Connect with us

Eveniment

Cine are dreptul la PENSIA DE URMAȘ! Cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare

Publicat

Publicitate

Pensia de urmaș: Cine are dreptul la ea, cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi sotului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, informează alba24.ro.

Obținerea pensiei de urmaș poate fi o mare bătaie de cap din punct de vedere birocratic. Vorbim de un hățiș de proceduri și documente greu de descurcat.

Alba24 a adunat toate informațiile disponibile pe aceste subiect: cine are dreptul la ea, până la ce vârstă (în cazul copiilor), în ce condiții se obține și ce documente sunt necesare.

Pensia de urmaș: Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
Primesc necondiționat pensie de urmaș copiii care au vârsta de până la 16 ani.

Copiii între 16 și 26 de ani au dreptul la pensie de urmaș până la data absolvirii studiilor, dacă urmează o formă de învățământ.

Copiii urmași, cu vârsta de peste 26 de ani, primesc pensie pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit fie înainte de a împlini vârsta de 16 ani, fie în timp ce își continuau studiile, dar înainte de vârsta de 26 de ani.

Publicitate

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă, în următoarele situații:

pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an;
dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă supraviețuitorul nu realizează venituri sau dacă nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
dacă are în îngrijire copii cu vârsta de până la șapte ani și nu realizează venituri sau nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
timp de șase luni după decesul susținătorului dacă nu îndeplinește condițiile legale pentru a obține pensia de urmaș, dar în această perioadă nivelul veniturilor sale este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, însă cuantumul acesteia este redus cu 0,5 % pentru fiecare lună în minus față de cei 15 ani (6 %/an).

Soțul supraviețuitor aflat într-una din situațiile de mai sus pierde dreptul la pensie de urmaș dacă se recăsătorește, potrivit ec.europa.eu.

Soții supraviețuitori care au dreptul la o pensie proprie, dar îndeplinesc și condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

La ce beneficii am dreptul și cum le pot obține?
Pensia de urmaș
Pensia de urmaș este calculată ca procent din:

pensia pentru limită de vârstă sau din pensia pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, în cazul în care persoana decedată a beneficiat sau i s-ar fi cuvenit o pensie pentru limită de vârstă;
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care persoana decedată a beneficiat de o pensie de invaliditate, o pensie anticipată sau o pensie anticipată parțială sau i s-ar fi cuvenit oricare dintre aceste tipuri de pensie.
Procentul aplicat la calcularea pensiei de urmaș depinde de numărul de urmași îndreptățiți ai persoanei decedate și este de 50 % pentru un urmaș, 75 % pentru doi urmași și 100 % pentru trei sau mai mulți urmași.

Reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă. Câți ani câștigi, în funcție de perioadă
Pensia de urmaș pentru copiii orfani de ambii părinți se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pensiile de urmaș mai mari de 2.000 RON sunt supuse impozitului pe venit. Acesta se calculează numai pentru partea din pensie care depășește 2.000 RON și, după caz, după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Cererea pentru pensia de urmaș se depune, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor specifice pentru aceasta, la casa teritorială de pensii pe a cărei rază își are domiciliul solicitantul.

Pensia de urmaș este plătită lunar, prin mandat poștal sau prin transfer bancar în contul curent personal sau în contul de card al beneficiarului, în funcție de preferința acestuia.

Dacă persoana decedată a participat la un fond de pensii administrat privat și decesul acesteia a avut loc înainte de a avea dreptul la pensia privată, urmașilor îndreptățiți, numiți beneficiari, li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit persoana decedată, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

Beneficiarii pot primi o plată unică sau plați eșalonate în rate timp de maximum cinci ani, fără a datora penalități, dacă nu participă ei înșiși la un fond de pensii administrat privat.

În cazul în care urmașii participă la un astfel de fond, aceștia au dreptul să-și cumuleze conturile la un singur fond de pensii.

Pentru întrebări suplimentare, sunteți rugați să vă adresați Casei de Pensii din județul dumneavoastră.

Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaș
Copiii pot beneficia de pensie de urmaș până la 16 ani, până la 26 de ani sau toată viața, în funcție de 3 situații posibile.

Până la vârsta de 16 ani, potrivit legii.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora.
Pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.
Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Pensii, la împlinirea vârstei de 16 ani, copiii trebuie să prezinte adeverința școlară.

De asemenea, la începutul fiecărui an școlar/universitar copiii trebuie să depună adeverință din care să rezulte că urmează cursurile anului școlar în curs.

Pensia de urmaș: Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură salarială?
Potrivit informațiilor disponibile (ultima actualizare fiind din mai 2021), răspunsul este da.

Începând cu 1 ianuarie 2011, copiii, beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora (art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, după caz:
• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);

• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;

• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;

• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;

• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Condițiile în care soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cum cresc pensiile în funcție de vârstă, anul pensionării și stagiul de cotizare. Tabelul cu procentele pentru femei și bărbați
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

50% – pentru un singur urmaş;
75% – pentru 2 urmaşi;
100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepţie: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Revizuirea pensiei de urmaș
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Ministrul Muncii vrea să majoreze indemnizațiile copiilor cu dizabilități. Care sunt sumele plătite în prezent

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că indemnizațiile pentru copiii cu handicap sunt prea mici și trebuie majorate. Acesta a precizat că în prezent indemnizația pentru copiii cu handicap mediu este de 80 de lei, iar cea pentru cei cu handicap grav este de 463 de lei, scrie alba24.ro

Ministrul a reacționat într-o postare pe Facebook după declarațiile controversate făcute de un primar din Bacău, care a spus că „cine nu muncește nu merită să trăiască”.

Florin Manole a atras atenția că asemenea afirmații alimentează stigmatizarea persoanelor cu dizabilități și a celor care beneficiază de ajutoare sociale.

„Atunci când iei un singur exemplu și îl transformi într-o regulă de tipul „X nu vrea să muncească pentru că primește un beneficiu social” comiți o eroare elementară de logică. La fel ca atunci când un primar a ajuns să spună că „cine nu muncește, nu merită să trăiască”. Despre persoanele cu dizabilități circulă de prea mult timp mituri, dezinformări și, mai nou, stigmatizări. Lucruri false, dar repetate suficient de des încât să pară adevărate”, a scris ministrul, pe pagina de Facebook.

În continuare, Florin Manole a prezentat nivelul actual al indemnizațiilor acordate copiilor cu handicap, susținând că acestea sunt mici și trebuie majorate.

„În următoarea perioada vreau să mai spargem din aceste false percepții și să arăt că cifrele nu mint.

Iată astăzi realitatea despre indemnizația pentru copiii cu handicap – 80 de lei handicap mediu, 232 – handicap accentuat, 463 – handicap grav. Vi se pare mult? Mie nu, și de asta cred că trebuie să le mărim”, a mai precizat ministrul.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Indemnizațiile și ajutoarele sociale sunt plătite mai devreme, în februarie 2026. ANPIS anunță când sunt virați banii

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) anunță că, în februarie, indemnizațiile și ajutoarele sociale de la stat vor fi plătite mai devreme. Sunt precizate datele la care sunt virați banii către beneficiari, scrie alba24.ro.

ANPIS face referire la alocația de stat, indemnizația de creștere a copilului și stimulentul de inserție.

”Plățile pentru alocația de stat, indemnizația de creștere a copilului și stimulentul de inserție aferente lunii ianuarie 2026 vor fi efectuate în avans.

Beneficiile de asistență socială vor fi virate în avans, ținând cont de faptul că data de 8 februarie 2025 (ziua obișnuită de plată) cade într-o zi de duminică.

Astfel, vineri, 6 februarie 2026, vor fi efectuate plățile în conturile bancare ale beneficiarilor de alocație de stat pentru copii, indemnizație pentru creșterea copilului și stimulent de inserție.

Pentru persoanele care au optat pentru plata prin mandat poștal, sumele vor fi achitate începând cu data de 10 februarie 2026”, anunță ANPIS.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Obligații fiscale în februarie: Care sunt termenele limită și ce repere pot ajunge la scadență

Publicat

Publicitate

Obligații fiscale în februarie: Luna este una importantă din punct de vedere fiscal pentru companii, fiind marcată de mai multe termene-limită pentru declararea și plata obligațiilor către bugetul de stat. Respectarea acestora este esențială pentru evitarea penalităților, dobânzilor și a altor sancțiuni prevăzute de legislația fiscală, informează alba24.ro.

În cursul lunii februarie, firmele trebuie să își îndeplinească obligațiile privind impozitele și contribuțiile aferente veniturilor salariale plătite în luna precedentă.

Astfel, angajatorii au responsabilitatea de a declara și achita impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), precum și contribuția asiguratorie pentru muncă, aferente salariilor plătite în luna ianuarie 2026.

De asemenea, companiile înregistrate în scopuri de TVA au obligația de a depune decontul de taxă pe valoarea adăugată, precum și de a efectua plata TVA datorată, în funcție de perioada fiscală aplicabilă (lunar sau trimestrial).

Tot în luna februarie se depun și declarațiile informative privind livrările și achizițiile efectuate pe teritoriul național sau în cadrul schimburilor intracomunitare, acolo unde este cazul.

Pentru anumite categorii de contribuabili, februarie este o lună relevantă și în ceea ce privește plata impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, precum și raportarea veniturilor realizate în perioada precedentă.

Publicitate

Companiile trebuie să acorde o atenție sporită încadrării corecte în regimul fiscal aplicabil, întrucât modificarea statutului fiscal atrage obligații diferite de declarare și plată.

Nu în ultimul rând, firmele trebuie să respecte termenele legate de alte taxe și impozite locale, precum și eventuale obligații specifice domeniului de activitate în care operează, stabilite prin legislație specială.

Obligații fiscale în februarie

În februarie 2026, cele mai importante repere fiscale sunt:

2 februarie (luni) – opțiune impozit pe profit anual cu plăți anticipate + cerere restituire accize (art. 395) + D395 (ramburs poștal) + D406 SAF-T

6 februarie (vineri) – trecerea de la TVA trimestrial la TVA lunar după AIC de bunuri (art. 322) – mențiuni prin 010/013/015/016/020/030/040/070 sau 700

10 februarie (marți) – TVA: ieșire din evidența TVA (art. 310 alin. 7) + regimul special pentru agricultori (art. 315¹) – notificări prin 010/016/020/030/040/070 sau 700

16 februarie (luni) – „zi de accize”: pachet amplu de situații/jurnale/evidențe pentru antrepozitari/destinatari/importatori (tutun, alcool, energetice, marcaje etc.)

20 februarie (vineri) – notificări pentru TVA la încasare (intrare/ieșire)

25 februarie (miercuri) – „pachetul mare”: D100, D112, D224, D208, D300, D301, D306, D307, D311, D390

28 februarie (sâmbătă) – termene de final de lună din tabel: D394 + D398 (OSS/IOSS) (ultima zi calendaristică, chiar dacă e nelucrătoare)

Obligații fiscale cu termen relativ care pot „pica” oricând în februarie (în funcție de eveniment)

Din lista de mai jos, în februarie pot ajunge la scadență:

  • Formular 404 (CbC) – în 12 luni de la ultima zi a anului fiscal al grupului multinațional
  • Formular 405 – până cel târziu în ultima zi a anului fiscal al grupului (dar nu mai târziu de termenul D101)
  • Formular 209 – în 10 zile de la transfer (imobiliare, procedură non-notarială/judecătorească)
  • Formular 213 – în 10 zile de la transfer (pachet control + terenuri agricole extravilan)
  • Chestionare rezidență fiscală (sosire/plecare) – în 30 de zile de la împlinirea celor 183 de zile / cu 30 de zile înainte de plecare
    010/020/030/040/070 sau 700 – 30 zile de la înființare/începere/prim venit etc. sau 15 zile de la modificări (unde se cere)
  • Formular 222 – în 30 de zile de la eveniment (începere/încetare activitate – salarii din străinătate)
  • Înregistrare în scopuri de TVA la depășirea plafonului – „cel târziu la data depășirii plafonului”

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 34 de ani, din municipiul Botoșani, băgat după gratii pentru trafic de droguri de mare risc

Publicat

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri au identificat un tânăr, de 34 de ani, din municipiul Botoșani, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de către Tribunalul Botoșani.

 

Acesta a fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

 

Tânărul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani în vederea încarcerării.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending