În multe țări, inclusiv în Uniunea Europeană și Statele Unite, legile privind siguranța alimentară impun ca toate produsele destinate consumului uman să fie etichetate cu o dată de expirare sau de valabilitate. Aceste reguli se aplică și apei îmbuteliate, chiar dacă aceasta nu se alterează ca alte alimente sau băuturi, scrie alba24.ro.

Astfel, deși apa nu are o durată de valabilitate propriu-zisă, ambalajul în care este depozitată și condițiile de păstrare pot influența calitatea acesteia.

De ce apa îmbuteliată are termen de valabilitate

Data de expirare a apei îmbuteliate variază în funcție de legislația fiecărei țări și de producător, însă, în general, majoritatea sticlelor de apă au un termen de valabilitate de 1 până la 2 ani de la data îmbutelierii.

Recipientele din sticlă sunt, în general, mai sigure și mai durabile pentru păstrarea apei pe termen lung, dar sunt mai fragile. Cele din plastic sunt mai ușor de transportat și rezistente la șocuri, dar pot afecta calitatea apei în condiții de depozitare improprii.

Indiferent de material, apa trebuie păstrată într-un loc răcoros, întunecat și uscat.

Teorii conspiraționiste legate de calitatea apei îmbuteliate

Cum poate fi afectată calitatea apei în funcție de recipientul în care este îmbuteliată

Recipiente din plastic (PET):

• Eliberarea de substanțe chimice: La temperaturi ridicate sau în condiții de depozitare necorespunzătoare, plasticul poate elibera substanțe care pot modifica gustul apei și pot ridica îngrijorări privind sănătatea.
• Oxigenul și lumina: Plasticul nu este complet impermeabil la oxigen și lumină. În timp, acestea pot provoca degradarea apei și favoriza formarea algelor dacă apa este expusă la lumină directă.
• Modificarea gustului: Plasticul poate absorbi mirosuri sau substanțe din mediul înconjurător, afectând gustul apei.

Recipiente din sticlă:

• Interacțiune redusă cu apa: Sticla este inertă chimic, astfel încât nu eliberează substanțe în apă. De aceea, este considerată un ambalaj mai sigur pentru păstrarea gustului și calității apei.
• Fragilitate: Sticla poate crăpa sau se poate sparge mai ușor, ceea ce poate duce la contaminarea apei dacă nu este bine protejată.
• Depozitarea și lumina: Dacă sticla este transparentă și expusă la lumină directă, pot apărea modificări, cum ar fi formarea algelor (în special la lumina soarelui). Sticlele închise la culoare reduc acest risc.

Factori comuni care pot afecta apa în ambele tipuri de recipiente:

• Expunerea la temperaturi extreme: Căldura poate accelera degradarea ambalajului, iar frigul extrem poate provoca fisurarea recipientului.
• Depozitare prelungită: Apa îmbuteliată, mai ales dacă este depozitată prea mult timp, poate căpăta un gust de „stătut” din cauza interacțiunilor cu ambalajul sau a absorbției mirosurilor din mediu.
• Contaminare externă: Dacă sigiliul recipientului este compromis, există riscul contaminării cu bacterii sau alte substanțe.

Recomandări pentru păstrarea apei îmbuteliate

Pentru a păstra apa îmbuteliată în condiții optime pentru o perioadă cât mai lungă, este esențial să urmați câteva reguli simple legate de depozitare și manipulare.

• evitați expunerea apei la lumina directă a soarelui, deoarece căldura poate accelera degradarea sticlelor din material plastic și poate favoriza dezvoltarea algelor în cazul apei nefiltrate
• cel mai bine este să păstrați apa la o temperatură între 10 și 20 grade Celsius, într-un loc ferit de surse de căldură
• sticlele de sticlă sunt cele mai sigure pentru păstrarea pe termen lung, deoarece nu eliberează substanțe chimice în apă
• recipientele din plastic (PET) sunt mai sensibile la temperatură și pot începe să elibereze microplastice sau alte substanțe în apă dacă sunt păstrate prea mult timp
• după deschiderea unei sticle, apa trebuie consumată în câteva zile pentru a evita contaminarea bacteriană
• dacă folosiți recipiente mai mari (ex. bidoane de 5-10 litri), turnați apa într-un pahar și închideți bine capacul după fiecare utilizare
• evitați depozitarea apei îmbuteliate în apropierea substanțelor toxice, cum ar fi combustibili, vopsele, detergenți sau produse de curățenie
• plasticul poate absorbi mirosuri din mediu, afectând gustul apei
• sticlele PET de unică folosință nu sunt recomandate pentru refolosire, deoarece se pot zgâria și deveni medii propice pentru dezvoltarea bacteriilor

Dacă aveți o sticlă de apă îmbuteliată care a depășit termenul de expirare, verificați mirosul și gustul înainte de a o consuma.

Pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Concești au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

Cauza probabilă de producere a evenimentului a fost stabilită ca fiind coș de fum defect.

Informare preventivă:

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Sfântul s-a născut în satul Lampsac din Frigia (Asia Mică), sat așezat în apropierea orașului Apomeea. Părinții lui au fost creștini și l-au crescut cu dragoste de Dumnezeu. Tânărul Trifon a fost binecuvântat din copilărie cu darul minunilor. La vârsta de 17 ani a tămăduit pe Gordiana, fiica împăratului Gordie (238-244). Reîntors acasă de la Roma, Trifon a început să propovăduiască învățătura Mântuitorului Hristos prin satele Frigiei, vindecând bolnavii în chip minunat.

Propovăduirea și faptele bune ale Sfântului Trifon s-au sfârșit o dată cu mucenicia și viața lui, în anul 250 de la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în orașul Niceea, în timpul persecuțiilor creștinilor din porunca împăratului Deciu (249-251). Trifon a fost prins cu alți tineri creștini și întemnițați din porunca lui Aquilin, prefectul Orientului. Toate încercările lui Aquilin de a-l face pe Sfântul Trifon să renunțe la credința în Domnul nostru Iisus Hristos și să aducă jertfă zeilor, au rămas zadarnice. În cele din urmă, Aquilin a poruncit moartea Sfântului Trifon prin sabie. Dus de ostași la locul de osândă, Sfântul Trifon s-a rugat și îndată și-a dat sufletul său Domnului Iisus Hristos, înainte ca sabia călăului să cadă asupra gâtului său.

În Molitfelnic, la rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alte vietăți ca lăcuste, gândaci și altele, este integrată și Rugăciunea Sfântului Mucenic Trifon pentru păzirea grădinilor, a viilor și pentru toate holdele. Sfântul Mare Mucenic este cunoscut în Biserica Ortodoxă ca ocrotitorul ogoarelor, deoarece într-o primăvară, semănăturile locuitorilor din Campsada erau puse în pericol de o mulțime de lăcuste. Trifon s-a rugat lui Dumnezeu să scape ogoarele de pierderea lor, lucru care s-a și întâmplat. De atunci și până astăzi, Sfântul Trifon este cinstit ca ocrotitorul țarinilor și grădinilor oamenilor.

Credincioșii ortodocşi au adus ieri, ca în fiecare an la 30 ianuarie, cuvenita cinstire Sfinţilor Trei Ierarhi, cu prilejul unuia dintre cele mai însemnate praznice ale începutului de an. Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au, fiecare, şi câte o dată individuală de prăznuire în calendar (1 ianuarie, 25 ianuarie, respectiv 13 noiembrie), dar şi această sărbătoare comună, fixată de biserică în semn de recunoştinţă pentru rolul lor deosebit în istoria creştinismului.

Biserica închinată acestor mari ierarhi a primi un suflu nou, o înfățișare nouă prin haina picturii, devenind cu adevărat o bijuterie arhitecturală.

Acest lăcaș sfânt din municipiul Botoșani a fost ctitorit de negustorul grec Constantin Gheorghiu, cu puterea lui Dumnezeu și ajutorul creștinilor în anul 1789 și a cunoscut în ultimii ani o transformare spectaculoasă.

Sărbătoarea a început miercuri seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu protopopul Petru Fercal. Popasul duhovnicesc a adunat zeci de credincioși care au venit din toate colțurile orașului ca să îi cinstească pe Sfinții Trei Ierarhi.

Răspunsurile la strană au fost oferite de mai mulți cântăreți din oraș.

Părintele protopop a binecuvântat la finalul slujbei, prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public, după care a ținut un cuvânt de învățătură în care a realizat o incursiune în viața celor trei corifei din panteonul marilor ierarhi, teologi și sfinți ai Bisericii creștine, evidențiind contribuția lor atât în ceea ce privește formarea învățăturii creștine, cât și în păstrarea și transmiterea ei generațiilor succesive de creștini.

Părintele paroh al Bisericii „Sfinții Trei Ierarhi”, Gabriel Mihăescu, un om de o rară noblețe sufletească și un slujitor al Altarului care și-a apropiat enoriașii cu vorba blândă, dar cu direcții clare și ferme în urcușul lor duhovnicesc, a avut o scurtă intervenție la final, copleșit la rândul său de număr foarte mare de credincioși prezenți la slujba Vecerniei.

Sărbătoarea a continuat a doua zi cu slujba sfintei Liturghii, după care a urmat tradiționala agapă frățească, cu sărmăluțe și cozonac, gospodinele din parohie demonstrând adevărate aptitudini culinare.