Connect with us

Actualitate

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Publicat

Publicitate

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuarie/5 februarie 1859), a deschis calea unor prefaceri profunde în viața politică, socială, economică și culturală a Principatelor Unite. Până în decembrie 1861, Cuza a domnit cu două guverne și două capitale, la București și la Iași. În ianuarie 1962 se formează însă un singur guvern și un singur parlament, iar noul stat adoptă numirea oficială de România.

Au urmat în aceste timpuri de prefaceri mai multe reforme și în Biserică, care au dus la schimbări chiar și la tulburări în mersul vieții bisericești din noul stat.

Prin atitudinea sa fermă în ceea ce privește relațiile cu Patriarhia de Constantinopol, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut un prim pas spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Legea sinodală din 1864 proclamă independența Bisericii românești

Una din legile care priveau direct Biserica date în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost ‘Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale’, din 3 decembrie 1864, care a urmărit înfăptuirea unificării bisericești din România. Până atunci cele două Biserici, din Țara Românească și Moldova, erau lipsite de o autoritate sinodală.

Publicitate

Pentru înlăturarea oricărei dependențe de o autoritate bisericească străină, primul articole din lege prevedea că ‘Biserica ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, întru tot ce privește organizarea și disciplina’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Aceasta a fost prima legiferare oficială a străvechii ‘neatârnări’ – sau autocefalii a Bisericii Ortodoxe Române. Existând astfel o Biserică independentă sau autocefală, în mod firesc, ea avea nevoie și de un sinod. Ca atare articolul doi al actului legislativ prevede formarea unui Sinod general al Bisericii Române, precum și a ‘unor sinoade eparhiale’, pentru fiecare eparhie.

Din Sinodul general făceau parte mitropoliți și episcopi eparhioți, arhiereii titulari români, decanii Facultăților de Teologie din București și Iași (inexistente însă la acea vreme), trei deputați din fiecare eparhie, aleși de clerul de mir, preoții de mir și laici cu studii teologice.

Sinodul era prezidat de mitropolitul Ungrovlahiei, care pe baza unei ordonanțe domnești, cu data de 11 iunie 1865, a primit titlul de ‘primat al Românei’.

Sinodul general, întrunit numai în trei sesiuni, toate la București (1865; 1867; 1869, la ultima sesiune nu s-a luat nicio decizie), reprezintă o pagină însemnată în istoria Bisericii române, mai ales pentru faptul că majoritatea legiuirilor votate de sinoadele din anii 1865/1867 au fost adoptate de Sfântul Sinod în 1872/1873.

Lege organică din 1872 – Biserica românească este denumită din nou autocefală

În anul 1867, cerându-se revenirea la canoane și la vechile rânduieli bisericești, a fost alcătuit un proiect de Lege organică pentru Biserica Ortodoxă Română, care apoi a fost votat de Camera Deputaților (4 decembrie 1872) și de Senat (11 decembrie 1872) și promulgat la 14/26 decembrie 1872, sub numele de ‘Legea organică pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți, cum și a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române’.

Prin Legea organică din 1872, s-au pus bazele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ‘menit să păstreze unitatea dogmatică și canonică cu Biserica ecumenică, precum și unitatea administrativă și disciplinară a Bisericii naționale’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Președinția Sinodului o avea mitropolitul primat, iar în lipsa lui mitropolitul Moldovei sau cel mai vechi episcop în hirotonie.

Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

În urma înlăturării domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866), proclamarea autonomiei autocefaliei a trenat pentru câțiva ani.

Patriarhul Ioachim al III-lea al Constantinopolului (1878-1884) a încercat, după Războiul de independență (1877-1878), anumite tratative cu guvernul român în defavoarea acestui proiect.

Mai mult, în 1982, raporturile Bisericii și ale statului român cu Patriarhia de la Constantinopol s-au înăsprit considerabil din două motive. Astfel, la 9 martie 1882, luându-se în discuție în Camera Deputaților modificarea Legii organice din 1872, s-a exprimat dorința ca primatul Biserici Ortodoxe Române să fie ridicat la treapta de patriarh, iar în Oltenia să fie creată o mitropolie, cu reședința la Craiova.

Al doilea motiv a fost dat de sfințirea, la 25 martie 1889, a Sfântului Mir, în Catedrala mitropolitană de la București, desigur, fără consimțământul Patriarhiei ecumenice.

