O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
“România literară” nr. 3 din 2025. La rubrica “Poemul săptămânii”, Gellu Dorian publică “Poveste fără final”. Reţin ultima parte: “nimeni nu era fericit, / nimeni nu ştia ce povesteşte, / doar povestea îi ţinea în viaţă, / viaţă ce semăna cu bulgărele de zăpadă în faţa unui cuptor încins, // toată noaptea am povestit / iar în zori n-am avut cui să-i spun povestea / mototolită în bulgărele de hârtie / aruncat în coş – // nu pot şti acum dacă eu sunt cel care a ascultat / ceea ce eu am povestit toată noaptea / sau cel care mă trezea din somn era / poemul acesta scris pentru eminescu.”;
“România literară nr. 3 din 2025. La rubrica “Pieziş”, Dan Stanca publică “O posibilă interpretare”. Sistematizăm: 1. “Pe mine, de când mă ştiu, m-au impresionat în Apocalipsă cele trei embleme: FIARA, NEÎNFRÂNATA şi PROFETUL MINCINOS. Acestea formează triada care va dirija sfârşitul lumii. De subliniat că ele se pot manifesta oricând şi oriunde. Ele sunt peste tot, în America, în Australia, în România”; 2. “Aşa că ne întoarcem în ograda naţională. Cine ar putea fi FIARA? Nu mă pot gândi decât la George Simion. Are o figură colţuroasă, maxilare pătrate, ochi uşor exoftalmici, umeri puternici, bicepşi, pectoral. Nu pot să uit secvenţa din Parlament când s-a repezit la gâtul acelui sfrijit ministru al Economiei sau al Energiei, Virgil Popescu parcă-l chema, gata să-l sfâşie cu colţii lui de carnasier”; 3. “Cine ar putea fi NEÎNFRÂNATA? Aici nu există niciun dubiu. Nu poate fi alta decât Diana Şoşoacă. Voluminoasă, corpolentă, cu glandele surescitate, dominatoare şi neîngrădită, se manifestă exploziv şi nu are niciun pic de reţinere”; 4.“Şi în sfârşit ajungem la PROFETUL MINCINOS, nimeni altul decât misteriosul şi dubiosul Călin Georgescu. Aici lucrurile sunt mai complicate. Domnia sa se caracaterizează printr-un fel de cult al discreţiei”;
“România literară”nr. 3 din 2025. Cristian Pătrăşconiu publică un interviu cu Nora Iuga la cei 94 de ani pe care i-a împlinit. Ce mai spune distinsa poetă: 1. “nu înseamnă că toţi scriitorii de poezie sunt artişti “pur sânge”, pentru că nici caii de curse nu sunt toţi cai arabi”; 2. “am citit de curând, nu mai ştiu în ce carte, că până şi venerabilul Kant a spus că una din calităţile definitorii ale poetului e originalitatea”; 3. “poezia este asociată cu visul, cu “omul începuse să vorbească singur…”; 4. “îmi place şi acum ceaţa foarte mult, pentru că atunci când nu mă văd, am senzaţia că sunt de 5 ani”; 5. “mama a insistat să mă cheme… Nora, pentru că se pare că a citit ea undeva că o mare iubire a lui Beethoven se numea Nora”; 6. “nu cred că ştim vreodată când se naşte poetul (sau prozatorul) din noi”; 7. “scrisul e singurul colac de salvare care te poate apăra de singurătate”; 8. “eu cred că realitate nu e strâmtă, ea poate fi infinită”; 9. “a fi fericit este egal cu a fi încărcat de responsabilităţi”; 10. “Paradisul cărţilor e o făcătură, fiindcă presupune şi un Iad”;
„Lumina de Duminică” nr. 3 din 19 ianuarie 2025. Daniela Şontică publică un interviu cu botoşăneanul Theodor Damian, preot, scriitor, doctor în teologie şi profesor universitar în New York. Întrebat despre relaţia cu Eminescu, răspunde: „Pentru mine Eminescu rămâne reperul central al culturii române, de aceea am şi numit cenaclul românesc din „New York „Mihai Eminescu”. Cinstirea imaginii lui este imperativă precum cea a cinstirii marilor noştri domnitori, ctitori de neam: Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş şi toţi ceilalţi, fără de care neamul nostru nu ar mai fi existat. De aceea, în fiecare an, timp de 30 de ani, la New York am organizat simpozionul „Mihai Eminescu” în ianuarie, invitând profesori, cercetători, scriitori români să prezinte prelegeri pe teme ce le stabileam anterior, toate ţinând de viaţa şi opera lui Eminescu. Şi da, în contextul dificil al tendinţelor de deznaţionalizare, de uitare a rădăcinilor, de ridicularizare a identităţii naţionale, de atacuri asupra fiinţei neamului nostru, cred că raportarea noastră la Eminescu, la istorie, la valorile perene ale culturii şi spiritualităţii româneşti, pentru că este o luptă, reprezintă un act de curaj şi un mod necesar de a fi”;
Google News
