Connect with us

Eveniment

Cine are dreptul la PENSIA DE URMAȘ! Cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare

Publicat

Publicitate

Pensia de urmaș: Cine are dreptul la ea, cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi sotului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, informează alba24.ro.

Obținerea pensiei de urmaș poate fi o mare bătaie de cap din punct de vedere birocratic. Vorbim de un hățiș de proceduri și documente greu de descurcat.

Alba24 a adunat toate informațiile disponibile pe aceste subiect: cine are dreptul la ea, până la ce vârstă (în cazul copiilor), în ce condiții se obține și ce documente sunt necesare.

Pensia de urmaș: Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
Primesc necondiționat pensie de urmaș copiii care au vârsta de până la 16 ani.

Copiii între 16 și 26 de ani au dreptul la pensie de urmaș până la data absolvirii studiilor, dacă urmează o formă de învățământ.

Copiii urmași, cu vârsta de peste 26 de ani, primesc pensie pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit fie înainte de a împlini vârsta de 16 ani, fie în timp ce își continuau studiile, dar înainte de vârsta de 26 de ani.

Publicitate

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă, în următoarele situații:

pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an;
dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă supraviețuitorul nu realizează venituri sau dacă nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
dacă are în îngrijire copii cu vârsta de până la șapte ani și nu realizează venituri sau nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
timp de șase luni după decesul susținătorului dacă nu îndeplinește condițiile legale pentru a obține pensia de urmaș, dar în această perioadă nivelul veniturilor sale este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, însă cuantumul acesteia este redus cu 0,5 % pentru fiecare lună în minus față de cei 15 ani (6 %/an).

Soțul supraviețuitor aflat într-una din situațiile de mai sus pierde dreptul la pensie de urmaș dacă se recăsătorește, potrivit ec.europa.eu.

Soții supraviețuitori care au dreptul la o pensie proprie, dar îndeplinesc și condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

La ce beneficii am dreptul și cum le pot obține?
Pensia de urmaș
Pensia de urmaș este calculată ca procent din:

pensia pentru limită de vârstă sau din pensia pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, în cazul în care persoana decedată a beneficiat sau i s-ar fi cuvenit o pensie pentru limită de vârstă;
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care persoana decedată a beneficiat de o pensie de invaliditate, o pensie anticipată sau o pensie anticipată parțială sau i s-ar fi cuvenit oricare dintre aceste tipuri de pensie.
Procentul aplicat la calcularea pensiei de urmaș depinde de numărul de urmași îndreptățiți ai persoanei decedate și este de 50 % pentru un urmaș, 75 % pentru doi urmași și 100 % pentru trei sau mai mulți urmași.

Reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă. Câți ani câștigi, în funcție de perioadă
Pensia de urmaș pentru copiii orfani de ambii părinți se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pensiile de urmaș mai mari de 2.000 RON sunt supuse impozitului pe venit. Acesta se calculează numai pentru partea din pensie care depășește 2.000 RON și, după caz, după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Cererea pentru pensia de urmaș se depune, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor specifice pentru aceasta, la casa teritorială de pensii pe a cărei rază își are domiciliul solicitantul.

Pensia de urmaș este plătită lunar, prin mandat poștal sau prin transfer bancar în contul curent personal sau în contul de card al beneficiarului, în funcție de preferința acestuia.

Dacă persoana decedată a participat la un fond de pensii administrat privat și decesul acesteia a avut loc înainte de a avea dreptul la pensia privată, urmașilor îndreptățiți, numiți beneficiari, li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit persoana decedată, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

Beneficiarii pot primi o plată unică sau plați eșalonate în rate timp de maximum cinci ani, fără a datora penalități, dacă nu participă ei înșiși la un fond de pensii administrat privat.

În cazul în care urmașii participă la un astfel de fond, aceștia au dreptul să-și cumuleze conturile la un singur fond de pensii.

Pentru întrebări suplimentare, sunteți rugați să vă adresați Casei de Pensii din județul dumneavoastră.

Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaș
Copiii pot beneficia de pensie de urmaș până la 16 ani, până la 26 de ani sau toată viața, în funcție de 3 situații posibile.

Până la vârsta de 16 ani, potrivit legii.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora.
Pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.
Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Pensii, la împlinirea vârstei de 16 ani, copiii trebuie să prezinte adeverința școlară.

De asemenea, la începutul fiecărui an școlar/universitar copiii trebuie să depună adeverință din care să rezulte că urmează cursurile anului școlar în curs.

Pensia de urmaș: Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură salarială?
Potrivit informațiilor disponibile (ultima actualizare fiind din mai 2021), răspunsul este da.

Începând cu 1 ianuarie 2011, copiii, beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora (art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, după caz:
• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);

• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;

• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;

• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;

• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Condițiile în care soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cum cresc pensiile în funcție de vârstă, anul pensionării și stagiul de cotizare. Tabelul cu procentele pentru femei și bărbați
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

50% – pentru un singur urmaş;
75% – pentru 2 urmaşi;
100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepţie: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Revizuirea pensiei de urmaș
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Jandarmii botoșăneni: Utilizarea aeronavelor fără pilot (drone), pe timpul adunărilor publice este supusă unor reguli stricte

Publicat

Publicitate

Utilizarea aeronavelor fără pilot (drone), pe timpul adunărilor publice este supusă unor reguli stricte, stabilite prin Legea nr. 21/2020 privind Codul Aerian și Hotărârea Guvernului nr. 643/2020.

În acest sens, operatorii de aeronave fără pilot trebuie să dețină obligatoriu următoarele documente:

– Act de identitate;

– Numărul de înregistrare al operatorului UAS (aeronavă fără pilot la bord), afișat vizibil pe dronă;

– Certificatul de competență a pilotului;

– Autorizația de zbor;

Publicitate

– Polița de asigurare.

Operatorii de drone autorizați trebuie să respecte prevederile Legii nr. 21/2020 privind Codul Aerian și anume că este interzis zborul oricărei aeronave deasupra zonelor dens populate sau a adunărilor de oameni organizate în aer liber la o înălțime mai mică de 300 de metri față de orice obstacol fix situate pe o rază de 600 de metri de la aeronavă, cu excepția:

– zborurilor aeronavelor civile, respectiv de stat pentru care o autorizație specială a fost emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, respectiv Ministerul Apărării Naționale;

– zborurilor cu aeronave civile, respectiv de stat, fără pilot la bord, care respectă condițiile, restricțiile și limitările tehnico-operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de zboruri prin reglementări europene și/sau reglementări specifice emise de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor la propunerea Autorității Aeronautice Civile Române, respectiv prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naționale.

De asemenea, la solicitarea personalului Jandarmeriei Române, operatorul unei drone este obligat să aducă nava la sol, în zona indicată, în vederea verificării documentelor de certificare aferente operatorului și aeronavei, în caz contrar operatorul riscând sancționarea cu amendă între 8.000 și 16.000 lei, conform Legii nr. 21/2020 privind Codul Aerian.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O oală cu mâncare uitată pe aragaz a pus în pericol un bloc întreg din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu lăsați aragazul nesupravegheat atunci când gătiți. În urmă cu puțin timp, o oală cu mâncare uitată pe foc a pus în pericol locatarii unui bloc de pe strada Bucovina din municipiul Botoșani. Alarma a fost dată de vecini, îngrijorați de mirosul puternic de fum și de faptul că proprietarul nu răspundea la ușă, nici la telefon.

 

Trei echipaje aparținând Detașamentului de Pompieri Botoșani au ajuns, în cel mai scurt timp, la fața locului, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Pompierii au aerisit spațiul și s-au asigurat că pericolul a fost înlăturat.

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

Publicitate

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul ar putea acorda vouchere de 15.000 lei pentru proceduri de fertilizare în vitro (proiect)

Publicat

Publicitate

Guvernul continuă să susțină financiar creșterea natalității și ar putea aproba un program privind acordarea de vouchere pentru proceduri de fertilizare în vitro, întrucât infertilitatea reprezintă o problemă medicală semnificativă, care afectează aproximativ 10-15% din cuplurile de vârstă reproductivă din România, prevede un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Astfel, Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității, se adresează cuplurilor și femeilor infertile, cu vârsta cuprinsă între 20 – 45 ani, cărora li s-a diagnosticat o afecțiune incompatibilă cu reproducerea pe cale naturală, de către un medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu competență în tratamentul infertilității cuplului și în reproducere umană, asistată medical.

Sprijinul constă într-un ajutor financiar, neimpozabil, acordat sub forma a două vouchere pe suport electronic, în cuantum de 15.000 lei, respectiv un voucher în valoare de 5.000 lei care va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea, în sumă de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise. În vederea achiziționării medicamentelor și efectuării procedurilor medicale specifice, beneficiarii se vor adresa farmaciilor, respectiv unităților sanitare publice sau private care vor deveni partenere în program.

Programul se derulează de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, și este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație.

Sprijinul financiar se acordă exclusiv în limita fondurilor aprobate anual în bugetul ministerului, fără stabilirea unui număr maxim de beneficiari.

Cel puțin unul dintre beneficiarii programului, membru al cuplului infertil sau femeia singură infertilă, trebuie să fie cetățean român și să aibă domiciliul în România, dovedit potrivit legii.

Publicitate

Sprijinul financiar poate fi acordat pentru maximum trei proceduri pentru același beneficiar/beneficiari.

Beneficiarii Programului nu pot aplica, în același an, la un alt program cu același scop, finanțat din fonduri publice, derulat la nivel local sau central. În acest scop, beneficiarii dau o declarație pe propria răspundere, în condițiile legii.

Analiza cererilor și aprobarea acordării sprijinului financiar se realizează în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile, în limita fondurilor aprobate anual.

Potrivit expunerii de motive, România, la fel ca majoritatea țărilor europene, se confruntă cu o scădere accentuată a natalității și cu schimbări semnificative în comportamentul reproductiv. Datele statistice oficiale indică faptul că, în ultimii ani, fertilitatea în România a scăzut sub nivelul de înlocuire a generațiilor, ceea ce contribuie la un declin demografic pronunțat.

În 2023, rata fertilității totale în România a fost de aproximativ 1,54 copii per femeie, sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, necesar pentru menținerea stabilității populației și în scădere față de anul 2022.

Acest fenomen nu este unic României. La nivelul Uniunii Europene, rata medie a fertilității în 2022 a fost de 1,53 copii per femeie, conform datelor furnizate de OECD. Printre țările membre UE, România se situează la un nivel similar cu state precum Ungaria și Polonia, dar sub media unor țări ca Franța, unde rata fertilității este relativ mai ridicată (1,83 copii per femeie).

La nivel european, în anul 2024, țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 10,7 născuți-vii la 1.000 locuitori, Irlanda cu 10,3 născuți-vii la 1000 locuitori și Franța cu 9,9 născuți-vii la 1.000 locuitori, rata natalității din România fiind de 8,4 născuți-vii la 1.000 locuitori.

Declinul natalității este agravat de migrația masivă a forței de muncă, care a început în anii 1990 și continuă să influențeze negativ structura demografică a României. Pe lângă numărul redus de nașteri, fenomenul migraționist contribuie la o reducere a populației apte de muncă și, implicit, la o îmbătrânire accentuată a populației.

Aceste transformări demografice au dus la un spor natural negativ al populației României. În 2024, România a înregistrat un declin natural al populației de -5,1 persoane la 1.000 de locuitori, o valoare mai mare decât media UE, care a fost de -2,9 persoane la 1.000 de locuitori.

Inițiatorii proiectului menționează că în Uniunea Europeană, alte țări au adoptat deja politici similare de susținere a fertilității și de combatere a declinului demografic. De exemplu, în Franța, politicile familiale, care includ alocații substanțiale pentru copii și sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare, au contribuit la menținerea unei rate a fertilității relativ ridicate în comparație cu alte state membre.

Ungaria, la rândul său, a introdus un program amplu de sprijinire a familiilor, care include nu doar subvenții pentru fertilizare in vitro, ci și reduceri fiscale, credite avantajoase pentru familiile cu mai mulți copii și alte beneficii sociale, ca parte a unei strategii naționale ambițioase de creștere a natalității.

Bulgaria are un fond național dedicat fertilizării în vitro gestionat de Centrul pentru Reproducere Asistată (CAR), aflat în subordinea Ministerului Sănătății. Prin această măsură, în Bulgaria s-a ajuns ca peste 6% dintre copiii din țară să se nască prin proceduri de reproducere asistată.

În concluzie, pe baza datelor demografice și a tendințelor actuale, este evident că România se confruntă cu o criză demografică, iar măsurile de sprijin pentru cuplurile infertile reprezintă un pilon al politicii de creștere a natalității. Implementarea și extinderea Programului sunt necesare nu doar pentru a răspunde nevoilor individuale ale cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea, ci și pentru a contribui la stabilizarea și, în viitor, la inversarea tendinței de declin a populației. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Braconajul cinegetic, în vizorul poliției: Percheziții în Unțeni, Blândești și Gorbănești

Publicat

Publicitate

Joi, în cadrul activităților specifice de documentare și cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunii de braconaj, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, au pus în executare șase mandate de percheziție domiciliară pe raza comunelor Unțeni, Blândești și Gorbănești, județul Botoșani, la locuințele unor persoane
bănuite de comiterea faptelor.

În urma perchezițiilor domiciliare, au fost identificate și ridicate mai multe dispozitive electronice, ce conțin date cu valoare probatorie, în vederea exploatării acestora.

De asemenea, au fost descoperite și ridicate mai multe bunuri utilizate la comiterea faptelor de braconaj, precum și unelte și arme folosite la capturarea și uciderea vânatului.

Totodată, la locațiile vizate au fost identificați 15 câini din rasa metis de ogar, iar în urma verificărilor efectuate de polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 30.000 de lei.

Cu prilejul perchezițiilor, a fost descoperită cantitatea de aproximativ 120 kg de carne de vânat. Aceasta fiind ridicată și predată Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Botoșani, în vederea efectuării unei expertize pentru stabilirea speciei, caracteristicilor și a prejudiciului cauzat.

La domiciliul uneia dintre persoanele bănuite, au fost identificate și articole pirotehnice din categoria P1, fiind dispusă extinderea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii privind regimul materiilor explozive.

Publicitate

Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu certitudine a tuturor împrejurărilor comiterii faptelor, urmând ca, la finalizarea acestora să fie dispuse masuri legale.

La activitățile au participat, polițiști criminaliști, polițiști din cadrul structurilor operative, jandarmi și luptători ai unei structuri de acțiuni speciale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending