Sindicatele angajaților din sistemul penitenciar au anunțat că, începând de luni, declanșează proteste în penitenciarele din toată țara și cer, printre altele, stoparea inițiativelor care vizează noi modificări ale cadrului legal ce reglementează pensiile militare de stat.

Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, în solidar cu Federația PUBLISIND, și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare declanșează acțiuni de protest în toate penitenciarele începând de luni.

‘FSSP-PUBLISIND blochează activitățile din Poliția Penitenciară prin coordonarea de acțiuni sindicale unitare în cadrul cărora toți polițiștii de penitenciare vor refuza munca suplimentară, iar organizațiile sindicale vor exprima în scris dezacordul pentru depășirea plafonului maximal de 180 de ore suplimentare anual prevăzut de lege’, se precizează în comunicat.

În absența resurselor umane necesare, funcționarea Poliției Penitenciare este dependentă de prestarea muncii suplimentare de către polițiștii de penitenciare, într-un volum imens, unic în România, plafonul maximal legal de 180 de ore anual fiind depășit încă din luna iunie în majoritatea unităților, menționează sursa citată, care adaugă că simpla exercitare a dreptului legal de a refuza în scris prestarea de muncă suplimentară generează blocaje grave ale activităților din sistemul penitenciar. În susținerea revendicărilor, vor fi organizate și acțiuni de protest.

Printre solicitările sindicatelor se numără:

– stoparea oricăror demersuri de reorganizare a unor unități din Poliția Penitenciară, inițiate în absența dialogului social cu organizațiile sindicale reprezentative din sistemul penitenciar, cu încălcarea cadrului legal, a Acordului colectiv la nivelul grupului de unități Poliția Penitenciară și, respectiv, a Acordului colectiv privind transparența decizională și dialogul în Poliția Penitenciară;

– asigurarea bugetului necesar pentru plata tuturor drepturilor salariale în anul 2026, fără eliminarea sau diminuarea unor elemente ale sistemului de salarizare al polițiștilor de penitenciare;

– stoparea inițiativelor care vizează noi modificări ale cadrului legal ce reglementează pensiile militare de stat;

– creșterea numărului de posturi prevăzute pentru Poliția Penitenciară, corespunzător cu standardele de resurse umane, precum și cu extinderea capacității de deținere;

– deblocarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din Poliția Penitenciară, în vederea compensării, cel puțin parțiale, a lipsei acute de personal, precum și pentru diminuarea numărului de ore suplimentare prestate.

Calendarul de acțiuni include:

– blocarea activităților prin dezacordul scris al PUBLISIND/SNPP-FSSP privind depășirea plafonului legal maximal de 180 ore de muncă suplimentară care pot fi prestate în cursul anului 2025 de către salariații din Poliția Penitenciară (începând cu ziua de luni);

– blocarea activităților prin refuzul expres al tuturor polițiștilor de penitenciare de a mai presta muncă suplimentară, precum și refuzul de a exercita alte sarcini decât cele corespunzătoare fișei postului (începând cu ziua de luni);

– mitinguri la sediile penitenciarelor, la sediul ANP și la sediul MJ.

AGERPRES

Ajutorul de deces este o indemnizație unică acordată prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pentru a sprijini acoperirea parțială a cheltuielilor legate de înmormântare. Acesta poate fi solicitat atât în cazul decesului unei persoane asigurate sau pensionare, cât și în situația în care a decedat un membru de familie neasigurat. În anul 2025, suma maximă acordată poate ajunge la 8.620 de lei.

Valoarea ajutorului de deces este stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mică decât câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea acestui buget.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025, cuantumul ajutorului de deces este:

• în cazul decesului pensionarului sau asiguratului – 8.620 lei;
• în cazul decesului unui membru de familie neasigurat – 4.310 lei;

Ajutorul de deces în 2025. În ce situație se acordă ajutorul de înmormântare?

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

• asiguratului;
• pensionarului;
• persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în     sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
• persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
• unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

• soţul supravieţuitor;
• copilul;
• părintele;
• oricare persoană fizică/juridică.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat. În acest caz, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

• soţul/soţia;
• copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
• în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor;
• părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Polițiștii din Botoșani desfășoară verificări pentru localizarea unui bărbat de 54 de ani, din comuna Albești, care a dispărut de la domiciliu în cursul zilei de 21 noiembrie a.c. Membrii familiei au sesizat autoritățile după ce acesta nu s-a mai întors acasă și nu au mai reușit să ia legătura cu el.

Bărbatul dispărut se numește Savin Dumitru și are următoarele semnalmente: aproximativ 90 de kilograme, 1,77 metri înălțime, ochi negri și față ovală.

Polițiștii fac apel la cetățeni pentru sprijin în găsirea acestuia. Oricine poate oferi informații care ar putea conduce la identificarea și localizarea bărbatului este rugat să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Autoritățile continuă căutările și verificările specifice în zonă pentru a stabili împrejurările dispariției.

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie: Fermierii vor fi afectați semnificativ de noile măsuri din al doilea pachet de redresare fiscală, care introduc taxe suplimentare și elimină scutiri existente, scrie alba24.ro.

Impozitele pentru terenurile agricole extravilane vor crește cu aproximativ 135%, iar spațiile de producție și depozitare, precum serele, solariile și silozurile, vor fi impozitate în proporție de 50%, după ce până acum erau scutite integral.

Dar, pe lângă aceasta, Articolul 26 din legea privind modificarea Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), anulează unele scutiri de impozite, scrie G4Food.

Conform celui de-al doilea pachet de măsuri pentru redresarea fiscală, o mare parte dintre fermierii români vor plăti noi impozite, ceea ce va duce la creșterea costurilor de producție și la presiuni suplimentare asupra sectorului agricol.

Baza de calcul a impozitului pentru terenurile agricole situate în extravilan a fost modificată, ceea ce va genera majorări de plată de aproximativ 135%.

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie

Totodată, Articolul 26 din legea de modificare a Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) elimină anumite scutiri de impozite acordate până în prezent.

Astfel, clădirile utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje ori spații de depozitare și conservare a cerealelor vor fi impozitate cu 50%, cu condiția respectării legislației privind ajutorul de stat. Până acum, aceste construcții erau complet scutite de impozite locale.

Măsura survine în contextul în care taxele locale vor fi deja majorate semnificativ de la 1 ianuarie 2026. În ultimii ani, mulți fermieri au investit în silozuri, magazii și alte spații de depozitare pentru a-și proteja producția și a reduce pierderile cauzate de volatilitatea pieței.

De asemenea, programele MADR și APIA au încurajat extinderea suprafețelor cultivate în spații protejate.

Noile prevederi riscă să compromită aceste investiții, generând costuri suplimentare importante pentru fermieri.

Ca efect direct, se anticipează creșterea prețurilor produselor agricole românești, ceea ce poate duce la scăderea cererii interne și la o creștere a importurilor.

Nici producția animală nu este exclusă, întrucât sunt incluse în impozitare și silozurile pentru furaje.

Rămâne neclar dacă spațiile de depozitare pentru legume și fructe vor fi afectate, deoarece textul legislativ se referă explicit doar la „silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor”.

Totuși, legea acordă autorităților locale autonomie în stabilirea clădirilor scutite sau impozitate, ceea ce ar putea genera interpretări diferite la nivel local.