Lucrurile au rămas în această stare până după retragerea din scaun a patriarhului Ioachim al III-lea și alegerea următorului patriarh, Ioachim al VI-lea (1884-1886), când a început o nouă corespondență privind recunoașterea necondiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

În februarie 1885, a avut loc o adunare secretă la Mitropolia din București, la care au luat parte ierarhii români în prezența ministrului Cultelor, D.A. Sturdza, formulându-se o nouă scrisoare către Patrarhia ecumenică, în vederea recunoașterii autocefaliei. Au urmat alte tratative între București și Scaunul ecumenic, până ce s-a ajuns la un acord în această problemă.

După aceea a urmat corespondența, de ordin formal, necesară într-o asemenea situație.

La 20 aprilie 1885, a fost trimisă la Constantinopol scrisoare mitropolitului primat Calinic Miclescu, însoțită de o adresă a ministrului Cultelor și Instrucțiunii, D. A. Sturdza, prin care se cerea recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Răsăritului.

Patriarhul ecumenic a convocat Sinodul patriarhal, încuviințând cele cerute de mitropolitul primat al României. La 25 aprilie 1885, patriarhul a răspuns atât mitropolitului primat, cât și ministrului Cultelor, arătând că a luat în considerare, împreună cu membrii Sinodului, cererea Bisericii Ortodoxe Române, pe care o recunoaște ca autocefală.

Tot atunci s-a trimis și tomosul de autocefalie, semnat de patriarhul Ioachim al VI-lea și de zece mitropoliți, membrii ai Sinodului patriarhal, datat în aprilie 1885 (fără zi).

Cu aceeași dată, patriarhul ecumenic a trimis câte o enciclică celorlalte Patriarhi și Biserici Ortodoxe autocefale, informând că a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința Sfântului Sinod din 1 mai 1885, mitropolitul primat Calinic Miclescu a făcut cunoscută recunoașterea autocefaliei, iar la 6 mai au fost citite, în traducere românească, tomosul sinodal și corespondența purtată cu acest prilej.

La propunerea făcută de episcopul Melchisedec al Romanului în Sinod, mitropolitul primat a trimis patriarhului ecumenic, la 30 mai 1885, o scrisoare prin care îi adresa mulțumiri pentru atitudinea înțelegătoare pe care a avut-o în problema autocefaliei. De asemenea, mitropolitul primat a înștiințat și celelalte 11 Biserici autocefale, care existau la aceea dată, despre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia ecumenică. S-au primit de îndată scrisori de răspuns și felicitări.

În felul acesta, după frământări și discuții care au durat peste două decenii, Biserica Ortodoxă Română a intrat în rândul Bisericilor Ortodoxe autocefale ale răsăritului, cu care va păstra și în viitor unitatea dogmatică și canonică, aducându-și contribuția la creșterea prestigiului întregii Ortodoxii. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981) AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Rezultatele finale înregistrate la proba scrisă din cadrul Examenului național pentru definitivare în învățământ – sesiunea 2025, după soluționarea contestațiilor

Publicat

Publicitate

La nivelul județului Botoșani, rata mediilor peste 8 (opt), obținute de candidații care au susținut proba scrisă a crescut la 73,6%, față de 69,6%, înainte de contestații.

La nivel național, procentul candidaților care au obținut medii peste 8,00 este de 69,2%.

Anul acesta, la nivelul județului Botoșani, au fost depuse 36 de contestații la proba scrisă. Toate notele contestate au fost modificate, după cum urmează: pentru 18 lucrări contestate notele inițiale au fost mărite, pentru 18 lucrări notele inițiale au fost micșorate.

Media minimă de promovare a examenului este 8 (opt). Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, și obiectivul acestui examen național.

„Cu un procent de promovare superior celui național, ne bucurăm să vedem că eforturile constante de formare și susținere a profesorilor debutanți dau roade. Acest rezultat demonstrează calitatea resursei umane din învățământul botoșănean. Îi felicit pe toți cei care au promovat și le urez succes în parcursul lor profesional!” a declarat prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Legea Mirosului: Au fost inițiate discuții cu Ministerul Sănătății pentru stabilirea normelor de aplicare

Publicat

Publicitate

Ministerul Mediului este în discuții cu Ministerul Sănătății pentru a putea scrie normele de punere în aplicare pentru Legea Mirosului, în condițiile în care sunt mii de plângeri de la comunități de oameni care nu își pot deschide geamurile, a anunțat, luni, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

În plus, Ministerul Mediului ‘se uită’ și la modificarea legislației cu privire la produsele second hand care ajung astăzi în România.

‘Suntem astăzi în discuții cu Ministerul Sănătății, cu domnul Alexandru Rogobete (ministrul Sănătății, n.r.), pentru a putea să scriem în sfârșit normele de punere în aplicare pentru Legea Mirosului. Știm deja că sunt întregi comunități care trăiesc un coșmar, comunități care nu își pot deschide geamul la propria lor casă, mii și mii de plângeri în fiecare an de la diverse gropi de gunoi. Este momentul extraordinar de bun pentru a adopta normele de punere în aplicare și pentru a începe să aplicăm o lege care astăzi există pe hârtie, dar nu poate să fie pusă în aplicare, și eu mă bucur că există disponibilitatea inclusiv de la Ministerul Sănătății. Împreună, vom lucra să găsim o soluție mult așteptată de români ani de zile. De asemenea, ne uităm și la modificarea legislației cu privire la produsele second hand, care astăzi intră în România și care, din păcate, o mare parte dintre ele, ajung apoi fie în gropile de gunoi care deja au o capacitate atinsă dar de asemenea și pe câmpurile noastre. Aceste produse second hand ajung după aia să ne otrăvească pe noi toți. Trebuie să găsim soluțiile de trasabilitate care să poată să ne asigure pe noi că trăim într-o țară sănătoasă și că avem niște condiții de mediu prielnice pentru noi toți’, a afirmat Diana Buzoianu, într-o conferință de presă.

Totodată, ea a precizat că, pe circuitul de avizare, se află o Hotărâre de Guvern care să dea Gărzii Naționale de Mediu posibilitatea legală să folosească echipamentele pe care le-a achiziționat din fonduri europene, respectiv bodycam-uri, drone – pentru care astăzi nu există reglementare juridică pentru a putea să fie utilizate. Ministra Mediului a transmis că trebuie întărită capacitatea de a acționa a Gărzii de Mediu.

‘Vorbim de bodycam-uri (camere video corporale – n. r.), vorbim de drone, echipamente care au fost achiziționate din fonduri europene, dar care astăzi nu au încă reglementarea juridică pentru a putea să fie folosite. Eu sper că ministerele vor aviza într-un timp rapid și că vom putea inclusiv să avem această HG adoptată, dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare, dar eu sper inclusiv săptămâna aceasta să ajungem să adoptăm această hotărâre’, a spus aceasta.

În plus, șefa de la Mediu a precizat că se dorește accesarea în continuare a fondurilor norvegiene pentru a închide gropi de gunoi neconforme din țară.

Publicitate

‘Nu în ultimul rând, din perspectiva Ministerului Mediului, există fonduri norvegiene care au fost accesate recent, cu care am ajutat comunitatea din Suceava, Botoșani, Deva, Gura Humorului și Fălticeni să închidă 5 gropi de gunoi neconforme. Dorim să extindem și să accesăm și pe viitor fonduri norvegiene. Suntem în discuții cu domnul Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a vedea cum putem folosi aceste fonduri pe viitor. Ministerul Mediului să fie de asemenea operator pe aceste fonduri și să reușim să ducem deja un exemplu de bună practică și pentru alte gropi neconforme din țară, care, lăsate așa cum sunt astăzi, ne otrăvesc pe noi toți. Iată că avem și fonduri europene sau fonduri de la nivel internațional care ar putea să fie folosite pentru a trata o parte din probleme’, a arătat ea.

Potrivit ministrului, acestea sunt, pe scurt, soluțiile propuse în perioada următoare, după un control care a vizat gropile de gunoi, în urma căruia s-au aplicat amenzi de 1,8 milioane de lei.

‘Nu sunt soluții ușoare, sunt soluții și norme care au fost ani de zile blocate, nu neapărat dintr-o dorință de a bloca, ci pentru că sunt foarte tehnice și vor necesita grupuri de lucru care să se asigure că nu facem mai mult rău aplicând aceste norme de punere în aplicare decât ceea ce se întâmplă astăzi. Dar noi vom avea grupurile tehnice pregătite să putem să lansăm în perioada imediat următoare și aceste legi de care România are nevoie, românii au nevoie’, a susținut oficialul.

Prezent la conferința de presă, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, a precizat că totalul fondurilor PNRR alocate Gărzii Naționale de Mediu a fost de aproximativ 13 milioane de euro.

‘Cele mai importante componente sunt: o dată, programul informatic de digitalizare a activității Gărzii Naționale de Mediu. De la 1 septembrie, așa cum am spus, vom fi operaționali digital sută la sută, toate actele și tot ceea ce lucrează Garda de Mediu va fi făcut în acest sistem, care este interoperabil cu mai multe instituții. Avem protocol deja cu ANCOM, ANCPI, suntem în curs de încheiere de protocol cu Evidența populației, cu DRPCIV, cu ANAF, astfel încât acel comisar, atunci când se află în teren, să poată avea în timp real toate informațiile, elaborează atât actul de control, cât și procesul verbal de sancțiune în mod digital. Avem 16 drone din PNRR, plus, cu sprijinul ministerului, încă 46 de drone achiziționate prin POIM, care vor fi interconectate la această platformă, astfel încât, în timp real, datele să ne parvină’, a explicat acesta.

Andrei Corlan a adăugat, ca noutate, că acum Garda de Mediu face analiza de risc pentru a se lua cele mai bune măsuri la situațiile care apar.

‘Dacă vorbim despre o noutate pe care a adus-o Garda de Mediu, aceasta este analiza de risc, ceea ce nu se făcea până acum, astfel încât volumul de informații acumulat să fie valorificat în propuneri concrete puse la dispoziția doamnei ministru și, împreună, să luăm cele mai bune măsuri. Avem 8 scanere de deșeuri, 7 scanere mobile, un scanner autocamion, care poate scana o autoutilitară și oferi informații despre tipul de deșeu transportat, avem bodycam-uri, avem camere de bord, avem stații de emisie-recepție. Putem spune că, în afară de actul normativ pe care îl așteptăm de un an și doamna ministru l-a emis după o discuție de o zi, avem tot ce ne trebuie, astfel încât să punem în aplicare și să ducem Garda de Mediu la nivelul următor’, a mai spus șeful GNM.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Dragalina! Patru persoane au fost rănite

Publicat

Publicitate

Conduceți prudent: patru persoane au fost rănite în urma unui accident rutier produs în localitatea Dragalina

 

Patru persoane au ajuns la spital în urma unui accident rutier produs, în urmă cu puțin timp, în localitatea Dragalina. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o ambulanță SMURD, o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și trei ambulanțe SAJ.

 

Publicitate

Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Două femei și doi bărbați, au avut nevoie de ajutor medical, fiind transportați la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor.

 

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

 

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descprcată gratuit din APP Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

Calendarul pensiilor în august: Când se plătesc și cum se aplică noua taxă CASS

Publicat

Publicitate

Când se plătesc pensiile în august, luna în care intră în vigoare taxarea. Cum se va aplica CASS, scrie alba24.ro.

Pensiile se plătesc fără întârzieri în luna august, iar cele mai mari de 3.000 de lei vor fi diminuate cu 1-% din valoarea care depășește acest prag.

Reamintim că începând cu 1 august 2025, se va aplica o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei.

Plata efectivă a acestei contribuții va fi resimțită de toți pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei, odată cu virarea pensiei aferente lunii august. Contribuția va fi reținută la sursă.

Când se plătesc pensiile în august

Astfel, plata pensiilor se face conform calendarului de plăți, după cum urmează:

  • în intervalul 01-15 ale lunii pentru beneficiarii care au optat pentru plata prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română SA;
  • în data de 11 ale lunii în cont curent/card, pentru cei care au optat pentru plata prin intermediul băncilor cu care CNPP are încheiate convenții.

11 august este într-o zi de luni, lucrătoare, astfel încât nu vor fi probleme sau amânări ale datei la care se virează.

Publicitate

Casa Națională de Pensii dă asigurări că nu vor exista întârzieri la plata pensiilor.

Cum se taxează pensiile din august 2025

Pentru determinarea contribuției CASS, baza lunară de calcul o reprezintă partea care depășește suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie, potrivit Digi24.ro.

Exemplu de calcul pentru o pensie de 5.000 de lei:

  • Contribuție CASS = (5.000 – 3.000) × 10% = 2.000 × 10% = 200 lei
  • Contribuabilul va plăti 200 lei CASS lunar

Pentru comparație, un salariat cu venit brut de 5.000 lei plătește CASS de 500 lei (5.000 × 10%).

Noua reglementare se aplică tuturor categoriilor de pensionari, indiferent de sursa pensiei:

  • Pensiile de stat din sistemul public reglementat de Legea nr. 360/2023
  • Pensiile de serviciu (prevăzute de legi speciale)
  • Pensiile din sistemul privat administrat
  • Pensiile din sistemele facultative

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending