Un militar din Botoșani a reușit o performanță remarcabilă în competiția „Cel mai bun trăgător din Forțele Terestre Române”, etapa organizată la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, cu prilejul Zilei Armatei României.

Caporalul Constantin Bîșcă, din cadrul Batalionului 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” Botoșani, a obținut locul al II-lea într-o competiție extrem de strânsă, în care precizia, calmul și experiența au făcut diferența.

La întrecerea desfășurată între militarii din subordinea Brigăzii 15 Mecanizate, participanții au demonstrat măiestrie în mânuirea armamentului și concentrare exemplară, într-un cadru dominat de fair-play și profesionalism.

Clasamentul final al competiției a fost următorul:
🥇 Locul I: Plutonier-major Gîju Sever Cătălin, Batalionul 814 Tancuri „Mihai Vodă”, Turda
🥈 Locul II: Caporal Bîșcă Constantin, Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun”, Botoșani
🥉 Locul III: Locotenent Vatră Vlad, Batalionul 198 Logistic „Prut”

Reprezentanții Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” au felicitat toți participanții pentru profesionalism și devotament, subliniind că astfel de competiții consolidează spiritul de echipă, precizia în acțiune și performanța militară.

Pentru Botoșani, rezultatul caporalului Constantin Bîșcă aduce o nouă confirmare a valorii militarilor din Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun”, una dintre cele mai respectate unități din nordul Moldovei, cu tradiție în pregătirea de elită a trupelor de artilerie.

Atmosferă de sărbătoare, zâmbete și emoții la Grădinița Bălușeni, unde a avut loc o nouă ediție a Festivalului Toamnei, un eveniment care a adunat copii, părinți, cadre didactice și reprezentanți ai administrației locale într-o manifestare plină de culoare și tradiție.

Primarul comunei Bălușeni, Claudiu Doroftei, a fost prezent la eveniment și a transmis un mesaj de apreciere pentru implicarea comunității educaționale.

„Mă bucur că am avut prilejul să particip astăzi la Festivalul Toamnei organizat de Grădinița Bălușeni. Felicit organizatorii pentru implicare și pentru frumoasa colaborare cu părinții și comunitatea locală. Ați reușit să aduceți culoare, zâmbete și bucurie în sufletele noastre. Vă doresc tuturor multă sănătate, inspirație și cât mai multe activități frumoase împreună!”, a transmis edilul localității, primarul Claudiu Doroftei.

Evenimentul a reunit activități tematice dedicate anotimpului toamna, momente artistice susținute de cei mici, decoruri realizate manual și expoziții cu produse tradiționale specifice sezonului.

Festivalul Toamnei de la Bălușeni s-a transformat, de la an la an, într-o tradiție locală care aduce împreună comunitatea, promovează spiritul de colaborare între școală și familie și îi învață pe cei mici frumusețea lucrurilor simple.

Municipiul Botoșani se află pe locul 33 din cele 41 de reședințe de județ din România, potrivit celei mai noi ediții a CITY INDEX 2025, barometrul de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare.

Raportul analizează 51 de indicatori economici, sociali și culturali pentru perioada noiembrie 2023 – iulie 2025, oferind o imagine comparativă a modului în care se dezvoltă orașele din România sub trei dimensiuni: Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație.

Botoșaniul, oraș cu potențial nevalorificat

Cu un scor total de 29,6 puncte, Botoșaniul rămâne în jumătatea inferioară a clasamentului, dar raportul arată clar că orașele medii, precum Botoșani, încep să-și contureze tot mai clar direcțiile de dezvoltare.

„Peste 80% dintre municipii ocupă cel puțin o poziție în top 3 la nivel național pentru unul dintre indicatorii analizați. Fiecare comunitate are atuuri proprii cu care se poate diferenția”, explică Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare.

Pentru Botoșani, principalele puncte de relansare rămân educația, cultura și viața comunitară, domenii care pot oferi orașului o identitate clară și o atractivitate crescută, mai ales pentru tineri.

Cu o infrastructură educațională solidă, o scenă artistică activă și o istorie culturală bogată, Botoșaniul are toate premisele pentru a urca în anii următori în ierarhia urbană a României.

Unde pierde Botoșaniul

Conform raportului, dimensiunea Prosperității – care reflectă economia, investițiile și dinamica pieței muncii – rămâne punctul slab al orașului.

În schimb, la capitolul Calitatea locului, ce include aspecte precum mediu, sănătate și infrastructură de bază, și la Vibrație, care măsoară energia socială, culturală și civică, Botoșaniul arată un potențial în creștere, mai ales dacă își valorifică evenimentele culturale și inițiativele civice.

Comparativ cu celelalte orașe din Moldova

În regiunea Moldovei, diferențele între orașe sunt tot mai vizibile. Iașiul rămâne cel mai performant municipiu din estul țării, pe locul 7 național (51,1 puncte), urmat de Suceava, care urcă pe locul 11 (42,6 puncte), și Bacău, aflat pe locul 23 (35,9 puncte).

Piatra-Neamț se află pe locul 25, iar Focșaniul pe locul 31, în timp ce Botoșaniul (locul 33) depășește doar câteva reședințe din sudul țării.

Analiza arată că orașele moldovene din mijlocul clasamentului sunt într-un moment de repoziționare: unele pun accent pe fonduri europene și infrastructură, altele pe viață culturală și implicare civică.

Pentru Botoșani, raportul sugerează o strategie de tip soft power — bazată pe educație, cultură și inovare — ca alternativă la investițiile masive în infrastructură greu de realizat pe termen scurt.

Ce ar putea schimba clasamentul în anii următori

Potrivit Institutului pentru Orașe Vizionare, divertismentul și viața culturală au devenit în 2025 factorii cu cea mai mare influență asupra performanței urbane – peste 10% din scorul total. „Orașele care investesc în viață culturală și recreativă autentică își cresc atractivitatea și performanța urbană”, se arată în raport.

Pentru Botoșani, care are deja un calendar bogat de festivaluri, manifestări artistice și evenimente educaționale, această direcție poate fi consolidată prin parteneriate locale și promovarea identității culturale.

România urbană: stabilitate la vârf, competiție în mijloc

La nivel național, Cluj-Napoca se menține lider cu 66,4 puncte, urmat de București (64,3) și Sibiu (58,6). În timp ce primele zece poziții sunt aproape neschimbate față de 2024, zona de mijloc a clasamentului este marcată de o competiție tot mai strânsă.

Orașe precum Craiova, Bistrița sau Miercurea-Ciuc au urcat vizibil datorită investițiilor în turism, cultură și calitatea vieții, confirmând că vibrația comunitară a devenit un criteriu decisiv pentru performanța urbană.

CITY INDEX 2025 este realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), o organizație care dezvoltă instrumente de analiză și planificare urbană.

Șapte din zece români declară că principalul motiv pentru care își schimbă comportamentul de consum este dorința de a-și reduce factura la energie, arată un studiu realizat de un lanț de magazine de bricolaj, relatează agerpres.ro.

Studiul Leroy Merlin România, realizat cu AHA Moments, pe un eșantion de peste 1.000 de persoane, arată că, în ultimele șase luni, românii s-au orientat în special către măsuri simple și accesibile pentru economisirea energiei, opt din zece respondenți din segmentul 55-65 de ani înlocuind becurile clasice cu LED-uri și au adoptat obiceiuri de consum mai responsabile. Aproximativ o treime dintre gospodării au făcut investiții mai consistente, precum achiziția de electrocasnice eficiente energetic sau izolarea termică a locuinței.

Potrivit unui comunicat al companiei, pentru următoarele 12 luni, intențiile de investiții se mută către soluții cu impact pe termen lung, mai arată studiul. Trei din zece români își propun să achiziționeze electrocasnice eficiente energetic, iar unul din patru să realizeze lucrări de izolare termică. Totodată, interesul pentru energie regenerabilă se află pe o pantă ascendentă – peste 20% dintre respondenți declară că intenționează să instaleze panouri fotovoltaice sau alte surse alternative, de două ori mai mult față de ultimele șase luni.

‘Observăm o evoluție semnificativă în comportamentul consumatorilor români, care manifestă un interes crescut pentru eficientizarea energetică a locuințelor. Această tendință este susținută de contextul actual, în care 77% dintre locuințele din România necesită intervenții de renovare energetică, iar facturile la energie s-au dublat. Obiectivul nostru este să sprijinim clienții, oferindu-le acces la o gamă completă de produse și soluții – de la izolarea locuințelor la sisteme de încălzire eficiente – care sunt accesibile, ușor de implementat și concepute pentru a genera un impact direct în reducerea consumului energetic și a costurilor asociate’, a declarat Mihaela Voinea, director Dezvoltare Durabilă, Leroy Merlin România, citată în comunicat.

Reducerea costurilor rămâne principalul motor al deciziilor – șapte din zece români consideră factura la energie drept principala motivație pentru a investi în eficiență. Pe locul al doilea se află creșterea confortului locuinței, urmată de grija pentru mediu, mai puternic resimțită în rândul tinerilor. Pentru persoanele peste 35 de ani, aspectele de siguranță și independență energetică cântăresc tot mai mult, în timp ce tinerii sunt atrași de tehnologii și inovații.

‘Eficiența energetică este cea mai rapidă cale către independență și economie. Într-un context în care prețurile la energie fluctuează, noi le oferim clienților soluții care îi ajută să devină mai autonomi, mai responsabili și mai protejați pe termen lung. Fiecare produs eficient energetic instalat acasă înseamnă un pas către o locuință mai inteligentă și o factură mai mică’, a afirmat Mathieu Bauduin, CEO Leroy Merlin România.