Connect with us

Eveniment

Cine are dreptul la PENSIA DE URMAȘ! Cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare

Publicat

Publicitate

Pensia de urmaș: Cine are dreptul la ea, cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi sotului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, informează alba24.ro.

Obținerea pensiei de urmaș poate fi o mare bătaie de cap din punct de vedere birocratic. Vorbim de un hățiș de proceduri și documente greu de descurcat.

Alba24 a adunat toate informațiile disponibile pe aceste subiect: cine are dreptul la ea, până la ce vârstă (în cazul copiilor), în ce condiții se obține și ce documente sunt necesare.

Pensia de urmaș: Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
Primesc necondiționat pensie de urmaș copiii care au vârsta de până la 16 ani.

Copiii între 16 și 26 de ani au dreptul la pensie de urmaș până la data absolvirii studiilor, dacă urmează o formă de învățământ.

Copiii urmași, cu vârsta de peste 26 de ani, primesc pensie pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit fie înainte de a împlini vârsta de 16 ani, fie în timp ce își continuau studiile, dar înainte de vârsta de 26 de ani.

Publicitate

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă, în următoarele situații:

pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an;
dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă supraviețuitorul nu realizează venituri sau dacă nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
dacă are în îngrijire copii cu vârsta de până la șapte ani și nu realizează venituri sau nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
timp de șase luni după decesul susținătorului dacă nu îndeplinește condițiile legale pentru a obține pensia de urmaș, dar în această perioadă nivelul veniturilor sale este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, însă cuantumul acesteia este redus cu 0,5 % pentru fiecare lună în minus față de cei 15 ani (6 %/an).

Soțul supraviețuitor aflat într-una din situațiile de mai sus pierde dreptul la pensie de urmaș dacă se recăsătorește, potrivit ec.europa.eu.

Soții supraviețuitori care au dreptul la o pensie proprie, dar îndeplinesc și condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

La ce beneficii am dreptul și cum le pot obține?
Pensia de urmaș
Pensia de urmaș este calculată ca procent din:

pensia pentru limită de vârstă sau din pensia pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, în cazul în care persoana decedată a beneficiat sau i s-ar fi cuvenit o pensie pentru limită de vârstă;
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care persoana decedată a beneficiat de o pensie de invaliditate, o pensie anticipată sau o pensie anticipată parțială sau i s-ar fi cuvenit oricare dintre aceste tipuri de pensie.
Procentul aplicat la calcularea pensiei de urmaș depinde de numărul de urmași îndreptățiți ai persoanei decedate și este de 50 % pentru un urmaș, 75 % pentru doi urmași și 100 % pentru trei sau mai mulți urmași.

Reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă. Câți ani câștigi, în funcție de perioadă
Pensia de urmaș pentru copiii orfani de ambii părinți se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pensiile de urmaș mai mari de 2.000 RON sunt supuse impozitului pe venit. Acesta se calculează numai pentru partea din pensie care depășește 2.000 RON și, după caz, după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Cererea pentru pensia de urmaș se depune, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor specifice pentru aceasta, la casa teritorială de pensii pe a cărei rază își are domiciliul solicitantul.

Pensia de urmaș este plătită lunar, prin mandat poștal sau prin transfer bancar în contul curent personal sau în contul de card al beneficiarului, în funcție de preferința acestuia.

Dacă persoana decedată a participat la un fond de pensii administrat privat și decesul acesteia a avut loc înainte de a avea dreptul la pensia privată, urmașilor îndreptățiți, numiți beneficiari, li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit persoana decedată, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

Beneficiarii pot primi o plată unică sau plați eșalonate în rate timp de maximum cinci ani, fără a datora penalități, dacă nu participă ei înșiși la un fond de pensii administrat privat.

În cazul în care urmașii participă la un astfel de fond, aceștia au dreptul să-și cumuleze conturile la un singur fond de pensii.

Pentru întrebări suplimentare, sunteți rugați să vă adresați Casei de Pensii din județul dumneavoastră.

Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaș
Copiii pot beneficia de pensie de urmaș până la 16 ani, până la 26 de ani sau toată viața, în funcție de 3 situații posibile.

Până la vârsta de 16 ani, potrivit legii.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora.
Pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.
Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Pensii, la împlinirea vârstei de 16 ani, copiii trebuie să prezinte adeverința școlară.

De asemenea, la începutul fiecărui an școlar/universitar copiii trebuie să depună adeverință din care să rezulte că urmează cursurile anului școlar în curs.

Pensia de urmaș: Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură salarială?
Potrivit informațiilor disponibile (ultima actualizare fiind din mai 2021), răspunsul este da.

Începând cu 1 ianuarie 2011, copiii, beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora (art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, după caz:
• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);

• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;

• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;

• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;

• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Condițiile în care soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cum cresc pensiile în funcție de vârstă, anul pensionării și stagiul de cotizare. Tabelul cu procentele pentru femei și bărbați
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

50% – pentru un singur urmaş;
75% – pentru 2 urmaşi;
100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepţie: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Revizuirea pensiei de urmaș
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Propunere: Achiziția unei mașini, permisă doar cu impozitele și amenzile plătite la zi. Datoriile ar putea fi reținute din ajutorul social

Publicat

Publicitate

Impozitele și amenzile restante pot bloca achiziția unei mașini. Datoriile către stat, reținute din ajutoarele sociale – propunere legislativă

Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, condus de UDMR, pregătește un nou pachet de reforme care vizează întărirea descentralizării, simplificarea procedurilor administrative și extinderea atribuțiilor autorităților locale. Una dintre prevederile propuse prevede că achiziția unui autoturism va fi condiționată de plata la zi a impozitelor și amenzilor.

Totodată, administrațiile locale vor avea dreptul să rețină datoriile cetățenilor – precum impozitele pe proprietate sau amenzile – direct din prestațiile sociale. Excepție de la această măsură vor face mamele beneficiare de indemnizații pentru creșterea copilului și persoanele cu dizabilități.

Ministrul Attila Cseke a explicat că aceste schimbări sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a administrațiilor locale. „Este corect ca toți cetățenii să-și asume responsabilitatea fiscală. Nu putem accepta ca unii să plătească taxe, iar alții nu”, a declarat acesta.

El a menționat că multe primării nu își pot acoperi cheltuielile de funcționare din veniturile proprii, motiv pentru care este nevoie de o legislație mai eficientă privind colectarea taxelor. În acest sens, noul cadru legal va extinde condiționarea accesului la diverse servicii publice în funcție de plata obligațiilor fiscale.

Printre măsurile propuse se numără:

Publicitate
  • Interzicerea achiziției unui vehicul pentru persoanele care nu și-au plătit taxele pe proprietăți sau amenzile restante.

  • Condiționarea eliberării autorizațiilor de construire de plata tuturor obligațiilor fiscale.

  • Recuperarea permisului de conducere suspendat doar după achitarea amenzilor.

Ministerul mai propune și simplificarea procesului de transfer al bunurilor și competențelor de la nivel central către administrațiile locale, pentru ca acestea să poată interveni mai eficient în gestionarea patrimoniului public.

Cseke a reiterat că descentralizarea este cheia unui management local eficient: „Experiența ne arată că lucrurile se mișcă mai repede când comunitățile decid singure, fără să aștepte aprobări de la București. Nimeni nu va pleca cu terenurile în străinătate – trebuie să învățăm să avem încredere în administrațiile locale.”

Propunerile urmează să fie incluse într-un pachet legislativ care va fi înaintat Guvernului în perioada următoare.

Citeste mai mult

Eveniment

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, prezentată în Parlament: Aluzii la caviar, șampanie, bere la PET și cartofi

Publicat

Publicitate

Parlamentarii AUR vor prezenta joi, 10 iulie, de la ora 10:00, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Documentul este susținut de așa-numitul pol suveranist din Parlament, format din AUR, SOS, POT și mai mulți parlamentari neafiliați, proveniți din foste partide suveraniste, scrie alba24.ro.

Moțiunea este intitulată: ”Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”

Opoziția a inițiat acest demers după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

Pentru a fi finalizată această procedură, sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, dată la care va fi dezbătută și votată moțiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați.

 

Semnatarii moțiunii de cenzură susțin că Guvernul ‘a uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român’ și, ca urmare, ‘trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos și toxic’.

Publicitate

Comparație între bere la PET și șampanie scumpă

‘Imaginați-vă următoarea scenă: la un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienții beau și mănâncă, șampanie scumpă, vită Wagyu, caviar și fumează trabucuri cubaneze. Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiți și beau bere la PET. La final, după o petrecere lungă, vine nota de plată, la separeu.

E uriașă. Mesenii simandicoși se uită lung la notă și îi spun chelnerului, fără să clipească, să o trimită la masa de pe terasă, să o plătească cei de acolo… Asta a fost condiția României în ultimii ani! Și nouă, românilor de pe terasă, ne-a fost trimisă nota de plată uriașă consumată de guvernanții din separeu’, se arată în textul moțiunii.

Moțiunea trece în revistă, începând cu 2019 până în prezent, măsurile luate de Guvernele aflate la Palatul Victoria.

‘Guvernanții (…) tocmai ne-au servit un nou pachet de creșteri fiscale. Totul pentru un singur scop sacru, să-și păstreze neatins dezmățul cheltuielilor pe care ei înșiși le fac cu banii noștri! Nu puteți voi plăti cât putem noi cheltui. Aceasta este deviza așa-ziselor reforme ale statului’, afirmă inițiatorii moțiunii.

Conform acestora, ‘dacă proasta guvernare ar fi fost sport olimpic, actualii guvernanți ar fi ocupat în totalitate podiumul rușinii’, iar ‘olimpicii la proba de proastă guvernare’ vin să ceară românilor să plătească ‘incompetența, excesele de risipă’ ale guvernărilor Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu.

Guvernul comaparat cu piromani

‘Piromanii care au dat foc țării vin să ne ceară acum și bani pentru extinctor. Haideți să luăm pe rând măsurile cinice pe care le impune Executivul condus de Ilie Bolojan prin actualul proiect al Legii austerității – o creație apărută din neant, fără vreo minimă transparență, fără consultare reală, fără vreo urmă de rușine sau de remușcare. Guvernul ne-a pregătit un adevărat șoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparență de predictibilitate, se mai susține în moțiune.

Executivul a avizat vinerea trecută primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, iar luni și-a asumat răspunderea în Parlament pe acest proiect. Cele mai importante măsuri prevăzute în acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA de 11 și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Deficitul comercial a crescut cu 16,4% în primele cinci luni (statistică)

Publicat

Publicitate

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele cinci luni din acest an a crescut cu 16,4% față de perioada similară a anului trecut și a ajuns la 14,32 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate joi.

În perioada ianuarie – mai 2025, exporturile FOB au însumat 39,47 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 53,79 miliarde euro.

Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47% la export și 35,7% la import) și alte produse manufacturate (27,8% la export și 28,1% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri a fost de 28,22 miliarde euro la expedieri și de 38,79 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,5% din total exporturi și 72,1% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie – mai 2025 a fost de 11,26 miliarde euro la exporturi și de 15 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,5% din total exporturi și 27,9% din total importuri.

În luna mai 2025, exporturile FOB au însumat 8 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 10,73 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,73 miliarde de euro.

Publicitate

Față de luna mai 2024, exporturile din luna mai 2025 au crescut cu 10,6%, iar importurile au crescut cu 5%.

Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2025 au fost publicate. Niciun candidat nu a obținut media generală 10

Publicat

Publicitate

Notele finale, după soluționarea contestațiilor, sunt disponibile pe site-ul oficial evaluare.edu.ro.

În județul Botoșani, procentul candidaților cu medii mai mari sau egale cu 5 este de 75,42%, în ușoară creștere față de rezultatele inițiale (75,4%). Niciun candidat nu a obținut media generală 10.

Rezultatele pe discipline:

  • Limba și literatura română: 2776 de elevi (82,47%) au obținut note ≥ 5; doi dintre ei au primit nota 10.

  • Matematică: 2255 de elevi (67,05%) au luat note ≥ 5; nouă elevi au obținut nota maximă.

După afișarea rezultatelor inițiale, în județul Botoșani au fost depuse 252 de contestații: 143 la Limba română și 109 la Matematică. Comparativ, anul trecut au fost înregistrate 457 de contestații.

Publicitate

În perioada 3–5 iulie 2025, 482 de lucrări au fost vizualizate de candidați: 262 la Limba română și 220 la Matematică.


Admiterea la liceu 2025
Evaluarea Națională reprezintă forma de evaluare externă a competențelor dobândite în învățământul gimnazial. Media de admitere în clasa a IX-a este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele susținute.

Calendarul admiterii:

  • 10 iulie: Afișarea ierarhiei județene a mediilor pe site-ul admitere.edu.ro.

  • 14–21 iulie: Completarea fișelor de înscriere de către absolvenți și părinți, în prezența diriginților. În aceeași perioadă, elevii care optează pentru un alt județ trebuie să completeze și să transmită fișele conform procedurilor stabilite de Comisia Națională de Admitere.

  • 23 iulie: Repartizarea computerizată a candidaților din seria curentă, dar și a celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la începerea anului școlar 2025–2026.

  • 24–29 iulie: Depunerea dosarelor de înscriere la liceele în care elevii au fost repartizați.

  • 30 iulie și 1 august: Soluționarea situațiilor speciale la nivelul comisiilor județene/comisiei municipiului București.

  • 1–19 august: A doua etapă a admiterii, pentru candidații nerepartizați din seria curentă și din seriile anterioare eligibile.


„Afișarea notelor finale reprezintă un moment important pentru fiecare absolvent de gimnaziu. În baza acestor rezultate, urmează înscrierea la liceu, în funcție de opțiunile fiecărui candidat. Le urez tuturor mult succes la admitere!
Mulțumesc colegilor implicați în comisiile de examen și evaluare pentru efortul și profesionalismul dovedit.”
Bogdan Gheorghe Suruciuc, inspector școlar general al IȘJ Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending