Connect with us

Eveniment

Cine are dreptul la PENSIA DE URMAȘ! Cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare

Publicat

Publicitate

Pensia de urmaș: Cine are dreptul la ea, cum se obține, cum se calculează, care sunt beneficiile și ce documente sunt necesare. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi sotului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, informează alba24.ro.

Obținerea pensiei de urmaș poate fi o mare bătaie de cap din punct de vedere birocratic. Vorbim de un hățiș de proceduri și documente greu de descurcat.

Alba24 a adunat toate informațiile disponibile pe aceste subiect: cine are dreptul la ea, până la ce vârstă (în cazul copiilor), în ce condiții se obține și ce documente sunt necesare.

Pensia de urmaș: Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
Primesc necondiționat pensie de urmaș copiii care au vârsta de până la 16 ani.

Copiii între 16 și 26 de ani au dreptul la pensie de urmaș până la data absolvirii studiilor, dacă urmează o formă de învățământ.

Copiii urmași, cu vârsta de peste 26 de ani, primesc pensie pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit fie înainte de a împlini vârsta de 16 ani, fie în timp ce își continuau studiile, dar înainte de vârsta de 26 de ani.

Publicitate

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă, în următoarele situații:

pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an;
dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă supraviețuitorul nu realizează venituri sau dacă nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
dacă are în îngrijire copii cu vârsta de până la șapte ani și nu realizează venituri sau nivelul acestora este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023;
timp de șase luni după decesul susținătorului dacă nu îndeplinește condițiile legale pentru a obține pensia de urmaș, dar în această perioadă nivelul veniturilor sale este sub un anumit plafon, care este de 2.376,15 RON în ianuarie 2023.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, însă cuantumul acesteia este redus cu 0,5 % pentru fiecare lună în minus față de cei 15 ani (6 %/an).

Soțul supraviețuitor aflat într-una din situațiile de mai sus pierde dreptul la pensie de urmaș dacă se recăsătorește, potrivit ec.europa.eu.

Soții supraviețuitori care au dreptul la o pensie proprie, dar îndeplinesc și condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

La ce beneficii am dreptul și cum le pot obține?
Pensia de urmaș
Pensia de urmaș este calculată ca procent din:

pensia pentru limită de vârstă sau din pensia pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, în cazul în care persoana decedată a beneficiat sau i s-ar fi cuvenit o pensie pentru limită de vârstă;
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care persoana decedată a beneficiat de o pensie de invaliditate, o pensie anticipată sau o pensie anticipată parțială sau i s-ar fi cuvenit oricare dintre aceste tipuri de pensie.
Procentul aplicat la calcularea pensiei de urmaș depinde de numărul de urmași îndreptățiți ai persoanei decedate și este de 50 % pentru un urmaș, 75 % pentru doi urmași și 100 % pentru trei sau mai mulți urmași.

Reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă. Câți ani câștigi, în funcție de perioadă
Pensia de urmaș pentru copiii orfani de ambii părinți se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pensiile de urmaș mai mari de 2.000 RON sunt supuse impozitului pe venit. Acesta se calculează numai pentru partea din pensie care depășește 2.000 RON și, după caz, după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Cererea pentru pensia de urmaș se depune, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor specifice pentru aceasta, la casa teritorială de pensii pe a cărei rază își are domiciliul solicitantul.

Pensia de urmaș este plătită lunar, prin mandat poștal sau prin transfer bancar în contul curent personal sau în contul de card al beneficiarului, în funcție de preferința acestuia.

Dacă persoana decedată a participat la un fond de pensii administrat privat și decesul acesteia a avut loc înainte de a avea dreptul la pensia privată, urmașilor îndreptățiți, numiți beneficiari, li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit persoana decedată, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

Beneficiarii pot primi o plată unică sau plați eșalonate în rate timp de maximum cinci ani, fără a datora penalități, dacă nu participă ei înșiși la un fond de pensii administrat privat.

În cazul în care urmașii participă la un astfel de fond, aceștia au dreptul să-și cumuleze conturile la un singur fond de pensii.

Pentru întrebări suplimentare, sunteți rugați să vă adresați Casei de Pensii din județul dumneavoastră.

Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaș
Copiii pot beneficia de pensie de urmaș până la 16 ani, până la 26 de ani sau toată viața, în funcție de 3 situații posibile.

Până la vârsta de 16 ani, potrivit legii.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora.
Pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.
Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Pensii, la împlinirea vârstei de 16 ani, copiii trebuie să prezinte adeverința școlară.

De asemenea, la începutul fiecărui an școlar/universitar copiii trebuie să depună adeverință din care să rezulte că urmează cursurile anului școlar în curs.

Pensia de urmaș: Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură salarială?
Potrivit informațiilor disponibile (ultima actualizare fiind din mai 2021), răspunsul este da.

Începând cu 1 ianuarie 2011, copiii, beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora (art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, după caz:
• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);

• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;

• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;

• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;

• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);

• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Condițiile în care soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
în baza unui contract individual de muncă;
în baza unui raport de serviciu;
din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cum cresc pensiile în funcție de vârstă, anul pensionării și stagiul de cotizare. Tabelul cu procentele pentru femei și bărbați
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

50% – pentru un singur urmaş;
75% – pentru 2 urmaşi;
100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepţie: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

carnetul de muncă (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Revizuirea pensiei de urmaș
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

După aproape 50 de ani, LEPRA a fost depistată din nou în România. Toate la femei din Asia, angajate ca maseuze la un SPA

Publicat

Publicitate

Ministerul Sănătății a confirmat astăzi un caz de lepră (boala Hansen) la Cluj-Napoca. Alte trei cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, relatează cluj24.ro.

Toate cele patru persoane sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din oraș. Autoritățile sanitare au luat măsuri de urgență pentru limitarea oricărui risc. Ultimul caz de lepră în România s-a înregistrat în 1981.

Cazuri confirmate și investigații în curs

Două paciente, cu vârstele de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Județean Cluj pe 26 noiembrie 2025. Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății investigațiile făcute au inclus biopsie de țesut cutanat, cu microscopie pozitivă pentru BAAR; test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA, care a exclus tuberculoza si au fost luate probe histopatologice și frotiuri Ziehl-Neelsen, în lucru, orientate spre Mycobacterium leprae.

Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat joi, 11 decembrie, iar celelalte trei sunt monitorizate clinic și epidemiologic. A fost început tratamentul specific pentru lepră, care reduce riscul de transmitere până la dispariție, au mai transmis reprezentanții MS.

Activitatea salonului a fost suspendată

De asemenea, DSP Cluj și Inspecția Sanitară de Stat au dispus dezinfecția cu ozon în toate spațiile utilizate, verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare, intensificarea igienizării cu biocide avizate, programarea angajaților la control medical în Medicina Muncii și extinderea anchetei epidemiologice.

Activitatea salonului a fost suspendată până la finalizarea anchetei. Autoritățile colaborează cu OMS și ECDC pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și pentru sprijin în monitorizarea epidemiologică.

Publicitate

Clarificări medicale: riscul pentru populație rămâne scăzut

Ministerul Sănătății subliniază că lepra are evoluție lentă și contagiozitate redusă, fiind transmisă doar prin expunere prelungită. Boala nu se transmite prin:

  • strângere de mâini;
  • îmbrățișări;
  • călătorii în mijloace de transport în comun;
  • proximitate scurtă;
  • folosirea spațiilor comune.

Ultimul caz de lepră din România a fost diagnosticat în 1981, iar în Europa cazurile sunt sporadice, în special la persoane din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.

Citeste mai mult

Eveniment

România va instala 400 de camere inteligente cu radar prin sistemul e-SIGUR, pentru monitorizarea traficului și rovinietei

Publicat

Publicitate

CNAIR a transmis către ANAP documentația necesară pentru implementarea sistemului e-SIGUR, proiect care prevede montarea a 400 de camere video inteligente, dotate cu radar, pe drumurile naționale și autostrăzi. Noile echipamente vor monitoriza viteza, vor recunoaște automat plăcuțele de înmatriculare și vor verifica în timp real deținerea rovinietei.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că după validarea documentației va fi lansată licitația publică pentru achiziția camerelor, a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de instalare. Proiectul are o durată de implementare de 22 de luni și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

Sistemul integrat e-SIGUR va permite procesarea automată a abaterilor de la conduita rutieră și, în etapele viitoare, va putea alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente. De asemenea, va oferi analize complexe ale traficului și va putea verifica electronic deținerea inspecției tehnice periodice și a poliței RCA.

Potrivit lui Cristian Pistol, obiectivul principal nu este sancționarea, ci prevenirea comportamentelor agresive și reducerea numărului de accidente. „Pentru reducerea numărului de accidente, pe lângă o infrastructură nouă, este nevoie și de impunerea disciplinei în traficul rutier, inclusiv cu ajutorul tehnologiei”, a declarat directorul CNAIR.

Prin implementarea e-SIGUR, România se aliniază Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, care urmărește diminuarea drastică a numărului de victime pe șosele.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Dobârceni trimis în judecată pentru tentativă de omor. Și-a bătut tatăl cu parul până l-a băgat în spital

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a anunțat astăzi că a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui bărbat de 37 de ani din comuna Dobârceni, cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei la omor.

Anchetatorii au stabilit că, în noaptea de 24 octombrie 2025, în intervalul 01:50 – 02:05, inculpatul, aflat la domiciliul tatălui său, pe fondul unei relații tensionate, l-ar fi agresat pe acesta cu o bucată de lemn, dar și cu pumnii și picioarele, lovindu-l în zona capului și peste corp.

Victima a suferit traumatisme craniene și toracice care au necesitat 20–25 de zile de îngrijiri medicale.

Dosarul a fost înaintat instanței, procurorii subliniind că etapa trimiterii în judecată marchează finalizarea anchetei penale, fără a înlătura principiul prezumției de nevinovăție, garantat de legislația în vigoare.

Citeste mai mult

Educație

Centrul Militar Județean Botoșani, alături de elevii din Săveni, Roma, Durnești și Ștefănești. Ce trebuie să faci dacă vrei o cariera militară

Publicat

Publicitate

Reprezentanții Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Botoșani au ajuns joi, 11 decembrie 2025, în mijlocul elevilor din patru unități de învățământ pentru a le vorbi despre oportunitățile unei cariere în sistemul militar.

Întâlnirile au avut loc la Școala Gimnazială Nr. 1 Santa Mare, Școala Gimnazială Nr. 1 Românești, Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești.

Tinerii au aflat direct de la specialiști care sunt pașii pe care îi pot urma dacă își doresc să studieze în liceele militare, școlile postliceale ale MApN sau instituțiile universitare de profil. Elevii s-au arătat interesați de disciplinele studiate, de rigorile admiterii, dar și de valorile care definesc profesia militară: disciplină, responsabilitate, devotament și spirit de echipă.

Discuțiile au fost dinamice, iar întrebările formulate de elevi au arătat un interes real pentru un viitor în domeniul apărării. Reprezentanții CMJ Botoșani au transmis că rămân deschiși să ofere consiliere și informații tuturor tinerilor care iau în calcul uniforma militară ca opțiune profesională.

„Mulțumim conducerilor școlilor, profesorilor și elevilor pentru modul în care ne-au primit și pentru deschiderea arătată”, au transmis organizatorii, subliniind importanța dialogului constant dintre armată și comunitate.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending