Connect with us

Eveniment

Ce superstiții au românii de Revelion și Anul Nou

Publicat

Publicitate

În noaptea dintre an, românii au câteva reguli pe care le urmează ca pe un generator de bunăstare pentru anul care vine, amintește alba24.ro.

1. Superstiții de anul nou 2022: Poartă o haină nouă

Una dintre superstițiile legate de noaptea dintre ani se referă la vestimentație. Se spune că hainele noi, dar și cele de culoare roșie, purtate în noaptea dintre ani aduc noroc în dragoste și la bani.

Este o întâlnire magică între vechi și nou. Obiectul nou pe care îl porți va ajuta Anul-nou să-l învingă pe cel vechi și toate necazurile și dezamăgirile pe care le-ai înfruntat se vor topi ca un fum, iar cel nou va putea aduce sănătate, fericire și noroc!

2. Superstiții de anul nou 2022: Poartă o haină sau lenjerie roșie

Trebuie neapărat, pentru că, astfel vei avea bucurie și noroc tot anul! Chiar dacă ți se pare că nu se asortează, o dungă la șosete, o pereche de cercei sau un ac de cravată, un articol de lenjerie intimă – roșii să fie – sunt suficiente pentru a avea multă baftă în noul an!

3. Superstiții de anul nou 2022: Bea șampanie

Anul nou trebuie să te găsească cu un pahar plin în mână, astfel vei avea parte de belșug! Fie că e vin spumant sau suc, trebuie să bei paharul până la fund și toate dorițele se vor îndeplini!

4. Superstiții de anul nou 2022: Manâncă pește, nu mânca pui sau găină

Așa cum peștele înoată prin apă, vei înota și tu prin toate necazurile din anul următor, fără să te afecteze. Atenție însă, superstițioșii spun că trebuie să fie primul aliment pe care îl consumi în noul an! Cine mănâncă pește în noaptea de Revelion „va trece ca peștele prin apă” în noul an, iar consumarea cărnii de pui sau găină în noaptea dintre ani aduce ghinion.

Publicitate

5. Superstiții de anul nou 2022: Consumă carne de gâscă

Astfel vei pluti peste probleme și vei înainta spre țelul tău, așa cum face „grăsunica înaripată” pe luciul apei! Unii spun chiar că e bine să evităm carnea de găină, pentru că această pasăre scurmă și astfel norocul se împrăștie…

6. Superstiții de anul nou 2022: Mănâncă 12 boabe de struguri

În noaptea dintre ani e bine să se mănânce 12 boabe de struguri și să se pună 12 dorințe, fiecare pentru câte o lună a anului ce începe. Se spune că boabele de strugure și stafidele aduc bani: este bine să se consume câte una pentru fiecare bătaie a orologiului, deci douăsprezece!

7. Superstiții de anul nou 2022: Stai alături de cei dragi

E important să nu fii singur, dar dacă nu se poate altfel, sună-i pe cei dragi la miezul nopții. Vei fi tot anul aproape de cei lângă care ai fost la miezul nopții, vei vorbi tot anul cu cel cu care ai vorbit în primele momente ale anului!

8. Superstiții de anul nou 2022: Găsește-ți un loc sub vâsc

Vâscul aduce noroc pentru tot anul, dar și dragoste nemuritoare față de persoana pe care o sărți sub boabele albe ale acestei plante ciudate. Pentru mai multă siguranță privind iubirea fără de sfârșit, e bine să rupi una dintre bobițele de vâsc și să o păstrezi.

9. Superstiții de anul nou 2022: Sărută-i pe cei dragi

Astfel vei fi alături de ei tot anul și vei avea parte de multă dragoste din partea lor. Veti fi aproape unii de alții și veți fi fericiți întregul an.

10. Superstiții de anul nou 2022: Ține bani în buzunare

Numai cei care au bani în buzunare în noaptea dintre ani vor avea bani tot anul. Aurul și argintul prevestesc bogăție: este bine să porți o asemenea bijuterie asupra ta.

11. Superstiții de anul nou: Nu uita să faci urări de anul nou 2022

În primul rând nu uita să faci urări. Mai nou poți să transmiți gândurile bune prietenilor, rudelor sau cunoștințelor prin mesaje de anul nou prin sms sau prin telefon. Se spune că toate gândurile bune transmise altora se întorc la tine sub forma unei aure care te va proteja de rele tot anul.

12. Superstiții de anul nou 2022: Fetele nemăritate își pot visa ”sortitul”

Fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească;

13. Superstiții de anul nou 2022: Află cum va fi vremea în noul an – Calendarul Cepei

În noapte de Anul Nou se desfac 12 foi dintr-o ceapă, se așază în ordine pentru lunile anului, se pune pe ele jumătate de linguriță de sare și se lasă pe o masă până a doua zi dimineață.

Dacă sarea s-a topit toată în anumite luni, înseamnă că lunile vor fi ploioase, iar dacă nu, înseamnă că urmează luni secetoase.

14. Superstiții de anul nou 2022: Faceți ceva pentru succes la serviciu

Dacă doriţi să aveţi succes la serviciu, este bine ca în prima zi a anului să faceţi ceva în legătură cu ocupaţia;

15. Superstiții de anul nou 2022: Fii vesel

Noaptea în care se schimbă anii prevestește viitorul. Dacă ești fericit, așa vei fi tot anul! Tot la fel se va perpetua tristețea sau cearta: nu vrei așa ceva.

Nici să fie liniște în jurul tău nu e bine: în această noapte minunată până și necuvântătoarele încep să vorbească, iar despre cel care le aude vorbind se spune că va deceda. Deci nu evita artificiile, pocnitorile, zgomotul paharelor ciocnite și distracția!

Se mai spune că urările, plugușorul, capra, ursul și sorcova alungă spiritele rele, iar semănatul aduce belșug!

Ce nu este bine sau ce aduce ghinion de Anul Nou 2021:

16. Să se spele rufe, să se coasă, să se tricoteze

17. Să intraţi în noul an cu datorii sau fără bani la voi; de asemenea, nu este bine să împrumutaţi bani sau alte lucruri

18. Să se agaţe calendarul pe perete înainte ca anul nou să înceapă ori să se întoarcă fila înainte ca ziua sau luna să se încheie

19. Să aruncaţi lucruri din casă în prima zi de an nou, inclusiv gunoiul.

20. Să spargeţi ceva, să plângeţi sau să strănutaţi în noaptea de Revelion sau în prima zi din an

21. Să gătiţi sau să consumaţi mâncare din carne de pasăre, în noaptea de Revelion; se spune că norocul se risipeşte, asa cum găina scormoneşte şi împrăştie pământul

22. Să nu dormiţi mult de 1 ianuarie; se spune că, de Sfântul Vasile, cine doarme mult va fi somnoros tot anul

24. Nu trebuie să mături pe 31 decembrie și nici pe 1 ianuarie: odată cu praful vei arunca și norocul din casă!

25. Dacă vei coase, cu acul și ața ta îți vei lega norocul; dacă vei folosi foarfeca, îl vei ciopârți;

26. Dacă vei spăla rufe, picăturile care se scurg din ele se vor transforma în lacrimi pe obrazul tău… deci odihnește-te!

27. Unii pun o monedă în paharul cu care beau la miezul nopții: se spune că aduce bani: dacă vei proceda la fel, spal-o bine, că nu se știe pe unde a „călătorit”! Și în apa cu care te vei spăla pe fața în prima zi a anului nou este bine să pui o monedă.

28. Anul Nou trebuie să-i găsească pe toți sătui: chiar și pisicii tale trebuie să-i pui mai multă mâncare în Ajunul Anului Nou!

Și dacă credeați că doar romanul este superstiţios, ei bine, nici restul popoarelor nu sunt departe de noi.

Tradiții și superstiții din alte țări de anul nou

În Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care consta în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier și haine ajung în strada.

Spaniolii sunt și ei destul de superstițioși. Un obicei de Anul Nou este să mănânci cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12 bătăi la ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea fiind dorințe pentru fiecare luna a anului următor.

Și portughezii fac la fel, numai ca locul strugurilor este luat de smochine.

Grecii dedică ziua de Anul Nou Sfântului Vasile. Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la Sfântul cel bun.

Adulții mănâncă ceva tradițional, vassilopitta, o prajitură în care este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel care găsește monedă va avea noroc tot anul.

La olandezi, „Oudejaarsdag” sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori și țin până târziu în noapte.

În Scoția, Anul Nou este numit „Hogmanay”. În unele sate sunt aprinse suluri de smoala, care apoi sunt lăsate sa se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars și celui nou îi este permis sa vină.

La fel ca și la romani, scoțienii cred că prima persoana care le va intra în casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul va fi norocos dacă este un bărbat brunet, care aduce un dar.

Anul Noul chinezesc este sărbătorit undeva între 17 ianuarie și 19 februarie, când este Luna Nouă, „Yuan Tan”.

Chinezii din întreaga lume participă la procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lanterne. Ei cred ca spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, așa că aprind artificii pentru a le îndepărta.

Pentru japonezi, Anul Nou, „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele și grijile anului care se încheie.

În Ajun, la miezul nopții, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împăți sake și pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunță trecerea în noul an.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Controale ample la balastierele și stațiile de sortare din Botoșani: Amenzi de 350.000 de lei și activități suspendate

Publicat

Publicitate

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani au anunțat astăzi că au  desfășurat un control tematic la operatorii economici care exploatează piatră ornamentală, calcar, ghips, cretă, ardezie, pietriș, nisip, argilă și caolin, inclusiv în scopul amenajării iazurilor piscicole. Verificările au vizat activitățile încadrate la codurile CAEN 0811, 0812, 0510, 0520, 0710, 0721 și 0729, au transmis comisarii de mediu.

În total, au fost verificate șase amplasamente unde se desfășoară activități de extracție a agregatelor minerale – terasele râurilor Siret și Prut – precum și trei stații de sortare a agregatelor.

Inspectorii au verificat dacă firmele dețin documentele obligatorii pentru activitate: acordul sau autorizația de mediu, permisul de exploatare, avizele de gospodărire a apelor și, după caz, avizul custozilor ariilor naturale protejate. De asemenea, au fost analizate cantitățile declarate în rapoartele trimestriale comparativ cu cele prevăzute în autorizațiile de mediu.

Comisarii au urmărit și modul în care operatorii respectă condițiile impuse prin actele de reglementare, stadiul lucrărilor de investiții și gestionarea deșeurilor generate pe amplasamente. În plus, s-a verificat dacă măsurile dispuse la controalele anterioare au fost puse în aplicare.

În urma constatărilor, au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale principale, în valoare totală de 350.000 de lei. Totodată, a fost dispusă măsura de interzicere a funcționării fără autorizație de mediu, conform articolului 14 din OUG 195/2005.

Pentru nerespectarea condițiilor impuse prin actele de reglementare, Garda de Mediu a transmis o propunere de suspendare a autorizațiilor către autoritatea competentă în domeniu.

Publicitate

De asemenea, pentru două dintre amplasamentele verificate, care nu dețineau permis de exploatare, au fost trimise notificări către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.

O parte dintre acțiuni s-au desfășurat în echipe mixte, alături de reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani – Serviciul de Ordine Publică și Biroul Județean de Transporturi.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Doctorul fără de arginți” din Hlăpești, părintele Valeriu Secară, a fost condus pe ultimul drum de mii de oameni și zeci de preoți în frunte cu PS Nichifor Botoșăneanul

Publicat

Publicitate

Joi, satul Hlăpești din județul Neamț s-a transformat într-un loc de pelerinaj. Mii de oameni din toate colțurile țării au venit să-și ia rămas-bun de la părintele Valeriu-Cătălin Secară, cel pe care lumea l-a numit cu drag „doctorul fără de arginți”.

Drumul îngust care duce spre biserica din sat s-a transformat într-un șir nesfârșit de pași. Fiecare chip din mulțime purta în sine o poveste. Oamenii și-au adus aminte cum, în momente de cumpănă, ajungeau la părintele Valeriu  Secară ca la o ultimă speranță. La Hlăpești găseau nu doar tratament naturist și sfaturi pentru sănătate, ci și alinare sufletească, blândețe și o iubire curată de oameni. Mulți au mărturisit că părintele avea un chip care nu lăsa să se vadă suferința personală, ci doar mila pentru ceilalți.

Părintelui Valeriu i-a fost milă de bolnavii incurabil, de cei aduși la el pe brațe de rude. I-a fost milă de toți cei pe care lumea îi credea pierduți. I-a alinat pe cei deznădăjduiți: „Să faceți Paraclisul Maicii Domnului vinerea”, obișnuia să spună părintele, ca medicament pentru suflet,

Zi de zi, ore în șir aștepta în chilia sa pe fiecare om care mai cerea o șansă. „Eu am venit aici acum zece ani, când medicii nu-mi mai dădeau nicio șansă. Am găsit la părintele nu doar tratamentul care m-a ajutat, ci mai ales o liniște pe care nu o aveam. Acum am venit să-i mulțumesc pentru ultima dată”, spune o femeie din mulțime, strângând la piept o lumânare aprinsă.

De data aceasta, toți acești oameni s-au reîntors la Hlăpești nu pentru vindecare, ci pentru a-l însoți pe ultimul drum. Lacrimile lor, tăcute și sincere, au devenit un omagiu nevăzut.

Slujba de înmormântare a fost săvârșită de un sobor impresionant de aproape 70 de preoți, în frunte cu Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul și protopopul de Piatra Neamț, părintele Valentin Tofan. Rugăciunea comună a transformat curtea bisericii într-o mare de lumină și de lacrimi, semn că părintele Valeriu era considerat sfânt de oameni încă din viață.

Publicitate

Aleea lungă de la poarta bisericii până la biserica frumoasă a fost străjuită de zeci de coșuri cu flori albe, aduse de credincioșii pe care părintele Valeriu i-a binecuvântat. La căpătâiul părintelui a stat familia numeroasă, cu toții oameni profund credincioși. Printre ei cei trei fii ai părintelui Valeriu, care sunt preoți și slujesc la diferite biserici din zona Moldovei. Printre adulți s-au regăsit și nepoții părintelui, „Bubu” cum l-au numit cei mici pe care  i-a iubit nespus. Chiar dacă tristețea era copleșitoare, cu toții au avut o atitudine creștină, autentică, convinși că nu au pierdut un tată, un părinte, un bunic….Ci au câștigat un rugător la tronul împărătesc, care va avea cu siguranță îndrăzneala de a cere milă de la Bunul Dumnezeu pentru cei rămași pe pământ în vâltoarea ispitelor de tot felul.

O viață închinată lui Dumnezeu și oamenilor

Părintele Valeriu-Cătălin Secară s-a născut la 25 iulie 1966, în Hlăpești, primul copil al părinților Valeriu și Eleonora. A urmat școala în satul natal și apoi Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.

A primit harul preoției la 2 septembrie 1987, prin mâinile Înaltpreasfințitului Pimen, și a fost trimis să slujească la Parohia „Sfântul Apostol Anania” din Itrinești. Acolo, tânărul preot și-a dovedit râvna, atât ca păstor de suflete, cât și ca bun gospodar, renovând biserici și zidind comuniune în jurul altarului.

În 1993 a fost transferat la Bicazu Ardelean, iar câțiva ani mai târziu s-a întors în satul natal, la Parohia Talpa – Hlăpești, unde și-a petrecut restul vieții în slujirea Domnului și a oamenilor. Între timp, și-a desăvârșit studiile universitare și, mai presus de toate, a crescut trei fii care i-au urmat chemarea: Gheorghiță-Ionuț, Vlăduț-Mihail și Dragoș-Gabriel, toți preoți ai Bisericii lui Hristos.

Deși mulți ani boala l-a încercat, părintele Valeriu nu s-a plâns. A purtat crucea suferinței cu răbdare și a continuat să slujească Sfânta Liturghie alături de fiul său Dragoș, până când Domnul l-a chemat la odihna veșnică.

„I-a fost milă de oameni”

Imaginea părintelui Secară rămâne una luminoasă: un om simplu, dar puternic prin dragostea sa pentru aproapele. „I-a fost milă de oameni” – așa spun toți cei care l-au cunoscut. Și această compasiune l-a făcut să fie pentru mulți un semn al milei lui Dumnezeu.

Astăzi, amintirea lui se împletește cu rugăciunea și cu lacrimile celor care l-au iubit. În Hlăpești, clopotul bisericii a bătut a jale, dar în inimile oamenilor, părintele Valeriu rămâne viu, asemenea unui sfânt care și-a purtat nevoința printre noi.

 

Citeste mai mult

Cultura

Stagiile și rezidențele acordate de Memorialul Ipotești” în anul 2025

Publicat

Publicitate

Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, acordă, anual, stagii și rezidențe, menite să valorifice opera eminesciană, contextul social, istoric și literar al activității lui M. Eminescu, patrimoniul Memorialului Ipotești, literatura română, în general.

În anul 2025, Memorialul acordă stagii și rezidențe cu următoarea tematică:

– 1 stagiu de cercetare – generic: „Eminescu și timpul său”;

– 1 rezidență pentru scriitori – generic: „Povestea familiei Eminovici”;

– 1 rezidență pentru artiști – teme sugerate: instalație „Ești Ipotești”; concept pentru amenajarea insulei de pe Lacul cu nuferi; concept de amenajare a poieniței din pădure; concept de amenajare a intrării pe aleea de la lac; concepte pentru spațiile interioare sau exterioare ale Memorialului; concepte pentru afișaje; ilustrații la textele eminesciene.

 

Publicitate

Stagiile și rezidențele se acordă, în bază de concurs de proiecte, pentru o perioadă de 3-4 săptămâni pe parcursul anului, rezidenților români şi străini, indiferent dacă locuiesc în țară sau în străinătate.

Stagiile și rezidențele presupun acordarea unei sume de 6000 de lei (brut) în vederea acoperirii cheltuielilor aferente, care va fi virată în contul beneficiarului în două tranșe: la sosirea la locul rezidenței – I tranșă (50%); la încheiere stagiului/rezidenței și depunerea lucrării – II tranșă (50%).

Solicitările de participare la concursul de stagii și rezidențe se depun sau se trimit prin poștă la Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, str. Mihai Eminescu nr. 19, sat Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, cod 717253, sau prin e-mail (format PDF) la adresa: bursecercetareipotesti@gmail.com.

Dosarul de solicitare a rezidențelor/stagiilor va conţine:

– scrisoare de intenție (maximum 750 de cuvinte) cu o descriere a proiectului propus;

– CV-ul solicitantului;

– alte informaţii relevante.

 

Calendarul concursului:

 

 

16.09.2025:

Lansarea apelului de concurs pentru stagii și rezidențe

16.09 – 26.09.2025:

Depunerea dosarelor

27.09 – 28.09.2025:

Jurizarea și selectarea

28.09.2025:

Anunțarea rezultatelor jurizării

29.09.2025:

Depunerea contestărilor

30.09.2025:

Soluționarea contestărilor și anunțarea rezultatelor finale

 

 

 

Regulamentul concursului: www.eminescuipotesti.ro

Citeste mai mult

Cultura

Tabără de scriere creativă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

O nouă ediție a Taberei de scriere creativă – poezie va avea loc la Ipotești în perioada 22-28 septembrie 2025.

Tabăra, aflată la a V-a ediție, este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, la inițiativa criticului Al. Cistelecan, membru al juriului pentru acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Propunerea a fost făcută pe 15 ianuarie 2021, la gala de decernare a Premiului. În vara aceluiași an, Memorialul Ipotești, cu susținerea CJ Botoșani, a organizat prima Tabără de scriere creativă. Începând cu ediția din 2023, tabăra se desfășoară în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București.

Programul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, ediția a V-a, cuprinde ateliere de scriere, lecturi, discuții zilnice, vizite de documentare, la care vor participa tineri scriitori din Brașov, București, Iași, Oradea, coordonați de scriitorii Simona Popescu, Vasile Leac și Ștefan Manasia.

La unele dintre ateliere, se vor propune exerciții de scriere după tablouri din fondurile Memorialului Ipotești, semnate de: Ștefan Luchian, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Henri Catargi, Mișu Teișanu, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Iosif Steurer, George Barbieri, Traian Bilțiu Dăncuș, Gheorghe Teodorescu Romanați, Damian Zoe Cuclin, Marcel Olinescu, Ion Theodorescu Sion, Eugen Voinescu, Gheorghe Popovici. În după-amiaza zilei de 27 septembrie, vor avea loc lecturi din poemele scrise la Tabăra de scriere creativă de la Ipotești și vernisarea unei expoziții cu tablourile după care au fost scrise poezii.

În cadrul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, scriitorii începători vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu un set de instrumente teoretice și să-și dezvolte abilitățile practice de scriere a unui text artistic.

Sunt invitați să participe la ateliere poeții tineri din Botoșani și toți cei interesați de poezie.

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending