Connect with us

Eveniment

Cine are dreptul la PENSIA DE URMAȘ! Cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare

Publicat

Publicitate

Pensia de urmaș: Cine are dreptul la ea, cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi sotului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, informează alba24.ro.

Obținerea pensiei de urmaș poate fi o mare bătaie de cap din punct de vedere birocratic. Vorbim de un hățiș de proceduri și documente greu de descurcat.

Alba24 a adunat toate informațiile disponibile pe aceste subiect: cine are dreptul la ea, până la ce vârstă (în cazul copiilor), în ce condiții se obține și ce documente sunt necesare.

Pensia de urmaș: Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
Primesc necondiționat pensie de urmaș copiii care au vârsta de până la 16 ani.

Copiii între 16 și 26 de ani au dreptul la pensie de urmaș până la data absolvirii studiilor, dacă urmează o formă de învățământ.

Copiii urmași, cu vârsta de peste 26 de ani, primesc pensie pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit fie înainte de a împlini vârsta de 16 ani, fie în timp ce își continuau studiile, dar înainte de vârsta de 26 de ani.

Publicitate

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă, în următoarele situații:

pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an;
dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă supraviețuitorul nu realizează venituri sau dacă nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
dacă are în îngrijire copii cu vârsta de până la șapte ani și nu realizează venituri sau nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
timp de șase luni după decesul susținătorului dacă nu îndeplinește condițiile legale pentru a obține pensia de urmaș, dar în această perioadă nivelul veniturilor sale este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, însă cuantumul acesteia este redus cu 0,5 % pentru fiecare lună în minus față de cei 15 ani (6 %/an).

Soțul supraviețuitor aflat într-una din situațiile de mai sus pierde dreptul la pensie de urmaș dacă se recăsătorește, potrivit ec.europa.eu.

Soții supraviețuitori care au dreptul la o pensie proprie, dar îndeplinesc și condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

La ce beneficii am dreptul și cum le pot obține?
Pensia de urmaș
Pensia de urmaș este calculată ca procent din:

pensia pentru limită de vârstă sau din pensia pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, în cazul în care persoana decedată a beneficiat sau i s-ar fi cuvenit o pensie pentru limită de vârstă;
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care persoana decedată a beneficiat de o pensie de invaliditate, o pensie anticipată sau o pensie anticipată parțială sau i s-ar fi cuvenit oricare dintre aceste tipuri de pensie.
Procentul aplicat la calcularea pensiei de urmaș depinde de numărul de urmași îndreptățiți ai persoanei decedate și este de 50 % pentru un urmaș, 75 % pentru doi urmași și 100 % pentru trei sau mai mulți urmași.

Reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă. Câți ani câștigi, în funcție de perioadă
Pensia de urmaș pentru copiii orfani de ambii părinți se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pensiile de urmaș mai mari de 2.000 RON sunt supuse impozitului pe venit. Acesta se calculează numai pentru partea din pensie care depășește 2.000 RON și, după caz, după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Cererea pentru pensia de urmaș se depune, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor specifice pentru aceasta, la casa teritorială de pensii pe a cărei rază își are domiciliul solicitantul.

Pensia de urmaș este plătită lunar, prin mandat poștal sau prin transfer bancar în contul curent personal sau în contul de card al beneficiarului, în funcție de preferința acestuia.

Dacă persoana decedată a participat la un fond de pensii administrat privat și decesul acesteia a avut loc înainte de a avea dreptul la pensia privată, urmașilor îndreptățiți, numiți beneficiari, li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit persoana decedată, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

Beneficiarii pot primi o plată unică sau plați eșalonate în rate timp de maximum cinci ani, fără a datora penalități, dacă nu participă ei înșiși la un fond de pensii administrat privat.

În cazul în care urmașii participă la un astfel de fond, aceștia au dreptul să-și cumuleze conturile la un singur fond de pensii.

Pentru întrebări suplimentare, sunteți rugați să vă adresați Casei de Pensii din județul dumneavoastră.

Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaș
Copiii pot beneficia de pensie de urmaș până la 16 ani, până la 26 de ani sau toată viața, în funcție de 3 situații posibile.

Până la vârsta de 16 ani, potrivit legii.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora.
Pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.
Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Pensii, la împlinirea vârstei de 16 ani, copiii trebuie să prezinte adeverința școlară.

De asemenea, la începutul fiecărui an școlar/universitar copiii trebuie să depună adeverință din care să rezulte că urmează cursurile anului școlar în curs.

Pensia de urmaș: Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură salarială?
Potrivit informațiilor disponibile (ultima actualizare fiind din mai 2021), răspunsul este da.

Începând cu 1 ianuarie 2011, copiii, beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora (art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, după caz:
• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);

• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;

• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;

• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;

• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Condițiile în care soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cum cresc pensiile în funcție de vârstă, anul pensionării și stagiul de cotizare. Tabelul cu procentele pentru femei și bărbați
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

50% – pentru un singur urmaş;
75% – pentru 2 urmaşi;
100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepţie: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Revizuirea pensiei de urmaș
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR: Mai puține ministere, menținerea cotei unice și impozitarea marilor averi

Publicat

Publicitate

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR. Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au întâlnit marţi pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Printre principalele măsuri se numără menţinerea cotei unice, reducerea aparatului administrativ și impozitarea progresivă a marilor averi, scrie alba24.ro.

PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca programul de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României.

Reprezentanţii USR au refuzat să-şi asume acest program, precizând că trebuie să discute în cadrul partidului măsurile pe care acesta le prevede.

Printre măsurile prevăzute în noul program se numără menţinerea cotei unice, care asigură predictibilitate fiscală, reducerea aparatului administrativ prin desfiinţarea a două ministere, comasarea serviciilor, reducerea cu 50% a numărului secretarilor de stat și impozitarea progresivă a marilor averi.

De asemenea, pentru 2025 se preconizează un deficit de 7% din PIB.

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR

Reforma administraţiei centrale

  • Reducerea numărului de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%;
  • Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
  • Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regulă de maximum 2 secretari de stat /minister/ maximum 3 la ministerele mari;
  • Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
  • Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.
  • Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. De asemenea, se urmărește asigurarea unui acces egal la servicii publice de calitate, atragerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

  • Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
  • Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
  • Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
  • De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.

Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

  • Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
  • Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
  • Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
  • Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici

  • Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
  • Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
  • Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
  • Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

  • Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
  • Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
  • Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
  • Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
  • Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAŞ pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
  • Impozitarea progresivă a marilor averi.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Festivalul „Tradiții și obiceiuri din Moldova de Nord”, la Casa de Cultură din Săveni

Publicat

Publicitate

Orașul Săveni vă invită să celebrați moștenirea noastră culturală, păstrată cu grijă de-a lungul veacurilor.

În data de 19 decembrie 2024, la Casa de Cultură din Săveni, veți avea ocazia să participați la festivalul “Tradiții și obiceiuri din Moldova de Nord”, o sărbătoare a datinilor și obiceiurilor ce definesc identitatea noastră culturală și spirituală. Evenimentul este dedicat redescoperirii patrimoniului imaterial al acestei regiuni de poveste.

Programul festivalului:
Scene teatrale care readuc la viață datinile și obiceiurile de iarnă, înfățișând fragmente din viața satului moldovenesc;
Colinde tradiționale, interpretate cu suflet de grupuri vocale locale, care vestesc Nașterea Domnului;
Dansuri populare, precum jocurile cu căiuți și capra, măiestru înfăptuite de tineri dornici să ducă mai departe aceste nestemate culturale;
Urături și Sorcova, transmise cu bucurie și speranță, pentru un an nou plin de belșug și sănătate.
Organizatori: Liceul Teoretic “Dr. Mihai Ciucă” Săveni, Primăria orașului Săveni, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Școala Gimnazială Nr. 1 Săveni. Partenerii din sfera neguvernamentală – Asociația Arlechin, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani și Centrul Local “Cutezătorii Botoșani”, membri ai Organizației Naționale “Cercetașii României”.

Coordonarea acestui eveniment este asigurată de cadrele didactice de la Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” Săveni: Prof. Cristina CHIORESCU – director, Prof. Mihaela DRASLEUCĂ – director adjunct, Prof. Felicia NĂPÎRCĂ – director educativ și Prof. Carmen GORESCU.

Info line: www.saveni7days.ro / www.voluntariatbotosani.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Elevii din Răuseni au aflat de la polițiști cum pot proteja animalele și care este importanța respectării drepturilor acestora

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au desfășurat activități informativ -educative în cadrul programului ”Școala Altfel”, cu elevii Școlii Primare nr. 2 ”Doina”, din comuna Răuseni.

 

Activitatea a fost interactivă, polițiștii discutând cu elevii despre cum pot proteja animalele și care este importanța respectării drepturilor acestora. Au fost, de asemenea, desfășurate activități în scopul dezvoltării compasiunii față de animale, constând în fișe de lucru, cu activități specifice vârstei.

 

În același context, elevii prezenți la activitate au primit dulciuri din partea polițiștilor, oferite cu sprijinul Corpului Național al Polițiștilor.

Publicitate

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru un tânăr din Trușești, care s-a urcat la volan dar a „uitat” că nu are permis

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au oprit pentru control, pe drumul comunal, din  comuna Santa Mare, un autoturism condus de un tânăr, de 23 de ani, din comuna Trușești.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending