Connect with us
Publicitate

Eveniment

Cine are dreptul la PENSIA DE URMAȘ! Cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare

Publicat

Publicitate

Pensia de urmaș: Cine are dreptul la ea, cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi sotului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, informează alba24.ro.

Obținerea pensiei de urmaș poate fi o mare bătaie de cap din punct de vedere birocratic. Vorbim de un hățiș de proceduri și documente greu de descurcat.

Alba24 a adunat toate informațiile disponibile pe aceste subiect: cine are dreptul la ea, până la ce vârstă (în cazul copiilor), în ce condiții se obține și ce documente sunt necesare.

Pensia de urmaș: Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
Primesc necondiționat pensie de urmaș copiii care au vârsta de până la 16 ani.

Copiii între 16 și 26 de ani au dreptul la pensie de urmaș până la data absolvirii studiilor, dacă urmează o formă de învățământ.

Copiii urmași, cu vârsta de peste 26 de ani, primesc pensie pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit fie înainte de a împlini vârsta de 16 ani, fie în timp ce își continuau studiile, dar înainte de vârsta de 26 de ani.

Publicitate

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă, în următoarele situații:

pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an;
dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă supraviețuitorul nu realizează venituri sau dacă nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
dacă are în îngrijire copii cu vârsta de până la șapte ani și nu realizează venituri sau nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
timp de șase luni după decesul susținătorului dacă nu îndeplinește condițiile legale pentru a obține pensia de urmaș, dar în această perioadă nivelul veniturilor sale este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, însă cuantumul acesteia este redus cu 0,5 % pentru fiecare lună în minus față de cei 15 ani (6 %/an).

Soțul supraviețuitor aflat într-una din situațiile de mai sus pierde dreptul la pensie de urmaș dacă se recăsătorește, potrivit ec.europa.eu.

Publicitate

Soții supraviețuitori care au dreptul la o pensie proprie, dar îndeplinesc și condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

La ce beneficii am dreptul și cum le pot obține?
Pensia de urmaș
Pensia de urmaș este calculată ca procent din:

pensia pentru limită de vârstă sau din pensia pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, în cazul în care persoana decedată a beneficiat sau i s-ar fi cuvenit o pensie pentru limită de vârstă;
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care persoana decedată a beneficiat de o pensie de invaliditate, o pensie anticipată sau o pensie anticipată parțială sau i s-ar fi cuvenit oricare dintre aceste tipuri de pensie.
Procentul aplicat la calcularea pensiei de urmaș depinde de numărul de urmași îndreptățiți ai persoanei decedate și este de 50 % pentru un urmaș, 75 % pentru doi urmași și 100 % pentru trei sau mai mulți urmași.

Reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă. Câți ani câștigi, în funcție de perioadă
Pensia de urmaș pentru copiii orfani de ambii părinți se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pensiile de urmaș mai mari de 2.000 RON sunt supuse impozitului pe venit. Acesta se calculează numai pentru partea din pensie care depășește 2.000 RON și, după caz, după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Cererea pentru pensia de urmaș se depune, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor specifice pentru aceasta, la casa teritorială de pensii pe a cărei rază își are domiciliul solicitantul.

Pensia de urmaș este plătită lunar, prin mandat poștal sau prin transfer bancar în contul curent personal sau în contul de card al beneficiarului, în funcție de preferința acestuia.

Dacă persoana decedată a participat la un fond de pensii administrat privat și decesul acesteia a avut loc înainte de a avea dreptul la pensia privată, urmașilor îndreptățiți, numiți beneficiari, li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit persoana decedată, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

Beneficiarii pot primi o plată unică sau plați eșalonate în rate timp de maximum cinci ani, fără a datora penalități, dacă nu participă ei înșiși la un fond de pensii administrat privat.

În cazul în care urmașii participă la un astfel de fond, aceștia au dreptul să-și cumuleze conturile la un singur fond de pensii.

Pentru întrebări suplimentare, sunteți rugați să vă adresați Casei de Pensii din județul dumneavoastră.

Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaș
Copiii pot beneficia de pensie de urmaș până la 16 ani, până la 26 de ani sau toată viața, în funcție de 3 situații posibile.

Până la vârsta de 16 ani, potrivit legii.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora.
Pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.
Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Pensii, la împlinirea vârstei de 16 ani, copiii trebuie să prezinte adeverința școlară.

De asemenea, la începutul fiecărui an școlar/universitar copiii trebuie să depună adeverință din care să rezulte că urmează cursurile anului școlar în curs.

Pensia de urmaș: Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură salarială?
Potrivit informațiilor disponibile (ultima actualizare fiind din mai 2021), răspunsul este da.

Începând cu 1 ianuarie 2011, copiii, beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora (art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, după caz:
• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);

• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;

• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;

• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;

• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Condițiile în care soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cum cresc pensiile în funcție de vârstă, anul pensionării și stagiul de cotizare. Tabelul cu procentele pentru femei și bărbați
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

50% – pentru un singur urmaş;
75% – pentru 2 urmaşi;
100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepţie: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Revizuirea pensiei de urmaș
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Lângă noi: DRDP Iași montează 2.000 de metri de parapet cu rulouri în Pasul Tihuța și pe Mestecăniș

Publicat

Publicitate

În județul Suceava vor fi instalați aproximativ 2.000 de metri de parapet cu rulouri în Pasul Tihuța și zona Mestecăniș. Drumarii continuă lucrările de montare a acestor parapete de protecție pe Drumul Național 17 (DN 17), la granița dintre județele Suceava și Bistrița-Năsăud.

Conform DRDP Iași, măsura face parte dintr-un program național derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), având ca obiectiv reducerea riscului de accidente grave pe tronsoanele de drum periculoase. Instalarea acestor parapete speciale are ca scop sporirea siguranței pentru participanții la trafic, în special pe sectoarele expuse riscurilor din cauza configurației terenului și condițiilor meteo.

Lucrările continuă conform planificării, iar șoferii sunt îndemnați să respecte semnalizările temporare din zonele afectate.

“Continuă lucrările de montare a parapetului de protecție pe rulouri pe DN 17, în zona Pasului Tihuța, la limita județelor Suceava și Bistrița – Năsăud.

În total, pe raza Secției Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc vor fi montați aprox. 2.000 de metri de parapet pe rulouri, în zonele Tihuța și Mestecăniș.

Publicitate

Măsurile fac parte dintr-un program național derulat de CNAIR, în scopul reducerii riscului de accidente rutiere grave pe anumite sectoare de drum național.

Continuă lucrările de montare a parapetului de protecție pe rulouri pe DN 17, în zona Pasului Tihuța, la limita județelor Suceava și Bistrița – Năsăud.

În total, pe raza Secției Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc vor fi montați aprox. 2.000 de metri de parapet pe rulouri, în zonele Tihuța și Mestecăniș.

Publicitate

Măsurile fac parte dintr-un program național derulat de CNAIR, în scopul reducerii riscului de accidente rutiere grave pe anumite sectoare de drum național.”, a transmis DRDP Iași.

Citeste mai mult

Eveniment

Elisabeta Lipă: Cariera profesională m-a purtat în toate colţurile lumii, însă, pentru mine, Judeţul Botoşani va rămâne mereu acasă

Publicat

Publicitate

Aflată pe un loc eligibil pentru  Camera Deputaților, vicepreşedintele PSD, Elisabeta Lipă, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, a explicat de ce a hotărât să candideze pentru funcţia de deputat pentru judeţul Botoşani.

„La 20 de ani de la ultima mea Olimpiadă, am decis să intru într-o nouă competiţie importantă: de data aceasta, pentru viitorul Judeţului Botoşani. Un viitor mai bun, un viitor în care dezvoltarea, investiţiile şi oportunităţile sunt garantate de cea mai bună echipă. Am hotărât să candidez pentru funcţia de Deputat pentru Judeţul Botoşani. În urma vizitei pe care am avut-o joi la Organizaţia PSD Botoşani, am convingerea că fac parte dintr-o echipă unită şi puternică, care are un ţel comun: să obţinem cea mai înaltă performanţă pentru judeţul nostru”, scrie pe Facebook Elisabeta Lipă.

Ea afirmă că judeţul Botoşani va rămâne „mereu acasă”.

„Cariera mea profesională m-a purtat în toate colţurile lumii, însă, pentru mine, Judeţul Botoşani va rămâne mereu acasă. Faptul că acum mi se oferă această provocare, de a face lucruri concrete pentru bunăstarea oamenilor din acest judeţ, mă responsabilizează şi mă onorează. Accept cu mare onoare această nominalizare! Am încredere în această echipă şi sunt convinsă că, prin strategie, viziune şi îndârjire, vom reuşi să garantăm un viitor mai bun pentru copiii noştri, părinţii şi, deopotrivă, pentru bunicii acestui judeţ”, încheie Lipă.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Mucenici Tarah, Prov și Andronic

Publicat

Publicitate

Sfinții Mucenici Tarah, Prov și Andronic au viețuit în vremea împăratului Dioclețian (284-305) și au murit pentru că au refuzat închinarea în față idolilor.

Tarah s-a născut în Claudiopolisul Siriei, Prov a fost din Perga Pamfiliei, iar Andronic a fost fiul unui cetățean de mare vaza din Efes.

După ce au fost torturați în mai multe cetăți, au fost aruncați în față fiarelor împreună cu câțiva criminali. Fiarele i-au sfâșiat pe criminali, în vreme ce sfinții au ieșit nevătămați. În urmă acestei minuni, mulți cetățeni au primit credință în Hristos. Ei au fost uciși de soldați la porunca proconsulului Numerian Maximus.

Deși trupurile acestora au fost amestecate cu cele ale criminalilor, Dumnezeu le-a descoperit unor creștini în chip minunat care sunt trupurile martirilor – trei lumânări s-au arătat deasupra trupurilor acestora. Astfel, cei trei mucenici au fost îngropați cu cinste.

Menționăm că la Biserica Memorială Mihai Viteazul din Albă Iulia se află părticele din moaștele Sfinților Prov, Tarah și Andronic.

Tot astăzi, facem pomenirea:

Publicitate

– Sfântului Cuvios Cosma Aghiopolitul, episcopul Maiumei;

– Sfintei Mucenițe Domnina;

– Sfintei Mucenițe Anastasia, fecioara;

Publicitate

– A șaptezeci de sfinți mucenici;

– Sfântului Teodot, episcopul Efesului;

– Sfintei Mucenițe Malfeta;

– Sfintei Mucenițe Anthia;

– Sfinților Mucenici Iuventim și Maxim;

– Sfântului Iason, episcopul Damascului;

– Sfinților Andromah și Diodor.

Citeste mai mult

Eveniment

Românii decedați în străinătate vor fi repatriați pe banii statului român. Care sunt costurile stabilite prin lege

Publicat

Publicitate

Costurile de repatriere a cetățenilor români decedați în străinătate vor fi suportate de acum înainte de statul român, potrivit unui proiect de lege votat de parlament. Noua lege răspunde solicitărilor FADERE și va acoperi până la 5.000 de euro pentru fiecare persoană decedată, scrie alba24.ro.

Legea reprezintă un pas important în sprijinul familiilor din diaspora, care anterior erau nevoite să organizeze campanii de strângere de fonduri pentru repatriere.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat un proiect de lege prin care statul român va suporta cheltuielile de repatriere a cetățenilor români decedați în străinătate, la cererea familiilor acestora, reiese dintr-un comunicat al Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE).

Conform legislației, statul va acoperi costurile de repatriere până la o limită de 5.000 de euro pentru fiecare persoană decedată.

Legea răspunde solicitărilor repetate ale FADERE, formulate pe parcursul a zece ani, și subliniază responsabilitatea statului față de cetățenii săi, indiferent de locul în care se află.

Publicitate

Anterior adoptării acestei legi, familiile românilor decedați în străinătate erau nevoite să organizeze campanii de strângere de fonduri pentru a acoperi costurile repatrierii, se arată în comunicat.

Daniel Tecu, președintele FADERE, a declarat că această lege reprezintă o victorie pentru românii din diaspora și un semn de umanitate și solidaritate din partea statului român.

Cât plătește statul pentru repatrierea românilor decedați în străinătate
Cheltuielile ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, sunt suportate în limita a 5.000 de euro pentru fiecare cetăţean care se regăseşte în această situaţie, fiind introdusă şi posibilitatea ca sumele ce depăşesc acest plafon să fie suportate din taxele consulare, scrie Agerpres.

Publicitate

„Statul român suportă cheltuielile de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în străinătate, la cererea familiei, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare persoană decedată. Anual, în bugetul Ministerului Afacerilor Externe, se alocă aceste sume pentru plata cheltuielilor de repatriere. Normele metodologice de punere în aplicare a prezentei legi se stabilesc prin ordin comun al ministrului Afacerilor Externe şi al ministrului Finanţelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se arată în iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending