Connect with us

Actualitate

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Publicat

Publicitate

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuarie/5 februarie 1859), a deschis calea unor prefaceri profunde în viața politică, socială, economică și culturală a Principatelor Unite. Până în decembrie 1861, Cuza a domnit cu două guverne și două capitale, la București și la Iași. În ianuarie 1962 se formează însă un singur guvern și un singur parlament, iar noul stat adoptă numirea oficială de România.

Au urmat în aceste timpuri de prefaceri mai multe reforme și în Biserică, care au dus la schimbări chiar și la tulburări în mersul vieții bisericești din noul stat.

Prin atitudinea sa fermă în ceea ce privește relațiile cu Patriarhia de Constantinopol, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut un prim pas spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Legea sinodală din 1864 proclamă independența Bisericii românești

Una din legile care priveau direct Biserica date în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost ‘Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale’, din 3 decembrie 1864, care a urmărit înfăptuirea unificării bisericești din România. Până atunci cele două Biserici, din Țara Românească și Moldova, erau lipsite de o autoritate sinodală.

Publicitate

Pentru înlăturarea oricărei dependențe de o autoritate bisericească străină, primul articole din lege prevedea că ‘Biserica ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, întru tot ce privește organizarea și disciplina’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Aceasta a fost prima legiferare oficială a străvechii ‘neatârnări’ – sau autocefalii a Bisericii Ortodoxe Române. Existând astfel o Biserică independentă sau autocefală, în mod firesc, ea avea nevoie și de un sinod. Ca atare articolul doi al actului legislativ prevede formarea unui Sinod general al Bisericii Române, precum și a ‘unor sinoade eparhiale’, pentru fiecare eparhie.

Din Sinodul general făceau parte mitropoliți și episcopi eparhioți, arhiereii titulari români, decanii Facultăților de Teologie din București și Iași (inexistente însă la acea vreme), trei deputați din fiecare eparhie, aleși de clerul de mir, preoții de mir și laici cu studii teologice.

Sinodul era prezidat de mitropolitul Ungrovlahiei, care pe baza unei ordonanțe domnești, cu data de 11 iunie 1865, a primit titlul de ‘primat al Românei’.

Sinodul general, întrunit numai în trei sesiuni, toate la București (1865; 1867; 1869, la ultima sesiune nu s-a luat nicio decizie), reprezintă o pagină însemnată în istoria Bisericii române, mai ales pentru faptul că majoritatea legiuirilor votate de sinoadele din anii 1865/1867 au fost adoptate de Sfântul Sinod în 1872/1873.

Lege organică din 1872 – Biserica românească este denumită din nou autocefală

În anul 1867, cerându-se revenirea la canoane și la vechile rânduieli bisericești, a fost alcătuit un proiect de Lege organică pentru Biserica Ortodoxă Română, care apoi a fost votat de Camera Deputaților (4 decembrie 1872) și de Senat (11 decembrie 1872) și promulgat la 14/26 decembrie 1872, sub numele de ‘Legea organică pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți, cum și a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române’.

Prin Legea organică din 1872, s-au pus bazele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ‘menit să păstreze unitatea dogmatică și canonică cu Biserica ecumenică, precum și unitatea administrativă și disciplinară a Bisericii naționale’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Președinția Sinodului o avea mitropolitul primat, iar în lipsa lui mitropolitul Moldovei sau cel mai vechi episcop în hirotonie.

Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

În urma înlăturării domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866), proclamarea autonomiei autocefaliei a trenat pentru câțiva ani.

Patriarhul Ioachim al III-lea al Constantinopolului (1878-1884) a încercat, după Războiul de independență (1877-1878), anumite tratative cu guvernul român în defavoarea acestui proiect.

Mai mult, în 1982, raporturile Bisericii și ale statului român cu Patriarhia de la Constantinopol s-au înăsprit considerabil din două motive. Astfel, la 9 martie 1882, luându-se în discuție în Camera Deputaților modificarea Legii organice din 1872, s-a exprimat dorința ca primatul Biserici Ortodoxe Române să fie ridicat la treapta de patriarh, iar în Oltenia să fie creată o mitropolie, cu reședința la Craiova.

Al doilea motiv a fost dat de sfințirea, la 25 martie 1889, a Sfântului Mir, în Catedrala mitropolitană de la București, desigur, fără consimțământul Patriarhiei ecumenice.

Lucrurile au rămas în această stare până după retragerea din scaun a patriarhului Ioachim al III-lea și alegerea următorului patriarh, Ioachim al VI-lea (1884-1886), când a început o nouă corespondență privind recunoașterea necondiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

În februarie 1885, a avut loc o adunare secretă la Mitropolia din București, la care au luat parte ierarhii români în prezența ministrului Cultelor, D.A. Sturdza, formulându-se o nouă scrisoare către Patrarhia ecumenică, în vederea recunoașterii autocefaliei. Au urmat alte tratative între București și Scaunul ecumenic, până ce s-a ajuns la un acord în această problemă.

După aceea a urmat corespondența, de ordin formal, necesară într-o asemenea situație.

La 20 aprilie 1885, a fost trimisă la Constantinopol scrisoare mitropolitului primat Calinic Miclescu, însoțită de o adresă a ministrului Cultelor și Instrucțiunii, D. A. Sturdza, prin care se cerea recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Răsăritului.

Patriarhul ecumenic a convocat Sinodul patriarhal, încuviințând cele cerute de mitropolitul primat al României. La 25 aprilie 1885, patriarhul a răspuns atât mitropolitului primat, cât și ministrului Cultelor, arătând că a luat în considerare, împreună cu membrii Sinodului, cererea Bisericii Ortodoxe Române, pe care o recunoaște ca autocefală.

Tot atunci s-a trimis și tomosul de autocefalie, semnat de patriarhul Ioachim al VI-lea și de zece mitropoliți, membrii ai Sinodului patriarhal, datat în aprilie 1885 (fără zi).

Cu aceeași dată, patriarhul ecumenic a trimis câte o enciclică celorlalte Patriarhi și Biserici Ortodoxe autocefale, informând că a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința Sfântului Sinod din 1 mai 1885, mitropolitul primat Calinic Miclescu a făcut cunoscută recunoașterea autocefaliei, iar la 6 mai au fost citite, în traducere românească, tomosul sinodal și corespondența purtată cu acest prilej.

La propunerea făcută de episcopul Melchisedec al Romanului în Sinod, mitropolitul primat a trimis patriarhului ecumenic, la 30 mai 1885, o scrisoare prin care îi adresa mulțumiri pentru atitudinea înțelegătoare pe care a avut-o în problema autocefaliei. De asemenea, mitropolitul primat a înștiințat și celelalte 11 Biserici autocefale, care existau la aceea dată, despre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia ecumenică. S-au primit de îndată scrisori de răspuns și felicitări.

În felul acesta, după frământări și discuții care au durat peste două decenii, Biserica Ortodoxă Română a intrat în rândul Bisericilor Ortodoxe autocefale ale răsăritului, cu care va păstra și în viitor unitatea dogmatică și canonică, aducându-și contribuția la creșterea prestigiului întregii Ortodoxii. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981) AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 8 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 8 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 8 iunie 2025:

Loto 6 din 49: 18, 36, 20, 38, 16, 25

Loto 5 din 40: 9, 34, 28, 18, 37, 19

Joker: 29, 44, 8, 7, 12 + 15

Noroc: 5, 7, 0, 2, 6, 7, 2

Publicitate

Noroc Plus: 1, 6, 3, 5, 3, 1

Super Noroc: 3, 6, 1, 4, 0, 8

Citeste mai mult

Educație

Bacalaureat 2025: Examenele încep marți, 10 iunie. Reguli pentru candidați. Ce obiecte sunt interzise în sala de examen

Publicat

Publicitate

Sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat 2025 debutează marți, 10 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română. În total, probele scrise se vor desfășura în perioada 10–16 iunie, în 447 de centre de examen organizate la nivel național, relatează mediafax.ro.

La această sesiune sunt așteptați aproximativ 108.000 de candidați. Dintre aceștia, peste 94.000 sunt absolvenți ai promoției curente, în timp ce peste 13.800 provin din promoțiile anterioare.

Candidații vor susține fie toate probele, fie doar pe cele pe care nu le-au promovat în sesiunile precedente, în funcție de situația individuală.

Potrivit calendarului oficial, pe 11 iunie (miercuri) va avea loc proba obligatorie a profilului, pe 13 iunie (vineri) proba la alegere a profilului/specializării iar pe 16 iunie (luni) proba la Limba și literatura maternă.

Primele rezultate vor fi afișate pe 20 iunie (vineri), până în ora 12:00. Tot vineri se vor putea depune contestații, în intervalul 14:00 – 18:00. În zilele de 23-24 iunie este programată vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie (luni).

Publicitate

Conform datelor înregistrate și transmise de comisiile județene/comisia Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), sunt așteptați să participe circa 108.000 de candidați (peste 94.400 de candidați din promoția curentă și peste 13.800 de candidați din seriile anterioare).

Aceștia vor susține toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate.

Bacalaureat 2025

Acces

Probele încep la ora 9:00, accesul candidaților în săli fiind permis, în baza unui act de identitate valid, până la ora 8:30.

Timp de lucru

Pentru redactarea unei lucrări scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei (3) ore, calculate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de prelungire (cu cel mult două ore) candidații cărora li s-a aprobat solicitarea în acest sens de către comisiile județene, în concordanță cu Procedura de asigurare a condițiilor privind egalizarea șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.

Instrumente de lucru permise în sălile de examen

Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică și Geografie candidații pot apela doar la instrumente de desen.

La probele scrise, hârtia folosită este doar cea distribuită în sălile de examen.

Obiecte interzise

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.), precum și a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, elevii vor fi informați că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc.

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Pe durata desfășurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video.

În ceea ce privește organizarea programului școlar în perioada susținerii probelor scrise din această sesiune a examenului național de bacalaureat, în funcție de particularități, activitățile didactice se pot desfășura în format asincron și/sau se vor identifica soluții pentru suplinirea cadrelor didactice implicate în comisiile de examen (alte detalii sunt disponibile aici).

Reprezentanții Ministerului Educației au precizat că în acest context că numărul de centre de examen reprezintă circa 30% dintre liceele din țară (cele mai multe centre selectate fiind unități de învățământ doar cu nivel liceal).

Vizualizarea lucrărilor/depunerea contestațiilor

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Comunicarea rezultatelor

Comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă pe care o susțin.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz.

În baza metodologiei-cadru (cu modificările ulterioare) și ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de bacalaureat ale candidaților anonimizați sunt afișate atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare pentru o perioadă de 2 ani.

Promovarea examenului

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

  • susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
  • susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
  • obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Alte informații utile

În zilele în care se desfășoară probele scrise, Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați, între orele 8:00 – 16:00 (excepție face ziua de vineri, 13 iunie, când intervalul de funcționare este cuprins între orele 8:00 – 14:00), linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind organizarea/desfășurarea examenului.

Menționăm că activitățile din cadrul examenului național de bacaluareat se realizează prin intermediul platformei dedicate evaluării digitalizate.

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va publica subiectele și baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15:00, pe site-ul dedicat.

Citeste mai mult

Educație

Delincvența juvenilă, sub lupa profesorilor de socio-umane și magistraților: Botoșaniul caută soluții într-o problemă tot mai vizibilă

Publicat

Publicitate

La sfârșitul săptămânii trecute, Școala Gimnazială „Tiberiu Crudu” din Tudora a găzduit reuniunea Cercului profesorilor de științe socio-umane din județul Botoșani. Tema discutată – „Metode și practici de prevenire a delicvenței juvenile în unitățile de învățământ și adiacente acestora” – a fost prezentată de prof. Anca Colescu și a generat dezbateri consistente.

Printre invitați s-au numărat inspectorul școlar general prof. Bogdan Surugiuc, inspectorul de specialitate Ana Gabriela Tănasă și judecătorul Lucian Brînzac, președintele Tribunalului Botoșani. Sala a fost plină, iar prezența numeroasă a cadrelor didactice a arătat clar că tema este de maxim interes în școlile botoșănene.

Au fost discutate cauzele principale ale comportamentelor deviante în rândul elevilor: lipsa supravegherii parentale, anturajul negativ, consumul de alcool sau droguri, abandonul școlar, expunerea la violență în online și lipsa unor intervenții educaționale timpurii.

Datele locale prezentate sunt îngrijorătoare: în anul 2024, în județul Botoșani s-au înregistrat 102 infracțiuni în incinta și zona adiacentă unităților de învățământ. Dintre acestea, 94 au avut loc în interiorul școlilor, iar 8 în apropierea acestora. 59 de cazuri au fost înregistrate în mediul rural, ceea ce indică o creștere alarmantă a infracționalității în zonele defavorizate. Cele mai frecvente fapte: loviri, violențe fizice și agresiuni în timpul pauzelor, în lipsa supravegherii.

În paralel, au fost aduse în discuție și acțiunile concrete deja derulate în județ. Polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat peste 440 de activități educative, în care au fost implicați peste 20.000 de elevi. Temele abordate: bullying, consum de substanțe, răspunderea penală și soluționarea non-violentă a conflictelor.

Tot la nivelul județului Botoșani, în perioada ianuarie–septembrie 2023 au avut loc 22 de acțiuni polițienești, inclusiv 4 de amploare, în parteneriat cu Jandarmeria și Poliția de Frontieră. Acestea au vizat depistarea elevilor care absentau nejustificat, verificarea locațiilor frecventate de minori și prevenirea consumului de droguri în jurul școlilor.

Publicitate

În completare, profesorul Anca Colescu a prezentat și programul național „Împreună prindem curaj”, finanțat cu peste 1,4 milioane de lei, a implicat mii de elevi și părinți în activități de prevenire a comportamentelor agresive.

Evenimentul de la Tudora a subliniat faptul că soluțiile există și trebuie aplicate coerent: educație juridică, colaborare între școală, poliție și familie, consiliere psihopedagogică, proiecte comunitare și intervenții rapide în cazurile de risc.

Concluzia unanimă: delincvența juvenilă nu mai este un semnal izolat, ci o realitate care impune intervenție fermă și solidaritate între toți actorii educaționali.

Finalul acțiunii a fost și locul în care mai mulți elevi din această unitate școlară au prezentat o mică scenetă în care au simulat un proces între elevi pe baza unor fapte care au avut loc într-o sală de clasă.

Iată mai multe imagini, declarații ale celor implicați în acțiune, și chiar o scenetă jucată de elevii Școlii Gimnaziale„Tiberiu Crudu” din Tudora, care au fost surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult

Eveniment

Razie pe D.N. 29D la Botoșani: 28 de șoferi amendați și 15 permise reținute pentru viteză excesivă

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat vineri, 7 iunie, o amplă acțiune de prevenire a accidentelor grave pe Drumul Național 29D, un sector de drum cunoscut pentru riscurile ridicate în trafic.

Intervenția forțelor de ordine a fost concentrată pe combaterea excesului de viteză, una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave înregistrate în ultimele luni pe acest tronson.

În doar câteva ore, polițiștii au aplicat 28 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 45.000 de lei. De asemenea, 15 șoferi au rămas fără permis după ce au fost surprinși circulând cu peste 50 km/h peste limita legală.

Reprezentanții Poliției atrag atenția că viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum crește semnificativ riscul de producere a unor accidente rutiere cu urmări tragice.

Șoferii sunt sfătuiți să respecte limita legală de viteză, să conducă prudent și să adapteze permanent viteza în funcție de trafic și condițiile de drum.

Acțiunile preventive vor continua și în perioada următoare, în special pe tronsoanele cu risc ridicat de accidente, au transmis polițiștii de la Botoșani.

Publicitate

În același timp, polițiștii care s-au aflat în teren au constatat peste 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de 250.000 de lei, fiind reținute 23 de permise de conducere și 7 certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending