Connect with us

Eveniment

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Publicat

Publicitate

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuarie/5 februarie 1859), a deschis calea unor prefaceri profunde în viața politică, socială, economică și culturală a Principatelor Unite. Până în decembrie 1861, Cuza a domnit cu două guverne și două capitale, la București și la Iași. În ianuarie 1962 se formează însă un singur guvern și un singur parlament, iar noul stat adoptă numirea oficială de România.

Au urmat în aceste timpuri de prefaceri mai multe reforme și în Biserică, care au dus la schimbări chiar și la tulburări în mersul vieții bisericești din noul stat.

Prin atitudinea sa fermă în ceea ce privește relațiile cu Patriarhia de Constantinopol, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut un prim pas spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Legea sinodală din 1864 proclamă independența Bisericii românești

Una din legile care priveau direct Biserica date în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost ‘Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale’, din 3 decembrie 1864, care a urmărit înfăptuirea unificării bisericești din România. Până atunci cele două Biserici, din Țara Românească și Moldova, erau lipsite de o autoritate sinodală.

Publicitate

Pentru înlăturarea oricărei dependențe de o autoritate bisericească străină, primul articole din lege prevedea că ‘Biserica ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, întru tot ce privește organizarea și disciplina’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Aceasta a fost prima legiferare oficială a străvechii ‘neatârnări’ – sau autocefalii a Bisericii Ortodoxe Române. Existând astfel o Biserică independentă sau autocefală, în mod firesc, ea avea nevoie și de un sinod. Ca atare articolul doi al actului legislativ prevede formarea unui Sinod general al Bisericii Române, precum și a ‘unor sinoade eparhiale’, pentru fiecare eparhie.

Din Sinodul general făceau parte mitropoliți și episcopi eparhioți, arhiereii titulari români, decanii Facultăților de Teologie din București și Iași (inexistente însă la acea vreme), trei deputați din fiecare eparhie, aleși de clerul de mir, preoții de mir și laici cu studii teologice.

Sinodul era prezidat de mitropolitul Ungrovlahiei, care pe baza unei ordonanțe domnești, cu data de 11 iunie 1865, a primit titlul de ‘primat al Românei’.

Sinodul general, întrunit numai în trei sesiuni, toate la București (1865; 1867; 1869, la ultima sesiune nu s-a luat nicio decizie), reprezintă o pagină însemnată în istoria Bisericii române, mai ales pentru faptul că majoritatea legiuirilor votate de sinoadele din anii 1865/1867 au fost adoptate de Sfântul Sinod în 1872/1873.

Lege organică din 1872 – Biserica românească este denumită din nou autocefală

În anul 1867, cerându-se revenirea la canoane și la vechile rânduieli bisericești, a fost alcătuit un proiect de Lege organică pentru Biserica Ortodoxă Română, care apoi a fost votat de Camera Deputaților (4 decembrie 1872) și de Senat (11 decembrie 1872) și promulgat la 14/26 decembrie 1872, sub numele de ‘Legea organică pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți, cum și a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române’.

Prin Legea organică din 1872, s-au pus bazele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ‘menit să păstreze unitatea dogmatică și canonică cu Biserica ecumenică, precum și unitatea administrativă și disciplinară a Bisericii naționale’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Președinția Sinodului o avea mitropolitul primat, iar în lipsa lui mitropolitul Moldovei sau cel mai vechi episcop în hirotonie.

Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

În urma înlăturării domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866), proclamarea autonomiei autocefaliei a trenat pentru câțiva ani.

Patriarhul Ioachim al III-lea al Constantinopolului (1878-1884) a încercat, după Războiul de independență (1877-1878), anumite tratative cu guvernul român în defavoarea acestui proiect.

Mai mult, în 1982, raporturile Bisericii și ale statului român cu Patriarhia de la Constantinopol s-au înăsprit considerabil din două motive. Astfel, la 9 martie 1882, luându-se în discuție în Camera Deputaților modificarea Legii organice din 1872, s-a exprimat dorința ca primatul Biserici Ortodoxe Române să fie ridicat la treapta de patriarh, iar în Oltenia să fie creată o mitropolie, cu reședința la Craiova.

Al doilea motiv a fost dat de sfințirea, la 25 martie 1889, a Sfântului Mir, în Catedrala mitropolitană de la București, desigur, fără consimțământul Patriarhiei ecumenice.

Lucrurile au rămas în această stare până după retragerea din scaun a patriarhului Ioachim al III-lea și alegerea următorului patriarh, Ioachim al VI-lea (1884-1886), când a început o nouă corespondență privind recunoașterea necondiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

În februarie 1885, a avut loc o adunare secretă la Mitropolia din București, la care au luat parte ierarhii români în prezența ministrului Cultelor, D.A. Sturdza, formulându-se o nouă scrisoare către Patrarhia ecumenică, în vederea recunoașterii autocefaliei. Au urmat alte tratative între București și Scaunul ecumenic, până ce s-a ajuns la un acord în această problemă.

După aceea a urmat corespondența, de ordin formal, necesară într-o asemenea situație.

La 20 aprilie 1885, a fost trimisă la Constantinopol scrisoare mitropolitului primat Calinic Miclescu, însoțită de o adresă a ministrului Cultelor și Instrucțiunii, D. A. Sturdza, prin care se cerea recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Răsăritului.

Patriarhul ecumenic a convocat Sinodul patriarhal, încuviințând cele cerute de mitropolitul primat al României. La 25 aprilie 1885, patriarhul a răspuns atât mitropolitului primat, cât și ministrului Cultelor, arătând că a luat în considerare, împreună cu membrii Sinodului, cererea Bisericii Ortodoxe Române, pe care o recunoaște ca autocefală.

Tot atunci s-a trimis și tomosul de autocefalie, semnat de patriarhul Ioachim al VI-lea și de zece mitropoliți, membrii ai Sinodului patriarhal, datat în aprilie 1885 (fără zi).

Cu aceeași dată, patriarhul ecumenic a trimis câte o enciclică celorlalte Patriarhi și Biserici Ortodoxe autocefale, informând că a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința Sfântului Sinod din 1 mai 1885, mitropolitul primat Calinic Miclescu a făcut cunoscută recunoașterea autocefaliei, iar la 6 mai au fost citite, în traducere românească, tomosul sinodal și corespondența purtată cu acest prilej.

La propunerea făcută de episcopul Melchisedec al Romanului în Sinod, mitropolitul primat a trimis patriarhului ecumenic, la 30 mai 1885, o scrisoare prin care îi adresa mulțumiri pentru atitudinea înțelegătoare pe care a avut-o în problema autocefaliei. De asemenea, mitropolitul primat a înștiințat și celelalte 11 Biserici autocefale, care existau la aceea dată, despre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia ecumenică. S-au primit de îndată scrisori de răspuns și felicitări.

În felul acesta, după frământări și discuții care au durat peste două decenii, Biserica Ortodoxă Română a intrat în rândul Bisericilor Ortodoxe autocefale ale răsăritului, cu care va păstra și în viitor unitatea dogmatică și canonică, aducându-și contribuția la creșterea prestigiului întregii Ortodoxii. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981) AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

COD GALBEN de vreme instabilă, valabilă treptat, până duminică dimineața, în trei sferturi din țară

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, noi atenționări Cod galben de vreme instabilă, valabilă treptat, până duminică dimineața, în trei sferturi din țară.

Potrivit meteorologilor, pe parcursul zilei de vineri, între orele 12:00 – 21:00, în cea mai mare parte a Dobrogei, în jumătatea de est a Munteniei, în centrul și sudul Moldovei, în nordul Crișanei, nord-vestul Transilvaniei și în Munții Apuseni vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice și îndeosebi în sud-est, intensificări ale vântului (rafale de 50 – 60 km/h), vijelii și căderi de grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20 – 25 l/mp și izolat de peste 40 l/mp. Pe de altă parte, astfel de fenomene se vor semnala izolat și în restul teritoriului.

De asemenea, un al doilea Cod galben de intensificări ale vântului va fi valabil sâmbătă, între orele 5:00 – 23:00, în cea mai mare parte a Moldovei, precum și în nordul Crișanei, unde vântul va avea intensificări, iar la rafală se vor atinge viteze de 50 – 70 km/h, izolat de 80 km/h.

Conform prognozei de specialitate, în intervalul 26 aprilie, ora 10:00 – 27 aprilie, ora 10:00, va fi în vigoare un Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, în aproape jumătate din țară.

Astfel, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, în cea mai mare parte a Transilvaniei și în sudul Banatului vor fi averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze de 50 – 70 km/h), vijelii și căderi de grindină. Totodată, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor ajunge la 20 – 30 l/mp și pe arii restrânse vor depăși 50 l/mp. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Festivalul Filmului European, o nouă ediție: Când vor avea loc proiecțiile la Botoșani

Publicat

Publicitate

Festivalul Filmului European revine cu ediția 29! Proiecțiile vor avea loc începând cu 8 mai în București, urmate de ediții locale speciale în nouă orașe din România: Botoșani, Brașov, Chitila, Deva, Iași, Sfântu Gheorghe, Târgu Jiu, Târgu Mureș și Timișoara, marcând un record în ceea ce privește numărul de orașe în care festivalul va fi prezent.

 

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România, EUNIC România și UCIN – Uniunea Cineaștilor din România, în parteneriat cu ambasadele, centrele și institutele culturale europene.

 

În București, Festivalul se desfășoară între 8 – 18 mai, la Sala Luceafărul (Gala de deschidere, pe 8 mai), Cinema Elvire Popesco (9 – 15 mai) și Cinemateca Eforie (9 – 11 și 16 – 18 mai).

 

Publicitate

Programul va continua astfel:

Brașov: 9 – 11 mai, Centrul Cultural Reduta

Timișoara: 15 – 18 mai, Cinema Studio

Sfântu Gheorghe: 17 – 18 mai, Cinema Arta by Cityplex
Botoșani: 22 – 25 mai, Cinema Unirea

Deva: 23 – 25 mai, Centrul Cultural Drăgan Muntean

Iași: 23 – 25 mai, Muzeul Vasile Pogor – Casa Junimii

Târgu Mureș: 23 – 25 mai, Muzeul Județean Mureș – Secţia de Istorie (Cetate), Sala Multimedia
Chitila: 30 mai – 1 iunie, Amfiteatrul din Parcul Valea Mangului
Târgu Jiu: 30 mai – 1 iunie, Cinema Sergiu Nicolaescu

Suntem prezenți, în acest an, în cel mai mare număr de orașe la care ne-am încumetat vreodată să ajungem simultan: zece! Perseverăm în această ambiție de a răspândi cât mai mult generosul mesaj „Cultura unește”, perfect aliniat cu spiritul european și de mare actualitate în aceste zile. Festivalul nostru se afirmă, încă o dată, ca un instrument esențial în confirmarea unității europene prin artă. Într-o Europă asediată de incertitudini, filmul devine un far esențial, și, dincolo de escapism, se poate transforma într-o oglindă curajoasă a realității. Cinematografia europeană a cultivat întotdeauna poveștile diverse și vocile autentice, fără să dea înapoi în fața fricilor, crizelor și provocărilor de tot felul. Așteptăm verdictul cinefililor din cele 10 orașe, în speranța că, venind la film, în luna mai, în preajma Zilei Europei, se vor simți solidari cu această comunitate unită prin valori, vise și aspirații asemănătoare. a spus Liviu Jicman, președinte al ICR și al EUNIC (European Union National Institutes for Culture).

 

Ediția 2025 a Festivalului Filmului European, curatoriată de criticul de film Cătălin Olaru, reunește peste 40 de lungmetraje, din care 28 prezentate în premieră națională, și 2 selecții de scurtmetraje, proiectate de asemenea în premieră națională. Printre acestea se numără 11 documentare, 13 filme regizate de femei și 2 filme – coregizate de femei.

 

În cele zece orașe, vor fi prezente în selecția FFE filme recompensate la cele mai importante festivaluri la nivel mondial. Vorbim de „A Sudden Glimpse to Deeper Things” (r. Mark Cousins, cel mai bun film la Karlovy Vary), de „Toxic” (r. Saulė Bliuvaitė, cel mai bun film la Locarno) sau de „1489” (r. Shoghakat Vardanyan, cel mai bun film la IDFA, cel mai mare festival de film documentar din lume). Dar și de „Des Teufels Bad / Devil’s Bath” (r. Veronika Franz și Severin Fiala, Ursul de Argint acordat în 2024 directorului de imagine Martin Gschlacht), „El llanto / The Wailing” (r. Pedro Martín Calero, premiul pentru Cel mai bun regizor la San Sebastian) sau „Mond / Moon” (r. Kurdwin Ayub, Premiul Special al Juriului la Locarno).

Dincolo de premii, sunt filme care deschid perspective și aduc mai multă înțelegere, fie că vorbim de victimele războiului din Nagorno-Karabakh, de marginalii cineastului francez Virgil Vernier, căruia îi dedicăm un portret, de victimele colonialismului din filmele Margaridei Cardoso, invitată a festivalului, sau de angajații exploatați până la dezumanizare din „Youth (Homecoming)” și „Youth (Hard Times)” ale lui Wang Bing. La FFE, mai mult decât un instrument înainte de toate vizual de recompunere a lumii, filmul îndeplinește o funcție vitală, aceea de desțelenire a empatiei. a declarat Cătălin Olaru, directorul artistic al FFE.

Programul complet va fi anunțat în curând. În București și Timișoara biletele vor putea fi achiziționate online, pe platforma Eventbook.ro și direct din cinematografe, iar în restul orașelor accesul este gratuit.

 

 

***

 

În țară, Festivalul este organizat cu sprijinul: Consiliul Județean Brașov, Centrul Cultural Reduta, Cinema Studio Timișoara, Cinema Arta by Cityplex Sfântu Gheorghe, Teatrul Andrei Mureșanu Sfântu Gheorghe, Primăria Municipiului Botoșani, Cinema Unirea Botoșani, Primăria Municipiului Deva, Centrul Cultural Drăgan Muntean Deva, Muzeul Vasile Pogor – Casa Junimii Iași, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Asociația Patrimoniu pentru Comunitate din Iași, Muzeul Județean Mureș, Primăria Orașului Chitila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare Constantin Brâncuși, Cinema Sergiu Nicolaescu și Biroul Parlamentului European în România.

e-mail: contact@ffe.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția Botoșani intensifică acțiunile pentru siguranța pietonilor, la nivelul întregului județ

Publicat

Publicitate

Activitățile sunt concentrate în zonele cu risc crescut de accidente, acolo unde, în trecut, s-au înregistrat frecvent evenimente rutiere soldate cu victime.

Sunt vizate persoanele care traversează neregulamentar, dar și cele care comit alte abateri ce pot duce la incidente grave. Pe lângă aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea regulilor de circulație, polițiștii derulează și activități de informare și conștientizare, explicând cetățenilor – chiar la fața locului – cât de periculos poate fi un moment de neatenție.

Recomandările transmise de polițiști:

• traversați doar pe la trecerile pentru pietoni, semnalizate corespunzător;

• asigurați-vă temeinic înainte de a păși pe carosabil;

• evitați utilizarea telefoanelor mobile sau a căștilor atunci când traversați strada;

Publicitate

• purtați haine vizibile, mai ales în condiții de vizibilitate redusă;

• respectați indicațiile polițiștilor.

Traversările riscante și lipsa de atenție sunt printre principalele cauze ale accidentelor rutiere în care sunt implicați pietoni.

Astfel de activități vor continua și în perioada următoare, cu scopul de a reduce riscurile în trafic și de a promova un comportament responsabil din partea tuturor participanților la circulație.

Citeste mai mult

Eveniment

20.000 de locuri disponibile în Programul Start-Up Nation

Publicat

Publicitate

Lansat în urmă cu 10 zile de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Programul Start-Up Nation 2025 oferă oportunități concrete pentru tinerii români care doresc să-și transforme ideile în afaceri sustenabile.

Pentru a putea accesa finanțări nerambursabile de 50.000 de euro, tinerii interesați trebuie, mai întâi, să se înscrie pe platforma Programului pentru a urma un curs de antreprenoriat cu o durată minimă de 40 de ore. Platforma de înscriere la cursuri este disponibilă la: https://minimis.imm.gov.ro și facilitează accesul rapid și eficient la program. Înscrierile pentru cursurile gratuite de antreprenoriat au început marți, 15 aprilie 2025, la ora 10:00, iar în prezent mai sunt disponibile 20.000 de locuri pentru tinerii antreprenori de până în 30 de ani.

„Tinerii au idei interesante și le pot valorifica acum. Programul Start-Up Nation este o oportunitate pentru ei, pentru că le oferă posibilitatea de a intra în contact cu realitățile mediului de afaceri, îi pregătește pentru ceea ce înseamnă business și apoi le oferă posibilitatea obținerii unui capital de debut în afaceri de 50.000 de euro din fonduri nerambursabile. Domeniile eligibile în program sunt variate și pornesc de la producție, industrii creative și servicii inovatoare, până la IT&C și comerț. Îmi doresc ca tinerii botoșăneni să aplice, să urmeze cursurile și să vină cu planuri de afaceri interesante care să fie selectate la finanțare”, a declarat Cristina Breșug, secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Prin intermediul programului Start-Up Nation 2024-2025, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului oferă sprijin financiar nerambursabil de până la 250.000 de lei (circa 50.000 de euro) pentru cel puțin 7.500 de beneficiari, cu obiectivul de a genera un minimum de 15.000 de noi locuri de muncă.

Bugetul celei de-a patra ediții Start-Up Nation este de 446,18 milioane de euro, din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.

Mai multe informații și procedura de implementare a programului sunt disponibile aici: https://www.imm.gov.ro/start-up-nation-2024/

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending