Locuitorii din zona Gării, municipiul Dorohoi, vor rămâne mâine fără apă la robinete timp de șase ore. Conducerea S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani a anunțat că furnizarea apei potabile va fi sistată joi, 4 septembrie 2025, între orele 08:30 și 14:30, pentru efectuarea unor lucrări programate la rețeaua de alimentare.

Intervenția are ca scop eliminarea pierderilor de pe conducta principală de pe strada C.D. Gherea, iar pentru realizarea operațiunii echipele de muncitori vor fi nevoite să oprească alimentarea cu apă în întreaga zonă.

Străzile afectate sunt: George Enescu, C.D. Gherea, Mihai Viteazu, Războieni, Solidarității, Cașin, Oituz, Sașa Pană, precum și arterele adiacente acestora. Practic, întreaga zonă Gării din Dorohoi va fi vizată de întreruperea anunțată.

Reprezentanții operatorului fac apel la populație să își asigure din timp rezervele necesare pentru consum și uz casnic, astfel încât disconfortul să fie cât mai redus.

„Ne cerem scuze pentru neplăcerile create și vă mulțumim pentru înțelegere!”, au transmis oficialii Nova Apaserv.

Compania reamintește că astfel de intervenții sunt necesare pentru limitarea pierderilor din rețea și pentru menținerea unui serviciu de alimentare cu apă sigur și de calitate pentru abonați.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AM CITIT, AM REȚINUT…

Sfântul Augustin: „Nu devenim fericiţi văzând îngerul, ci văzând adevărul plin prin care iubim îngerii şi-i lăudăm”; Sfântul Augustin: „Ceea ce venerează îngerul desăvârşit trebuie venerat până şi de cel mai de pe urmă om”; Bernard din Clairvaux: „Îngerul e cu sufletul, pe când Dumnezeu e în suflet”; Tudorel Urian: „Departe de a mă fi entuziasmat cartea lui Lucian Boia, „De ce este România altfel?”, superficială şi grăbită, , cu multe analize făcute după ureche şi cu nişte consideraţii despre Eminescu aproape de nivelul perlelor şcolare”; Ovidiu Forai: „Prostia are gradul ei de celebritate”;  Simona Preda: „Consider că manifestările hedoniste reprezintă mai degrabă o chestiune de gust şi mai puţin de ierarhizare într-un podium utopic”; Graţiela Benga: „Tot mai multe voci deplâng criza ştiinţelor umaniste”; Martha Nussbaum: „Afirmarea, nu nostalgia este calea de urmat”; Nassim Nicholas Taleb: „Pe înţelept, educaţia îl face un pic mai înţelept, dar pe prost îl face infinit mai primejdios”;  Gabriel Chifu: “Mediul literar mi se pare că s-a defectat şi e într-o evidentă suferinţă: domnesc ura, lipsa de respect şi de toleranţă, agresivitatea iraţională, încât parcă nu mai trăim într-o lume, ci într-o sublume şi chiar într-o nelume”; motto-ul Universităţii din Cracovia: “Mergeţi şi învăţaţi-i pe alţii!”; citat din “Odiseea”: “Însă trebuie mai întâi să faco o altă călătorie şi să ajungi la tărâmul lui Hades şi înfricoşătoarei Persefona, să te sfătuieşti cu sufletul tibetanului Tyresias, prooroczul orb cu mintea limpede; deşi e mort, Persefona i-a dăruit numai lui stăpânirea asupra minţii sale, în vreme ce umbrele sale sunt fără minte”; Grigore Moisil: “Idealul de fericire? Să trăiesc printre oameni care judecă correct”; Khaled Hosseini: “Copiii nu sunt cărţi de colorat. Nu poţi să-i “colorezi” cum îţi place ţie”; Iuliu Haţieganu: “Naţiunea însemnează unitate de generaţii. Patria însemnează unitate de viitor”; Brâncuşi la prima expoziţie americană: “Acestea sunt lucrările mele, nu sunt multe, deoarece drumul meu a fost greu, singur şi anevoios”; Maurice Duchamp: “Brâncuşi este un sihastru care îşi petrece tot timpul în atelier, aceasta fiind unica sa lume”; Lenin: “Intelectualii sunt şovăielnici şi, implicit, fără potential de conducător”; Abbe Sieyes: “Imaginea patriei este singura divinitate care ne este permis să o cultivăm”; Lucian Blaga: “Dar fără de-o rană, făptura e moartă”; Valentin Ajder: “Libertatea de exprimare nu ne face pe toţi scriitori”; Aura Christi: “Fiecare judeţ are un Shakespeare al lui”; Victor Potra: “Există un mare gol între studierea literaturii în şcoală şi creaţia contemporană. După şcoală, cei mai mulţi tineri pierd orice legătuiră cu viaţa literară”; Ligia Necula: Politicile cultural ear trebui să protejeze limba şi cultura de ispitele globalizării, de imitarea fără discernământ a unor modele”; Garabet Ibrăileanu: „Se zice că trece timpul. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp”; Friedrich Nietzsche: „Timpul acesta-i ca o femeie bolnavă, lăsaţi-l doar să ţipe, să răcnească, să înjure şi să spargă farfuriile şi masa”; Rainer Maria Rilke: „În mân unuia suntem cu toţii, / prin degete îi curge ca-n clepsidre”; Mircea Eliade: „Creştinismul trebuie să conserve cel puţin un comportament mitic: timpul liturgic, adică refuzul timpului profan şi recuperarea periodică a Marelui Timp, illud tempus al începuturilor”; Franz Kafka: „În gândurile tulburi bate un ceas / Ascultă-l atunci când intri în casă”; Mircea Eliade: „Noutatea lumii noi se traduce prin revalorizarea la nivel profan a vechilor valori sacre”; Nichita Stănescu în „Foamea de cuvinte”: În străfundul fiecărui lucru nu există / până la urmă decât un cuvânt /…/ Că până la urmă în lucruri nu este / În miezul miezului decât un cuvânt”; Bogdan Creţu: „Dacă pariul său ar fi fost unul prioritar literar, Mihail Kogălniceanu ar fi putut da cei dintâi roman balzacian din literatura română”; Mircea Platon: „În lumea postmodernă însă, în care identităţile sunt obligatoriu hibride şi în care normalitatea e considerată o simplă convenţie, trecutul e vinovat, întâmplător, sau „sub vremi”, şi viitorul nu are nici o legătură cu noi”; Mircea Platon: „Unul din semnele cele mai grave ale anormalitaţii nu e doar omul fără memorie, ci şi omul fără „urmaşi”; Rainer Maria Rilke: „Dă fiecăruia, Doamne, moartea lui”; Fericitul Augustin: „Lumea a fost făcută cu timp, nu în timp”; Vintilă Horia: „Portughezii sunt printre ultimii ţărani din Europa şi în asta constă frumuseţea lor. Ţara are aspectul unei ferme bine gospodărite, condusă de mâini pricepute”; Dimitrie Cantemir: „Unii tac din înţelepciune, alţii tac din prostie. Oricum ar fi, tăcerea lor vorbeşte”; Ioanid Romanescu: „Al dracului am fost, cu patimă în toate / – viaţa mea a curs întâmplătoare – / atâtea drumuri am avut în faţă / dar am ales mereu câte-o cărare”; Ioan Piso: „Prima datorie a şcolii româneşti ar fi să reintroducă limba latină. Latina te învaţă să-ţi cunoşti mai bine limba, limba maternă, apoi te învaţă să gândeşti”; Ioan Piso: „Matematica are două răspunsuri posibile: pozitiv sau negativ. Interpretarea unui text latinesc sau grecesc te deprinde cu nuanţele, care sunt atât de utile şi în carieră, şi în viaţă”; Ioan Piso: „Cine este capabil să urmărească o frază a lui Cicero sau o Fugă a lui Bach, este un om inteligent şi capabil”; Dan Grigore: „Europa este creuzetul şi modelul formării şi dezvoltării muzicii culte, cea care este limbajul universal de comunicare a emoţiilor şi gândurilor omeneşti”; Dan Grigore: „Muzica europeană a fost întotdeauna deschisă influenţelor, s-a îmbogăţit, s-a diversificat, dar, în acelaşi timp, a exercitat şi exercită o puternică înrâurire asupra tuturor celorlalte şcoli de muzică din lume”; Dan Grigore: „Eu percep viitorul Europei ca pe o simfonie în a cărei partitură fiecare instrument îşi are importanţa şi rolul său de neînlocuit”; Flore Pop: „Pilat din Pont a întrebat chiar aşa: „Ce e Adevărul”? Iisus nu i-a răspuns, l-a lăsat să caute, să se lămurească, i-a dat liber la reflecţie. Nu i-a interzis nimic. Chiar nimic. Deşi avea la dispoziţie ceva mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri…”; Flore Pop: „Gândul meu fuge în căutarea / unei ţinte, minunea de fiecare zi: / limpezimea albastrului”; Alexa Visarion: „Scopul Vechiului Testament a fost să-l facă pe om din nou om, pe când scopul Noului Testament este să-l facă pe om înger”; Vasilica Bălăiţă: „Îmi vine în minte graba umanităţii civilizate spre un imediat care devoră clipa mişcării.Graba spre mâine îmi înghite timpul interior, înecându-mi astfel fiinţa în uitare”; Alexa Visarion: „Fără o teorie a timpului nu este posibilă nicio teorie a istoriei şi a societăţii, nicio doctrină ezoterică a iniţierii şi a ritualului existenţial”; Piotr Uspenski: „Omul se  identifică cu orice şi petrece mai mult de jumătate de viaţă în această stare ciudată în care totul îl absoarbe: ce vede, ce simte, ce crede, ce nu crede, ce doreşte, ce nu doreşte, ce îl atrage, ce îi repugnă”; 

Botoșaniul se pregătește să devină, timp de patru zile, capitala ilustrației de carte românească. Între 18 și 21 septembrie, Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR propune publicului un program dens, cu șase expoziții, ateliere pentru copii și întâlniri cu unii dintre cei mai cunoscuți ilustratori ai momentului.

Evenimentul va reuni creațiile a zeci de artiști plastici, expuse atât la Botoșani, cât și la Ipotești, și va oferi ocazia descoperirii unor lucrări rare sau inedite. Printre atracțiile principale se numără expoziția „BOOKM@P. Cartografia ilustrației românești”, curatoriată de Cezarina Caloian, ce aduce în fața publicului peste 40 de lucrări semnate de 23 de ilustratori consacrați, printre care Irina Dobrescu, Radu Răileanu, Maria Surducan sau Dan Ungureanu.

Tot în premieră, publicul botoșănean va putea admira la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” șase desene inedite semnate de Tia Peltz, realizate în anii ’60 pentru un volum cu poveștile lui Ion Creangă, proiect editorial care nu a mai fost finalizat. Expoziția, curatoriată de Dana Lungu, promite să fie una dintre cele mai emoționante secțiuni ale festivalului.

La Memorialul Ipotești va fi deschisă expoziția „1001 de cărți obiect”, dedicată tinerilor ilustratori aflați la început de drum, în timp ce la Casa Corpului Didactic, botoșănenii vor putea vizita „Neanderthal”, expoziția Ralucăi Burcă, artistă originară din Botoșani, cunoscută pentru lucrările ce însoțesc volumul „O călătorie în timp la oamenii de Neanderthal”, publicat de Humanitas Junior.

Programul expozițional va fi completat de „Maria Baciu, copilării cu autograf” și „Ilustrații de poveste”, expoziții dedicate memoriei și creativității elevilor de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian”.

Pe lângă vernisaje, festivalul aduce și o serie de ateliere interactive pentru copii și tineri. Ilustratorul Dan Ungureanu îi va purta pe participanți în culisele apariției celebrului personaj Apolodor, de la primele schițe la cartea ilustrată. De asemenea, Raluca Burcă și Sabina Drinceanu vor susține workshopuri de „character design” și „storyboard”, în colaborare cu Liceul de Artă „Ștefan Luchian”.

Inițiat de scriitorul Dan Lungu, director al festivalului, și de Luminița Corneanu, director artistic, APOLODOR se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și este finanțat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani.

Evenimentul are o puternică dimensiune educativă și culturală, oferind gratuit acces la toate activitățile din program. Festivalul este organizat de Fundația Corona, cu sprijinul a numeroși parteneri instituționali și media.

Pentru botoșăneni, APOLODOR se anunță a fi nu doar un festival al cărții pentru copii, ci și un adevărat regal vizual, în care ilustrația românească – de la marii clasici până la tinerii debutanți – își găsește scena potrivită.

Datele publicate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani pentru luna iunie 2025 arată, încă o dată, prăpastia care se adâncește între județul Botoșani și restul țării în ceea ce privește nivelul salariilor.

Câştigul salarial mediu brut realizat în Botoşani a fost de 6.894 lei pe salariat, în scădere cu 60 de lei faţă de luna mai 2025. La nivel național, însă, media brută a fost cu 2.352 de lei mai mare, ceea ce arată un decalaj consistent.

Și mai evidentă este diferența la salariul net. În Botoșani, câştigul mediu net a fost de 4.131 lei/salariat, în scădere cu 34 de lei față de luna precedentă. Comparativ cu media națională, veniturile nete din județ sunt cu 1.408 lei mai mici.

Defalcat pe domenii, situația arată astfel:

• în agricultură, salariul brut a fost de 6.894 lei, iar cel net de 3.694 lei;
• în industrie și construcții, salariul brut a fost de 6.200 lei, cu un net de 3.683 lei;
• în servicii, salariul brut a ajuns la 7.439 lei, iar netul la 4.447 lei.

Specialiștii arată că tocmai sectorul serviciilor, dominant la nivel național, ridică media generală a salariilor, însă în județe ca Botoșani, unde agricultura și industria încă au o pondere importantă, veniturile rămân la un nivel inferior.

Decalajul salarial are consecințe directe asupra nivelului de trai, mai ales într-un context economic marcat de inflație și creșteri de prețuri la utilități și produse de bază.

Buletinul Statistic Lunar al județului Botoșani, din care provin aceste date, confirmă o realitate îngrijorătoare: chiar dacă salariile cresc punctual în anumite domenii, diferența față de media națională nu doar că persistă, ci devine tot mai greu de recuperat.

Astfel, Botoșaniul rămâne în continuare printre județele cu cele mai mici salarii din România, iar decalajul economic se reflectă nu doar în statistici, ci și în viața de zi cu zi a oamenilor.