Rezultatele elevilor la Evaluarea Națională reflectă disparitățile și inegalitățile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României, arată o analiză a organizației Salvați Copiii.
Astfel, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2%, respectiv 37,1% – 2022), au cele mai multe medii sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la Evaluarea Națională.
De asemenea, regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, afectată în egală măsură de sărăcie (44,7%), înregistrează ponderi modeste ale mediilor peste 5, în vreme ce mediile elevilor din regiunile București-Ilfov și Nord-Vest (sub 5, doar 17,5% și 22,8%), semnificativ mai bune decât în toate celelalte regiuni, coincid cu un nivel al sărăciei și deprivării materiale severe chiar de două ori mai scăzut față de restul țării (17,5% și, respectiv 17,7%).
În aceste regiuni, copiii trăiesc în familii cu venituri mai mari și, în plus, beneficiază de o infrastructură școlară adecvată și programe educaționale mai bine structurate, ceea ce poate contribui la performanțe academice mai bune.
Astfel, analizând datele Ministerului Educației privind performanțele elevilor la Evaluarea Națională, și suprapunându-le în oglindă cu harta sărăciei și excluziunii sociale în care regiunile de dezvoltare ale României sunt delimitate statistic, dezvăluie o serie de tendințe și corelații între sărăcia materială și performanțele slabe la evaluarea națională, mai precizează comunicatul instituției.
Spre deosebire de celelalte, în regiunea Sud-Est, deși considerată polul sărăciei și excluziunii sociale (46,9%) și al deprivării sociale și materiale severe (41,1%), elevii înregistrează performanțe bune (medii peste 5 de 75,7%, după București-Ilfov și Nord-Vest).
Publicitate
Pentru a înțelege aceste situații atipice, ar trebui să avem în vedere decalajele foarte mari în performanțele elevilor dintre orașe precum Galați, Brăila sau Constanța și mediul rural lipsit de resursele economice ale județelor respective.
O corelație similară regăsim și pentru regiunea Vest care, deși neafectată profund de sărăcie și deprivare materială severă, se află mult sub media națională la notele peste 5 (72,7% față de media națională de 76,2%), ceea ce subliniază necesitatea urgentă a atenuării clivajelor socio-economice dintre mediul urban și cel rural și a creșterii investițiilor în infrastructura școlară și pregătirea cadrelor didactice din comunele și satele acestor județe.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat:
„Garanția pentru Copii, un instrument agreat cu Comisia Europeană, ar trebui pus imediat în practică, pentru a limita riscul de excluziune socială și educațională al copiilor vulnerabili, unde România rămâne în topul negativ al UE.
În acest cadru, instituțiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt copiii fără adăpost ori expuși deprivării locative severe, copiii cu dizabilități, copiii afectați de migrație, copiii care aparțin unei minorități etnice, copiii din instituțiile de protecție și copiii care aparțin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială (familii monoparentale, familii cu membri cu probleme de sănătate mintală ori boli cronice, familii cu violență domestică, familii cu un părinte privat de libertate, familii cu copii care au la rândul lor copii).
Solicităm Guvernului României alocarea de fonduri și aplicarea de urgență a Planului de reducere a sărăciei copiilor”.
Regiune
Medii evaluare națională >5
(România – 76,2%)
Medii evaluare națională <5
(România – 25,3%)
Risc de sărăcie și excluziune socială
(România 2022 – 34,4%)
Deprivare socială și materială severă
(România 2020 – 25,3%)
București – Ilfov
82.5%
17.5%
19.2%
14.4%
Nord-Vest
77.2%
27.8%
27.4%
17.7%
Sud-Est
75.7%
24.3%
46.9%
41.1%
Centru
74.3%
25.4%
31.7%
21.1%
Sud-Vest Oltenia
74.1%
25.9%
44.7%
24.5%
Vest
72.7%
27.3%
29.5%
19.2%
Nord-Est
72.2%
27.8%
38.2%
25.6%
Sud Muntenia
70.4%
29.5%
37.1%
35.2%
Suprapunerea hărților sărăciei și deprivării materiale cu harta performanțelor educaționale evidențiază sărăcia educațională și nevoia de intervenție în aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educație de calitate pentru toți copiii.
Mai mult, patru din 10 copii (39,56%), absolvenți ai școlilor generale din comunele și satele din România, au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanța de a obține note mai mari de 9. În ceea ce privește nota 10, copiii din orașe au fost de 14 ori mai mulți decât cei care trăiesc în mediul rural.
Analizele Salvați Copiii privind costurile ”ascunse” ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditații sau program școlar prelungit, a copiilor lor1 și, de asemenea, faptul că meditațiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puțin părinți din mediul rural și-o permit.
Înțelegerea și conștientizarea de către Ministerul Educației Naționale și autoritățile locale, a legăturii dintre sărăcia materială și performanțele educaționale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici și programe specifice, care să îmbunătățească accesul la educație și să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile și comunitățile sărace, prin:
modernizarea infrastructurii școlare și resurse suplimentare pentru școli, în vederea extinderii programelor ”Școală după școală” și ”O masă sănătoasă”, ținând seama de intensitatea sărăciei și deprivării sociale și materiale severe;
refacerea sistemului de educație timpurie în mediul rural, esențială în dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, prin înființarea de creșe și grădinițe;
întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenți sociali profesioniști pentru identificarea familiilor aflate în dificultate și a copiilor în situație de abuz și neglijare;
crearea de programe de consiliere pentru elevi și mentorat pentru cadrele didactice;
măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menținerea lor în comunitățile dezavantajate;
colaborarea cu organizațiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunitățile rurale și zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes național;
măsuri cu caracter economic (investiții, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În cursul lunii ianuarie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 79 controale. Au fost dispuse 86 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 9sancţiuni contravenționale, din care un avertisment și 8 amenzi, în valoare de 344.000 lei.
In cadrul acestor controale efectuate, au fost depistate 8 persoane desfășurându-și activitatea fără întocmirea contractului individual de muncă în formă scrisă, motiv pentru care s-au aplicat 3amenzi în valoare totală de 320.000 lei.
Deficiențele constatate au vizat:
– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către
salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal);
– nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;
Publicitate
– lipsa evidenței timpului de muncă;
– neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;
– neplata orelor de muncă suplimentare.
Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:
– primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract
individual de muncă în formă scrisă;
– neîndeplinirea obligației de a ține la locul de muncă unde salariatul își desfășoară
activitatea evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea
orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului
inspectorilor de muncă aceasta evidență, ori de câte ori se solicita acest lucru;
– neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii ITM;
– transmiterea eronată a datelor în Reges-Online.
De asemenea, în luna ianuarie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 134 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 8 adeverințe eliberate în baza documentelor existente în arhiva ITM și un număr de 7 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.
În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii ianuarie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:
– au fost efectuate controale la un număr de 74 agenţi economici, din care au fost
sancționați 60, au fost constatate 96 neconformităţi şi au fost dispuse 99de măsuri, fiind
aplicate 11 amenzi în valoare de 89.000 lei și 83 avertismente;
– au fost oprite din funcțiune 7 echipamente de muncă;
– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 6 evenimente de
către angajatori;
– 9 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial de
Muncă Botoșani;
– au fost înregistrate 5 persoane accidentate în accidente de muncă, toate cu incapacitate
temporară de muncă.
Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:
– fișele individuale de instruire ale lucrătorilor nu sunt însoțite de copia fișei de aptitudine
și nu sunt păstrate la conducătorul locului de muncă sau nu sunt semnate de persoana
care a verificat instruirea lucrătorilor;
– angajatorul nu a comunicat evenimentul la termen;
– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;
– căi de acces blocate parțial;
– nu s-a efectuat evaluarea riscurilor și pentru grupurile sensibile la riscuri specifice;
– nu s-au desemnat lucrătorii care aplică măsuri de prim ajutor, stingere incendii și
evacuare lucrători;
– trusă sanitară lipsă sau neconformă;
– echipament individual de protecție inadecvat;
– căi de acces și ieșiri în caz de urgență neconforme;
– verificări periodice ISCIR depășite;
– instruire SSM insuficientă sau neadecvată.
Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna ianuarie, în domeniile de competență, este de 433.000 lei.
COMUNA ȘTIUBIENI,JUDEȚUL BOTOŞANI, titular al Planului “ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ȘI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI”, anunță publicul interesat cu privire la depunerea primei versiuni a Planului“ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI”la Agenția pentru Protecția Mediului Botoşani, în scopul obținerii avizului de mediu.
Observațiile publicului se primesc în scris la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Botoşani, din B-dul. Mihai Eminescu, Nr. 44, Județul Botoşani, de luni – joi între orele 8:00 – 16:30 și vineri între orele 8:00 – 14:00, în termen de 15 zile de la data apariției anunțului.
Memorialul Ipotești – Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” anunță organizarea Zilei Naționale a Lecturii – ediția 2026 într-un format nou, dedicat lecturii din opera unui scriitor reprezentativ al literaturii române. Evenimentul se va desfășura în perioada 12–13 februarie 2026 și se adresează în special elevilor și cadrelor didactice. Pentru ediția din acest an, organizatorii propun genericul „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.
Participanții sunt invitați să descopere o selecție din opera poetică a scriitorului Constantin Abăluță, una dintre vocile importante ale literaturii române contemporane. Pentru a sprijini activitatea de lectură, Memorialul Ipotești pune la dispoziția elevilor și profesorilor materiale dedicate, care includ texte selectate din creația poetică a autorului, precum și materiale video realizate de Casa de pariuri literare, în cadrul proiectului „Poemul de la ora 21”. În aceste înregistrări, Constantin Abăluță citește din propria operă, oferind publicului ocazia de a intra în contact direct cu universul său poetic. Lecturile vor avea loc pe parcursul celor două zile, 12 și 13 februarie 2026, în unități de învățământ și spații culturale care aleg să se alăture inițiativei.
Programul se va încheia vineri, 13 februarie 2026, cu proiecția filmului „Poate că asta e fericirea”, producție realizată de Casa de pariuri literare. Evenimentul va avea loc de la ora 13:30, la Cinema Unirea Botoșani, iar intrarea este liberă. Prin acest nou format, Memorialul Ipotești își propune să încurajeze lectura și dialogul dintre elevi, profesori și literatura română contemporană, oferind un cadru accesibil și coerent pentru apropierea de poezie.
În același context al Zilei Naționale a Lecturii, ediția 2026, se înscriu două proiecte educative în parteneriat. Proiectul Muzeograful – povestitor și ghid al imaginarului eminescian este inițiat de Colegiul Național „A.T. Laurian” (profesor Anca Grădinaru) și derulat în parteneriat cu Memorialul Ipotești (muzeograf Oana Buzatu-Iliescu) în data de 12 februarie 2026 la Colegiul Național „A.T. Laurian”. Proiectul urmărește apropierea elevilor de lectură prin intermediul unei experiențe culturale autentice, fiind o abordare interactivă și emoțională a lecturii care îl are ca punct de reper pe Mihai Eminescu cititorul.
Cel de-al doilea proiect, Lectură și creativitate, se derulează sub forma unui atelier handmade de confecționare semne de carte și este realizat în parteneriat cu Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoșani. Elevii participanți la atelier vor realiza semne de carte din fetru pornind de la primele două strofe ale poemului eminescian Luceafărul, iar fiecare semn va fi unic, creat cu îndemânare de tinerii meșteri iubitori de lectură și handmade. În partea a doua a programului, sub îndrumarea d-nei prof. Dana Ramona Căruntu, elevii clasei a IV-a A vor participa la activitatea Lectura-dialog al sufletelor. Atelierul va avea loc în Mediatecă/ Sala de ateliere a Memorialului Ipotești și va fi coordonat de muzeograf Magda Atănăsoie.
Planeta Jupiter nu este atât de mare precum s-a crezut, conform unor noi măsurători realizate de sonda Juno.Astfel, dimensiunile planetei gigantice Jupiter nu sunt atât de mari precum s-a crezut, arată noile măsurători realizate de sonda Juno, aparținând NASA și publicate într-un articol recent în jurnalul Nature Astronomy, transmite miercuri Space.com, citat de Agerpres.
„Manualele vor trebui actualizate”, a declarat Yohai Kaspi de la Institutul Weizmann din Israel într-un comunicat. „Dimensiunea lui Jupiter nu s-a schimbat, desigur, dar modul în care o măsurăm s-a schimbat”.
Despre Jupiter
Jupiter este o planetă gigantică gazoasă și, pe deasupra, cea mai mare planetă din Sistemul Solar.
Manualele menționează în prezent că Jupiter are un diametru de 142.984 kilometri la ecuator și 133.708 km de la un pol la altul.
Cu alte cuvinte, Jupiter este mai plat la poli decât la ecuator, rezultatul rotației sale rapide (puțin sub 10 ore) care creează o protuberanță ecuatorială.
Cu toate acestea, noile măsurători, realizate prin intermediul sondei spațiale Juno, aflată în prezent pe orbita giganticei planete gazoase, reduc cu aproximativ 8 km diametrul ecuatorial și cu aproximativ 24 km pe cel de la pol la pol, scrie Agerpres.
Publicitate
Măsurătorile anterioare
Măsurătorile anterioare proveneau de la misiunile Pioneer 10 și 11 și Voyager 1 și 2 ale NASA, însumând doar șase puncte de date în total, în timp ce Juno a reușit să adauge încă 26 de măsurători.
Juno survolează planeta Jupiter pe o orbită alungită începând cu 2016, dar de la extinderea misiunii sale în 2021, Juno a trecut la o traiectorie diferită care îi permite să survoleze îndeaproape sateliții galileeni ai lui Jupiter, precum și să treacă prin spatele lui Jupiter, așa cum se vede de pe Pământ, lucru pe care anterior nu-l făcea niciodată.
Pentru a măsura cât de mare este o planetă precum Jupiter, sonda trebuie să treacă prin spatele ei din perspectiva Terrei, în timp ce transmite semnale radio înapoi către Pământ.
Acolo unde semnalele sunt curbate de efectul atmosferei superioare a lui Jupiter sau întrerupte complet de corpul planetei, doar pentru a reapărea pe partea opusă, dezvăluie dimensiunile planetei Jupiter.
Cum pot face câțiva km diferența?
„Am urmărit modul în care semnalele radio se curbează pe măsură ce trec prin atmosfera lui Jupiter, ceea ce ne-a permis să traducem aceste informații în hărți detaliate ale temperaturii și densității lui Jupiter, producând cea mai clară imagine de până acum a formei și dimensiunii planetei gigantice’, a declarat Maria Smirnova de la Institutul Weizmann, care a dezvoltat tehnicile necesare pentru procesarea datelor brute ale sondei Juno.
Deși o diferență de doar câțiva kilometri nu pare foarte mult, raportat la dimensiunile lui Jupiter, ea semnalează de fapt o problemă destul de mare cu privire la modelarea precisă a interiorului acestei planete.
„Acești câțiva kilometri contează”, a spus Eli Galanti de la Institutul Weizmann, coordonatorul cercetării. „Deplasarea razei doar cu puțin permite modelelor noastre ale interiorului lui Jupiter să se potrivească mult mai bine atât cu datele gravitaționale, cât și cu măsurătorile atmosferice”.
Într-adevăr, prin ajustarea dimensiunilor lui Jupiter la cele măsurate de Juno, echipa lui Galanti a descoperit că modelele actuale de ultimă generație care descriu structura densității interioare a lui Jupiter au funcționat și mai bine.
Și, întrucât Jupiter este standardul de aur pentru înțelegerea planetelor gigante gazoase, cu cât îl cunoaștem mai bine pe Jupiter, cu atât astronomii pot înțelege mai bine și alte planete din această clasă.