 2018 (105 accidente rutiere,16 persoane rănite grav, 43 de persoane decedate), potrivit datelor furnizate AGERPRES de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău.

România se poziţionează în continuare pe locul I în ceea ce priveşte frecvenţa accidentelor rutiere şi pe locul secund la indicatorul decese.

În cursul zilei de miercuri a fost programată deschiderea circulaţiei pe loturile 1 şi 2 ale Autostrăzii A7, sectorul Buzău – Râmnicu Sărat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending