Negocierile privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen și rezultatul acestora au fost atacate de opozanții politici din Bulgaria înainte de a se ajunge la decizia din penultima zi a anului trecut. Criticiile nu au avut în vedere documente concrete sau proiecte, ci articole din mass media.
S-a continuat cu acuzații, descrise de guvern drept dezinformare pură, și după ce s-a decis ca țara să călătorească – împreună cu România – fără verificări de documente în spațiul Schengen, de la sfârșitul lunii martie, doar la granițele aeriene și maritime din cele 27 de state membre. Atât decizia Consiliului Uniunii Europene din 30 decembrie, cât și declarația trilaterală Austria-Bulgaria-România nu reprezintă documente secrete sau confidențiale – au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE, la sfârșitul anului 2023. Decizia privind prima fază a admiterii în Schengen ocupă doar o pagină și are două articole într-un document care, împreună cu pagina principală și o anexă care enumeră documentele la care se referă în mod concret, însumează 13 pagini. Mai puțin de două pagini are declarația Austriei și a celor două țări candidate, adică acestea nu sunt „condiții austriece” unilaterale adăugate ca anexă. Există și o declarație de jumătate de pagină a Comisiei Europene, din care 90% este inclusă în documentul celor trei țări.

Fapte și precizări
„Dnevnik” prezintă punctele principale ale acestora cu scurte explicații a ceea ce decurge din unele texte. Decizia a fost luată printr-o procedură de aprobare scrisă, care a durat două ore și jumătate. S-a deschis pe 30 decembrie, la 18:52 CET, s-a închis la 21:30.

Cu două ore înainte de deschiderea procedurii, agenția oficială de presă austriacă APA a anunțat că, cu 24 de ore mai devreme, în seara zilei de 29 decembrie, guvernul de la Viena și-a dat acordul cu privire la cele două state și a notificat țările partenere și Comisia Europeană cu o scrisoare către Bruxelles. Aceasta este o confirmare a tezei conform căreia pentru calitatea de membru se va lucra până în ultimul moment al președinției spaniole – sfârșitul anului 2023.

Prin decizia din 30 decembrie s-a aprobat „implementarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România” și că „în aceste state membre sunt îndeplinite condițiile necesare pentru implementarea tuturor părților din respectivele realizări ale acquis-ului”.

Expresia „implementare deplină” este motivul pentru care guvernul bulgar a răspândit știrea cu afirmația că Bulgaria devine membru cu drepturi depline al spațiului Schengen. În realitate, este nevoie de mai multă claritate juridică aici, deoarece niciodată până acum o țară nu a fost acceptată în acord fără a fi menționată o dată de intrare în vigoare cu toate frontierele, inclusiv cele terestre. Pe de altă parte, nu poate fi vorba de „jumătate de membru” sau „50%” membru – logica aici pare să fie că o țară este acceptată ca „membru 100%”, dar cu o parte din atribuții amânate pentru o vreme.

„Din motive tehnice și operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele interne la frontierele aeriene și maritime, cât mai curând posibil, în 2024”. Nu există nimic în această formulare care să sugereze că Bulgaria și România nu sunt pregătite pentru aderare în procent de 100%. Mai degrabă, pare un argument pentru o eliminare rapidă a controlului pașapoartelor – la mai puțin de trei luni de la decizie. În Bulgaria, afectează doar controlul la frontieră la cele patru aeroporturi internaționale: Sofia, Varna, Plovdiv și Burgas (în total, aproximativ jumătate din fluxul de pasageri al Sofiei trece prin Varna și Plovdiv). La fel și în porturile maritime (în principal Varna și Burgas) și cele dunărene (șapte sunt de importanță națională, dar doar unele dintre ele deservesc pasageri), iar autoritățile vor trebui în continuare să explice cum va funcționa noul regim acolo.

„Aceste verificări ar trebui eliminate cât mai curând posibil, conform schimbării sezoniere a programului IATA”. Acesta este un alt mod pentru a se menționa o dată orientativă pentru granițele aeriene, fără ca aceasta să fie menționată. Cea mai apropiată dată este 24 martie, când, conform calendarului anual al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), intră în vigoare orarul de vară al companiilor aeriene. Dacă din anumite motive această dată este ratată, va trebui să se aștepte până la introducerea orarului de iarnă, la 27 octombrie 2024.

„De la 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor de la frontierele aeriene și maritime interne cu și între Bulgaria și România se desființează, iar prevederile acquis-ului Schengen specificate în anexă se aplică Bulgariei și României atât între ele, cât și în relațiile dintre ele cu …” (urmează o enumerare a a țărilor din Acordul Schengen – n. red.)

Data concretă – atât pentru aeroporturi, cât și pentru frontierele maritime – este menționată la articolul 1 din decizie. Cele 23 de țări de până acum, plus Bulgaria și România, au convenit că de la 31 martie nu există niciun motiv pentru a solicita controlul pașapoartelor cetățenilor ambelor țări în spațiul Schengen, cu excepția granițelor terestre. Cu excepția cazului în care o țară membră a introdus (sau a introdus ulterior) un control temporar din motive de securitate, dar acest lucru se aplică tuturor „cetățenilor Schengen”, nu doar bulgarilor și românilor.

„Consiliul va încerca să ia o decizie cu privire la eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Această decizie va fi luată de Consiliu în unanimitate (…).” luând în considerare înțelegerile tehnice și operative de la aceste frontiere și starea actuală a cooperării reciproce, menționate la considerentul 11”.

Aceasta este una dintre deciziile pe care Bulgaria a încercat să le evite, convenind asupra unei date concrete și pentru deschiderea granițelor terestre. Aceasta înseamnă că, în loc să extindă automat noul regim pentru bulgari și români la granițe, cele 27 de guverne Schengen (patru dintre ele nu sunt în UE) vor trebui să se convingă din nou în permanență că, dacă au existat probleme, acestea au fost depășite, iar securitatea la frontieră este chiar mai bună decât la 31 martie 2024. Doar dacă un singur stat nu este de acord, verificările pașapoartelor terestre pentru Bulgaria și România continuă să fie în vigoare, coloanele de vehicule grele și ușoare la granițe rămân o realitate.

Unele vize bulgare și române devin vize Schengen
Decizia Consiliului UE din 31 decembrie are doar două articole, al doilea referindu-se la vizele de ședere pe scurtă durată, eliberate până la 31 martie 2024 de Bulgaria și România pentru străini. Valabilitatea acestora nu este sistată la data intrării în Schengen și pot fi folosite pentru a trece în tanzit prin celelalte țări Schengen sau pentru a rămâne pe teritoriul lor, dar nu mai mult de 90 de zile în termen de 180 de zile (în măsura în care aceste țări recunosc astfel de vize de ședere de scurtă durată în scopurile declarate).

Cu alte cuvinte, această categorie de vize emise de Bulgaria și România va fi validă și ca vize Schengen.

În prezent, viza bulgară de ședere de scurtă durată (așa-numita tip C) poate fi pentru o singură intrare, una dublă sau multiplă, pentru o perioadă totală de ședere de până la 90 de zile într-un interval de șase luni, începând de la data primei intrări. Viza cu intrări multiple poate fi valabilă până la 12 luni sau în mod excepțional – până la cinci ani, și poate fi folosită, în general, de oameni de afaceri, străini cu legături de familie în Bulgaria sau șoferi internaționali și lucrători feroviari de la trenurile internaționale. Ridicarea frontierei aeriene și maritime a Schengen nu pare să se aplice ultimelor două grupuri, cu excepția cazului în care tiriștii călătoresc cu camionul pe o navă sau o barjă fluvială sau vin cu avionul sau vaporul pentru a prelua mărfuri.

Regula de ședere „nu mai mult de 90 de zile în decurs de 180 de zile” a fost imediat subliniată de presa britanică drept una din pierderi pentru britanici. Unii dintre ei au folosit-o pentru a rămâne când în Grecia, când în Bulgaria, alternându-le și ocupându-și astfel jumătate de an. Acum, în a 90-a zi, ei vor trebui să părăsească spațiul Schengen, indiferent de locul în care se află.

Declarațiile suplimentare
În afară de decizia Consiliului UE din 30 decembrie, există două documente care nu fac parte din aceasta. Primul este o declarație a Comisiei Europene, iar al doilea este o declarație comună a Austriei, Bulgariei și României.

În decizia propriu-zisă, cel de-al doilea text este amintit fără a fi menționate cele trei țări, în contextul faptului că a fost „luat în considerare” și că asemenea „măsuri suplimenare și angajamente” în cele două declarații au jucat un rol important în decizia Consiliului. „Consiliul ia în considerare faptul că există o înțelegere reciprocă pentru viitoarea cooperare între unele state membre, cu sprijinul Comisiei”, se arată în decizia din 30 decembrie.

Aceste formulări nu sună ca niște „condițiile” ale Austriei privind decizia. Ele sunt importante pentru guvernul de la Viena și au importanță la Bruxelles, dar sunt doar „luate în considerare”, iar Comisia Europeană va sprijini cooperarea în privința lor. Cele 27 de țări din Schengen nu au scris nicăieri că, până când nu le vor implementa, Bulgaria, România și Comisia Europeană nu vor avea o decizie cu privire la granițele terestre.

Dar în acordul trilateral propriu-zis se precizează în mod explicit că Viena nu va spune „da” înainte de implementarea lor în partea numită „Ce urmează”:

„Angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru posibila ridicare a controalelor la frontierele terestre depinde de asemenea de implementarea cu succes a tuturor măsurilor și angajamentelor suplimentare (punctele 1-5) care conduc la o îmbunătățire semnificativă a situației migrației în Austria”.

Declarația trilaterală, adică acestea sunt și puncte ale Bulgariei și României, are un titlu suplimentar „Continuarea eforturilor comune de combatere a migrației ilegale (măsuri și angajamente suplimentare)” și enumeră cele cinci puncte:

1. „Bulgaria și România trebuie sprijinite suplimentar în protecția frontierelor externe ale UE.

● Prezența FRONTEX la granița bulgaro-turcă ar trebui cel puțin triplată; în afară de asta, ar trebui sporită prezența grănicerilor FRONTEX la granița sârbo-bulgară.

● Sprijin financiar substanțial oferit de Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe bulgare și române (extinderea supravegherii frontierelor: de exemplu cu vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, întreținere garduri).

● Stabilizarea proiectelor-pilot la frontierele externe (Bulgaria-Turcia și România-Serbia) și asumarea unui angajament de a trece la un acord mai structurat (de exemplu, un plan de acțiune comun sau o declarație cu Comisia Europeană și agenții)”.

Toate cele trei subcondiții enumerate sunt în discuție sau există deja înțelegeri și nu este o problemă să se întâmple. Ele sunt repetate aproape unu la unu în declarația separată a Comisiei Europene.

2.„Consolidarea controlului la frontieră la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și din România la granița cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii, care creează un sistem multifiltru pentru a aborda în continuare migrația ilegală)”.

Această formulare necesită clarificări în Bulgaria. Pe de o parte, ar putea însemna o tergiversare cu și mai multe controale de trafic între cele două țări și din România peste prima graniță Schengen cu Ungaria. Pe de altă parte, deja au fost făcute invitații pentru austrieci să se alăture echipelor, iar tehnici de urmărire și verificare mai multe și mai bune, precum și lupta în interiorul țării împotriva traficanților de persoane, să oprească și mai eficient migranții ilegali.

3. „Conlucrare pentru limitarea circulației a doua oară, în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul rapid și sârguincios de a pune în aplicare pe deplin acquis-ul Dublin, prin primirea imediată înapoi a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul de la Dublin (și viitorul Regulament privind acordarea de azil și gestionarea migrației), fără niciun fel de restricții (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează a fi luate înapoi în decurs de o lună), prin primirea înapoi a beneficiarilor de protecție internațională în Bulgaria și România, precum și prin garantarea (în cel mult 3 zile lucrătoare) de răspunsuri rapide la cererile de returnare/preluare a cazurilor. Acest lucru este în prezent deosebit de important pentru solicitanții de azil afgani și sirieni care caută un refugiu”.

În această propoziție lungă există o expresie deosebit de importantă – „pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin”, în timp ce criticii din Bulgaria au văzut doar cuvintele „afgani și sirieni” și le-au dat amploare, la sfârșitul lunii decembrie, ajungând „ până la 6000, chiar de anul acesta” (deși ritmul în care se întorc ar dura 60 de ani pentru atât de mulți oameni) și chiar pentru „200.000 în următorii 1-2 ani”.

Guvernul a explicat aproape imediat după ce a anunțat decizia de a intra în spațiul Schengen că acest angajament este de fapt o obligație a fiecărei țări din UE în temeiul Regulamentului Dublin, începând cu anul 2013. Adică, ar fi trebuit să fie implementat de o serie de guverne GERB în ultimii 10 ani. Austriecii doresc implementarea și readmisia mai stricte a persoanelor înregistrate că solicită protecție internațională în Bulgaria și pentru care Bulgaria este responsabilă ca țară de primă intrare în UE. Consiliul de Miniștri de la Sofia a precizat:

Potrivit Regulamentului Dublin, solicitanții de azil nu pot alege țara în care li se acordă protecție, iar cererea lor trebuie să fie procesată doar de statul membru responsabil. (Acesta este semnalul transmis celor care urmează să se îmbarce în Europa, se arată în declarația trilaterală – n.red.)

Angajamentul care este luat este pentru o cooperare sporită, cu un ritm accelerat de lucru și fără formalități inutile. Bulgaria nu acceptă și nu poate primi persoane pentru care nu este responsabilă.

La 31 decembrie, Consiliul de Miniștri de la Sofia și Agenția de Stat pentru Refugiați au menționat că, de la începutul anului 2023, Austria a returnat 113 migranți (numărul solicitanților a fost de 193) înregistrați în Bulgaria și pentru care Bulgaria este responsabilă. Dintre aceștia, 69 sunt din Siria și 24 din Afganistan.

4.„Detașarea de consilieri de documente (inclusiv consilieri austrieci) pentru zborurile respective pe aeroporturi din Bulgaria și România; controale la fața locului, la sosirea în Austria, în conformitate cu legislația Uniunii”.

Întrebarea aici este cum vor aplica austriecii a doua parte a condiției. În cazul în care controalele la fața locului (spot checks) sunt prea frecvente, acest lucru va împiedica libera circulație a persoanelor și se poate dovedi a fi mai puțin în conformitate, ci mai degrabă un obstacol în calea aplicării legislației Uniunii.

5. „Angajamentul de a discuta în 2024 despre funcționarea spațiului Schengen și activități de pregătire pentru măsuri compensatorii la granița cu România și Bulgaria”.

În această ultimă „condiție” se află ceva pentru care Viena face apel de luni de zile, nu numai Bulgaria sau România, ci toți membrii Schengen și UE. În acest spirit – și având în vedere că a fost semnat de ambele țări candidate – este cel mai probabil un gest politic către Austria de a fi susținută această cauză a sa pentru un Schengen mai eficient. Cu atât mai mult cu cât „măsurile compensatorii” în cauză vor fi în mare parte programe cu finanțare de la UE pentru granița terestră cu Bulgaria. Iar dacă Viena decide să încetinească procesul „Schengen terestru”, poate recurge la acest ultim punct, a cărui implementare nu depinde doar de autoritățile de la Sofia și București.

Angajamentele din partea Comisiei Europene
Prin declarația sa, în care salută declarația celor trei state, Comisia a răspuns ce se face deja și ce va face privind „condițiile” și acest lucru este deja inclus la începutul declarației tripartite. Au fost adăugate doar clarificări minore, cum ar fi faptul că poate fi utilizat Corpul european de pază la frontieră și de coastă, în special la granițele dintre Bulgaria și Turcia și dintre Bulgaria și Serbia.

Comisia a reamintit că funcționarea spațiului Schengen va continua să fie discutată în 2024 în Consiliul Schengen. Eforturile de cooperare operațională vor continua să fie asigurate cu sprijinul așa-numitului Coordonator Schengen. În prezent, acesta este Henrik Nielsen, care este director general adjunct pentru Schengen și securitate internă la Direcția Generală pentru Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România