Connect with us

Actualitate

Cine era Dragobete și cum sărbătoreau românii iubirea. Superstiții și tradiții legate de 24 februarie

Publicat

Publicitate

Pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an, descrie alba24.ro. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

Tradiții de Dragobete
La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

 

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Publicitate

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Dragobete. Sub ce nume mai este folosit
Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană;

în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”.

Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete:

„În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de Dragobete asociată cu iubirea
Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.

De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Superstiții de Dragobete: Spălarea părului cu zăpadă
În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.

În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

Superstiții de Dragobete: Sărutul eternității
În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp.

De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Superstiții de Dragobete: Ziua distracției și a veseliei
De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiții de Dragobete: Ziua curățeniei
Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Superstiții de Dragobete: Zburătoritul
Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Superstiții de Dragobete: Întâlnirea celor care se plac
Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Superstiții de Dragobete: Semănarea busuiocului
Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină.

Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vreme mai caldă decât normalul de decembrie la Botoșani: Ceață persistentă, vânt slab și maxime de până la 14 grade Celsius

Publicat

Publicitate

Botoșănenii vor avea parte, în următoarele zile, de o vreme mai blândă decât ar fi normal pentru mijlocul lunii decembrie, potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie, valabilă până la data de 21 decembrie 2025.

Deși temperaturile se vor situa peste mediile multianuale specifice perioadei, ceața va fi un fenomen frecvent, mai ales dimineața și pe timpul nopții, în special în zonele joase din județ. Meteorologii avertizează că vizibilitatea poate fi redusă temporar, în special în primele ore ale zilei.

În intervalul 14–15 decembrie, dar și în următoarea săptămână, cerul va fi mai mult noros la Botoșani, cu nebulozitate stratiformă persistentă și condiții de ceață. Vântul va sufla slab până la moderat, iar temperaturile maxime se vor încadra între 6 și 9 grade Celsius, cu minime apropiate de pragul înghețului. Izolat, nu sunt excluse ploi slabe sau burniță.

Pentru perioada 15–16 decembrie, regimul termic rămâne peste normalul climatologic. Diminețile vor fi în continuare marcate de ceață, iar cerul va rămâne mai mult acoperit. Maximele vor ajunge la 8–10 grade, în timp ce nopțile vor fi reci, cu valori ușor negative.

Între 16 și 18 decembrie, vremea va continua să fie mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă. Temperaturile diurne pot urca spre 12–14 grade Celsius, inclusiv în nordul Moldovei, însă ceața și norii joși vor persista pe alocuri.

În a doua parte a săptămânii, până pe 21 decembrie, meteorologii anunță menținerea valorilor termice peste mediile multianuale, cu posibilitatea apariției izolate a ploilor slabe. În județul Botoșani nu sunt prognozate fenomene meteo severe, însă condițiile de ceață pot crea disconfort și dificultăți în trafic.

Publicitate

Specialiștii recomandă prudență șoferilor, mai ales în orele dimineții, când vizibilitatea poate scădea semnificativ, în ciuda vremii aparent mai blânde pentru această perioadă a anului.

Citeste mai mult

Cultura

Hanuka 2025 a început: Sărbătoarea Luminilor, între semnificații profunde și tradiții ale comunității evreiești

Publicat

Publicitate

Hanuka 2025 a început duminică, 14 decembrie, deschizând una dintre cele mai importante și îndrăgite sărbători ale comunității evreiești, cunoscută și sub denumirea de Sărbătoarea Luminilor. Pe parcursul celor opt zile de celebrare, în fiecare seară este aprinsă câte o lumânare, gest simbolic ce amintește de victoria luminii asupra întunericului și de puterea credinței, relatează alba24.ro.

Lumânările sunt așezate într-un sfeșnic special, numit hanuchia, care ocupă un loc central în ritualurile acestei perioade. Aprinderea lor nu este doar un obicei religios, ci și un moment de reflecție, reculegere și transmitere a valorilor tradiționale din generație în generație.

Încărcată de semnificații istorice și spirituale, Hanuka reprezintă pentru comunitatea evreiască o perioadă de unitate, speranță și reafirmare a identității, celebrată în familie și în comunitate, prin lumină, rugăciune și bucurie.

Hanuka 2025: semnificații

De Hanuka se reamintește victoria de acum aproximativ 2.000 de ani a macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască şi să elenizeze popoarele de sub dominaţia sa, potrivit Agerpres.

Hanuka înseamnă în ebraică „dedicare”. Aceasta amintește și re-dedicarea celui de-al Doilea Templu din Ierusalim, în jurul anului 165 î.Hr. Aceasta re-dedicare a fost necesară deoarece regele seleucid Antioh IV Epifanes profanase Templul prin amplasarea unui altar dedicat lui Zeus, potrivit antena3.ro.

Deși macabeii au găsit doar suficient ulei pentru a aprinde Templul o singură noapte, lumina a durat opt zile, până la sosirea unui nou ulei sfințit. Se consideră a fi un miracol. De aceea, lumânările se aprind câte una în fiecare seară, până ce în ultima zi sunt toate opt aprinse.

Publicitate

Hanuka 2025: tradiții

Sfeşnicul sau lampa se aprinde odată cu lăsarea nopţii şi se aşează undeva la vedere – la geam sau în pragul uşii. De Sabat, lumânările de Hanuka se aprind cu circa jumătate de oră înaintea lumânărilor de Sabat, deci puţin înaintea asfinţitului.

Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi pot să continue să ardă toată noaptea, undeva într-un loc vizibil.

Ordinea în care trebuie aprinse lumânările de Hanuka – una crescătoare sau descrescătoare – diferă.

În general este acceptată tradiţia după care în prima seară se aprinde o singură lumânare, în a doua două lumânări etc., de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară întreaga hanuchia este aprinsă.

Lumânările sunt aprinse cu ajutorul unei lumânări speciale – samas – lumânare ajutătoare, care în hanuchia este şi aşezată ori mai înalt, ori la o parte, în orice caz diferit şi distinct de celelalte.

Ceremonia se desfăşoară în special acasă, în familie, dar de foarte multe ori şi în sinagogi, iar copiii primesc de obicei bani de hanuka (hanuka geld). Aceștia mai primesc dulciuri, alune sau nuci.

Specifice pentru Hanuka şi o încântare pentru cei mici sunt titirezurile, nişte mici jucării din lemn. Aceste titirezuri se numesc dreidel, pe care este scris un acronim, care înseamnă ”Mare minune a fost acolo”, notează Mediafax.

În familii se gătesc mâncărurile tradiționale, precum latkes (clătite din cartofi prăjite în ulei).

Citeste mai mult

Educație

Cupa ING U14: Lecție de caracter la Avrămeni. Victorie dedicată colegului Victor, după pierderea tatălui său, în finală mare

Publicat

Publicitate

Cupa ING – U14 băieți a fost, pentru echipa Școlii Gimnaziale Nr. 1 Avrămeni, mult mai mult decât o competiție sportivă. A fost o lecție de unitate, maturitate și solidaritate, trăită la o vârstă la care astfel de momente lasă urme adânci.

Parcursul sportiv a fost unul perfect, încheiat cu câștigarea locului I, însă adevărata victorie s-a conturat dincolo de scoruri și clasamente. Chiar înaintea finalei, echipa a primit o veste cutremurătoare: tatăl unuia dintre colegii lor, Victor, a trecut la cele veșnice.

Într-un moment care ar fi putut doborî pe oricine, băieții au ales să fie mai mult decât o echipă de fotbal. S-au strâns unii lângă alții, cu lacrimi în ochi, și au intrat pe teren uniți de aceeași durere, dar și de aceeași dorință de a juca pentru colegul lor.

Au jucat cu inima, au transformat suferința în forță și au arătat un caracter rar întâlnit, mai ales la acest nivel de vârstă. Fiecare pas, fiecare fază și fiecare efort au avut o încărcătură emoțională aparte.

La final, trofeul a devenit un simbol. O victorie dedicată lui Victor, un gest de respect și solidaritate care spune mai mult decât orice discurs. „Această victorie este pentru Victor. Suntem mândri de voi, băieți. Respect”, a transmis profesorul de educație fizică Emanoil Sorin Ignătescu, cel care îi antrenează și îi duce spre performanță.

Pentru acești copii, fotbalul a fost, măcar pentru o zi, un limbaj al sufletului. Iar lecția oferită rămâne una de neuitat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție în trafic: Cod galben de ceață în județul Botoșani, vizibilitate redusă sub 200 de metri în zeci de localități

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis, în această dimineață, o avertizare de cod galben de ceață pentru o parte însemnată a județului Botoșani, valabilă până la ora 10:00. Fenomenul reduce semnificativ vizibilitatea pe mai multe drumuri, îngreunând traficul rutier și pietonal.

Potrivit avertizării, vizibilitatea scade sub 200 de metri, iar izolat poate coborî chiar sub 50 de metri în localitățile Ungureni, Albești, Trușești, Ștefănești, Coțușca, Havârna, Rădăuți-Prut, Călărași, Avrămeni, Gorbănești, Manoleasa, Hlipiceni, Păltiniș, Vlăsinești, Todireni, Mileanca, Dângeni, Santa Mare, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Durnești, Dobârceni, Mihălășeni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Românești, Mitoc, Adășeni și Răuseni.

În acest context, ISU Botoșani îi avertizează pe șoferi să circule cu prudență sporită, să reducă viteza, să folosească luminile de întâlnire și, după caz, luminile de ceață, și să păstreze o distanță corespunzătoare față de celelalte autovehicule. Respectarea regulilor de circulație este esențială pentru prevenirea accidentelor.

Totodată, pietonii sunt sfătuiți să traverseze doar prin locurile marcate, să se asigure temeinic înainte de a păși pe carosabil și să evite deplasările inutile în condiții de vizibilitate extrem de redusă.

Pompierii militari botoșăneni rămân mobilizați 24 de ore din 24, fiind pregătiți să intervină rapid în cazul producerii unor situații de urgență. Evenimentele sunt monitorizate permanent de Centrul Operațional Județean, care dispune măsurile necesare pentru gestionarea eficientă a intervențiilor.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending