Connect with us

Actualitate

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Publicat

Publicitate

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuarie/5 februarie 1859), a deschis calea unor prefaceri profunde în viața politică, socială, economică și culturală a Principatelor Unite. Până în decembrie 1861, Cuza a domnit cu două guverne și două capitale, la București și la Iași. În ianuarie 1962 se formează însă un singur guvern și un singur parlament, iar noul stat adoptă numirea oficială de România.

Au urmat în aceste timpuri de prefaceri mai multe reforme și în Biserică, care au dus la schimbări chiar și la tulburări în mersul vieții bisericești din noul stat.

Prin atitudinea sa fermă în ceea ce privește relațiile cu Patriarhia de Constantinopol, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut un prim pas spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Legea sinodală din 1864 proclamă independența Bisericii românești

Una din legile care priveau direct Biserica date în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost ‘Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale’, din 3 decembrie 1864, care a urmărit înfăptuirea unificării bisericești din România. Până atunci cele două Biserici, din Țara Românească și Moldova, erau lipsite de o autoritate sinodală.

Publicitate

Pentru înlăturarea oricărei dependențe de o autoritate bisericească străină, primul articole din lege prevedea că ‘Biserica ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, întru tot ce privește organizarea și disciplina’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Aceasta a fost prima legiferare oficială a străvechii ‘neatârnări’ – sau autocefalii a Bisericii Ortodoxe Române. Existând astfel o Biserică independentă sau autocefală, în mod firesc, ea avea nevoie și de un sinod. Ca atare articolul doi al actului legislativ prevede formarea unui Sinod general al Bisericii Române, precum și a ‘unor sinoade eparhiale’, pentru fiecare eparhie.

Din Sinodul general făceau parte mitropoliți și episcopi eparhioți, arhiereii titulari români, decanii Facultăților de Teologie din București și Iași (inexistente însă la acea vreme), trei deputați din fiecare eparhie, aleși de clerul de mir, preoții de mir și laici cu studii teologice.

Sinodul era prezidat de mitropolitul Ungrovlahiei, care pe baza unei ordonanțe domnești, cu data de 11 iunie 1865, a primit titlul de ‘primat al Românei’.

Sinodul general, întrunit numai în trei sesiuni, toate la București (1865; 1867; 1869, la ultima sesiune nu s-a luat nicio decizie), reprezintă o pagină însemnată în istoria Bisericii române, mai ales pentru faptul că majoritatea legiuirilor votate de sinoadele din anii 1865/1867 au fost adoptate de Sfântul Sinod în 1872/1873.

Lege organică din 1872 – Biserica românească este denumită din nou autocefală

În anul 1867, cerându-se revenirea la canoane și la vechile rânduieli bisericești, a fost alcătuit un proiect de Lege organică pentru Biserica Ortodoxă Română, care apoi a fost votat de Camera Deputaților (4 decembrie 1872) și de Senat (11 decembrie 1872) și promulgat la 14/26 decembrie 1872, sub numele de ‘Legea organică pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți, cum și a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române’.

Prin Legea organică din 1872, s-au pus bazele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ‘menit să păstreze unitatea dogmatică și canonică cu Biserica ecumenică, precum și unitatea administrativă și disciplinară a Bisericii naționale’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Președinția Sinodului o avea mitropolitul primat, iar în lipsa lui mitropolitul Moldovei sau cel mai vechi episcop în hirotonie.

Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

În urma înlăturării domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866), proclamarea autonomiei autocefaliei a trenat pentru câțiva ani.

Patriarhul Ioachim al III-lea al Constantinopolului (1878-1884) a încercat, după Războiul de independență (1877-1878), anumite tratative cu guvernul român în defavoarea acestui proiect.

Mai mult, în 1982, raporturile Bisericii și ale statului român cu Patriarhia de la Constantinopol s-au înăsprit considerabil din două motive. Astfel, la 9 martie 1882, luându-se în discuție în Camera Deputaților modificarea Legii organice din 1872, s-a exprimat dorința ca primatul Biserici Ortodoxe Române să fie ridicat la treapta de patriarh, iar în Oltenia să fie creată o mitropolie, cu reședința la Craiova.

Al doilea motiv a fost dat de sfințirea, la 25 martie 1889, a Sfântului Mir, în Catedrala mitropolitană de la București, desigur, fără consimțământul Patriarhiei ecumenice.

Lucrurile au rămas în această stare până după retragerea din scaun a patriarhului Ioachim al III-lea și alegerea următorului patriarh, Ioachim al VI-lea (1884-1886), când a început o nouă corespondență privind recunoașterea necondiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

În februarie 1885, a avut loc o adunare secretă la Mitropolia din București, la care au luat parte ierarhii români în prezența ministrului Cultelor, D.A. Sturdza, formulându-se o nouă scrisoare către Patrarhia ecumenică, în vederea recunoașterii autocefaliei. Au urmat alte tratative între București și Scaunul ecumenic, până ce s-a ajuns la un acord în această problemă.

După aceea a urmat corespondența, de ordin formal, necesară într-o asemenea situație.

La 20 aprilie 1885, a fost trimisă la Constantinopol scrisoare mitropolitului primat Calinic Miclescu, însoțită de o adresă a ministrului Cultelor și Instrucțiunii, D. A. Sturdza, prin care se cerea recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Răsăritului.

Patriarhul ecumenic a convocat Sinodul patriarhal, încuviințând cele cerute de mitropolitul primat al României. La 25 aprilie 1885, patriarhul a răspuns atât mitropolitului primat, cât și ministrului Cultelor, arătând că a luat în considerare, împreună cu membrii Sinodului, cererea Bisericii Ortodoxe Române, pe care o recunoaște ca autocefală.

Tot atunci s-a trimis și tomosul de autocefalie, semnat de patriarhul Ioachim al VI-lea și de zece mitropoliți, membrii ai Sinodului patriarhal, datat în aprilie 1885 (fără zi).

Cu aceeași dată, patriarhul ecumenic a trimis câte o enciclică celorlalte Patriarhi și Biserici Ortodoxe autocefale, informând că a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința Sfântului Sinod din 1 mai 1885, mitropolitul primat Calinic Miclescu a făcut cunoscută recunoașterea autocefaliei, iar la 6 mai au fost citite, în traducere românească, tomosul sinodal și corespondența purtată cu acest prilej.

La propunerea făcută de episcopul Melchisedec al Romanului în Sinod, mitropolitul primat a trimis patriarhului ecumenic, la 30 mai 1885, o scrisoare prin care îi adresa mulțumiri pentru atitudinea înțelegătoare pe care a avut-o în problema autocefaliei. De asemenea, mitropolitul primat a înștiințat și celelalte 11 Biserici autocefale, care existau la aceea dată, despre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia ecumenică. S-au primit de îndată scrisori de răspuns și felicitări.

În felul acesta, după frământări și discuții care au durat peste două decenii, Biserica Ortodoxă Română a intrat în rândul Bisericilor Ortodoxe autocefale ale răsăritului, cu care va păstra și în viitor unitatea dogmatică și canonică, aducându-și contribuția la creșterea prestigiului întregii Ortodoxii. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981) AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Luni încep plățile pentru fermieri: APIA încheie vineri campania de primire a cererilor de plată

Publicat

Publicitate

Fermierii români vor începe să primească, de luni, plățile aferente anului 2025, după ce Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) finalizează vineri, 13 iunie, campania de depunere a cererilor de plată, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citat de agerpres.ro.

Până în prezent, aproximativ 98% dintre fermierii eligibili au depus cererile prin intermediul APIA, potrivit unui comunicat transmis joi de minister. Pentru a asigura închiderea campaniei în condiții optime, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a convocat o ședință în sistem videoconferință cu toate structurile teritoriale ale agenției. Alături de directorul general al APIA, Gabriela Nicoleta Andrei, s-au stabilit ultimele măsuri organizatorice.

„Le mulțumesc tuturor angajaților APIA pentru mobilizarea exemplară și profesionalismul de care au dat dovadă în această campanie. De luni, vom începe plățile către fermieri, conform calendarului asumat”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Acesta a cerut menținerea unui program de lucru prelungit, acolo unde este necesar, pentru a permite tuturor fermierilor să acceseze sprijinul financiar la timp.

În același comunicat, MADR a reacționat și la zvonurile din spațiul public privind posibile reduceri de personal în instituțiile din subordine. Ministrul Barbu a dat asigurări că reducerea cheltuielilor din minister nu va afecta salariile sau posturile funcționarilor.

„Legat de tot felul de scenarii aberante privind disponibilizările, reiterez: reducerea de cheltuieli se va face fără a tăia salarii sau posturi. Am invitat marți, 17 iunie, la ora 9:00, reprezentanții sindicatelor la o întâlnire de lucru la sediul MADR”, a precizat oficialul.

Publicitate

Ministerul Agriculturii subliniază că va continua să sprijine activitatea APIA, punând accent pe stabilitate, predictibilitate și eficiență administrativă – în beneficiul fermierilor români.

Citeste mai mult

Administratie

Comuna Trușești începe reabilitarea podului de peste râul Jijia și modernizarea drumurilor locale. Lucrările au fost scoase la licitație

Publicat

Publicitate

Administrația locală din comuna Trușești, județul Botoșani, a lansat licitația publică pentru un amplu proiect de infrastructură care se axează în principal pe reabilitarea unui important pod peste râul Jijia. Comuna este străbătută pe o distanță de 13 km de râul Jijia, cu afluenții săi, râul Drâslea, râul Găinăria și râul Guranda.

Licitația pentru execuția lucrărilor a fost publicată recent pe platforma națională de achiziții publice SEAP. Investiția totală este estimată la 3.096.343,91 lei fără TVA, cu o durată maximă de execuție de 18 luni calendaristice.

Elementul central al proiectului este podul situat la km 0+630 peste râul Jijia, cu o lungime totală de 47 de metri, structurat pe trei deschideri (9 metri + 21 metri + 9 metri), incluzând și zidurile întoarse de 4 metri. Lucrările prevăzute sunt concentrate pe reparații ale căii de rulare, ale rosturilor și ale parapetelor direcționale și pietonale.

Pe lângă intervenția asupra podului, proiectul prevede modernizarea drumurilor comunale DC32C și DC32A, în lungime totală de 2.520 metri (DC32C – 1.515 metri și DC32A – 1.005 metri). Structura rutieră a drumurilor va include un strat de uzură de 4 cm BAPC16 rul 50/70, un strat de legătură de 6 cm BADPC22.4 leg 50/70, un strat din piatră spartă amestec optimal de 12 cm, un strat de fundație din balast 0-63 sau balast amestec optimal de 25 cm și o reprofilare cu completare din balast compactat pe o grosime de 15 cm.

Valoarea totală a proiectului este împărțită astfel: 3.080.939,21 lei fără TVA pentru construcții și instalații și 15.404,70 lei fără TVA pentru organizarea de șantier. Contractul nu include cheltuielile diverse și neprevăzute, dar acestea pot fi accesate ulterior conform prevederilor legale.

Operatorii economici interesați au acces la documentația completă pe platforma SEAP.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Haiduc la 85 de ani! Un bărbat din Săveni s-a ales cu dosar penal pentru că a circulat cu mașina fără plăcuțe de înmatriculare

Publicat

Publicitate

Sancționat pentru că a condus un auto neasigurat și făra a avea documentele asupra sa

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săveni au oprit pentru control, un autovehicul care nu avea montate plăcuțele cu numărul de înmatriculare, condus de un bărbat de 85 de ani, din orașul Săveni.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că autovehiculul pe care îl conducea nu era înmatriculat și nici nu avea poliță de asigurare obligatorie. Mai mult decât atât, bărbatul nu avea asupra sa documentele obligatorii prevăzute de lege.

 

Față de conducătorul auto a fost dispusă măsura sancționării contravenționale cu amendă în valoare de peste 800 de lei.

Publicitate

 

Totodată, a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui autovehicul neînmatriculat.

Citeste mai mult

Eveniment

Escrocii s-au mutat online: Cele mai frecvente înșelătorii de pe internet care te pot lăsa fără bani. Sfaturi pentru a le evita

Publicat

Publicitate

Escrocii, hoții și cei care urmăresc să obțină bani înșelând alte persoane și-au schimbat radical metodele în ultima perioadă. Timpurile în care acționau față în față par să fi apus, scrie alba24.ro.

Acum mare parte a înșelăciunilor se realizează în mediul virtual: în online. Hackerii utilizează mai multe forme de înșelăciune prin care ajung la conturile bancare ale celor care nu sunt atenți.

Metode de înșelăciune frecvent folosite:

Mesaje false primite prin e-mail, SMS sau aplicații de mesagerie

Infractorii se prezintă drept reprezentanți ai unor instituții oficiale, bănci sau firme de curierat. Sub pretextul rezolvării unor probleme sau validării unor conturi,  solicită date personale, coduri de autentificare sau informații bancare. Scopul este accesarea frauduloasă a conturilor victimei.

Site-uri de vânzări fictive și conturi false pe platforme comerciale

Victimele sunt atrase de oferte irezistibile la produse populare, însă, după efectuarea plății, produsele nu sunt livrate, iar vânzătorii dispar fără urmă. Uneori, escrocii creează site-uri ce imită perfect platformele comerciale cunoscute.

Anunțuri privind locuri de muncă false

Escrocii publică oferte de angajare tentante și solicită trimiterea unor documente personale sau sume de bani pentru „taxe de procesare”, „verificări de background” sau „emiterea contractului”. După primirea datelor sau banilor, comunicarea se întrerupe.

Mesaje despre câștiguri sau moșteniri fictive

Victima este anunțată că a câștigat o sumă mare de bani sau a moștenit o avere, dar trebuie să plătească un comision sau o taxă pentru a le putea accesa. În realitate, niciun premiu sau moștenire nu există.

Publicitate

Falși cumpărători pe site-uri de vânzări

Vânzătorii sunt contactați de pretinși clienți care trimit linkuri false, prezentate drept formulare de livrare sau plată. Accesarea acestor linkuri duce la site-uri clonă, prin care se încearcă furtul datelor bancare.

Recomandări din partea Poliției pentru prevenirea fraudelor:

  • Nu furnizați date personale sau bancare către necunoscuți, indiferent cât de convingător pare mesajul primit.
  • Verificați sursa mesajelor – accesați doar site-uri oficiale, nu dați click pe linkuri suspecte și nu descărcați fișiere de la expeditori necunoscuți.
  • Evitați plățile în avans către persoane necunoscute sau site-uri obscure. Folosiți opțiuni de plată cu protecție (de ex. ramburs sau prin platforme cunoscute).
  • Cumpărați doar de pe site-uri verificate, cu recenzii pozitive și politici clare de returnare. Căutați semnele de încredere ale magazinelor online (certificat SSL, date de contact clare, CUI etc.).
  • Nu trimiteți copii ale actelor de identitate, decât dacă este absolut necesar și doar prin canale securizate.
  • Fiți atenți la greșelile gramaticale și exprimările nefirești – acestea sunt semne clare că mesajul poate fi o tentativă de fraudă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending