Autostrada Unirii A8, proiect strategic pentru Moldova și una dintre cele mai așteptate conexiuni rutiere ale României, avansează în ritm diferit pe cele 13 tronsoane ale sale.

Două dintre segmente se află deja în execuție, iar majoritatea celorlalte sunt în faza de proiectare sau licitație. Cei care luptă pentru acest proiect transmit că anul 2027 trebuie să găsească utilaje pe întreaga lungime a autostrăzii, de la Târgu Mureș la Ungheni, pentru ca finalizarea să fie posibilă în intervalul 2030–2032.

Primul lot, Tg. Mureș – Miercurea Nirajului (22 km), este în execuție, contractat cu Nurol și gestionat de CNAIR, cu un termen de finalizare în 2026. Următorul tronson, Miercurea Nirajului – Sărățeni (23,4 km), are proiectarea în curs, realizată de Ozaltin, cu termen martie 2026.

Lotul Sărățeni – Joseni (32,4 km), aflat tot în proiectare, este gestionat de CNIR și contractat cu UMB, în timp ce tronsonul Joseni – Ditrău (14,4 km) a fost atribuit către Danlin XXL – Groma Hold, fiind și acesta în faza de proiectare. UMB lucrează și la segmentele Ditrău – Grințieș (38 km) și Grințieș – Pipirig (31,5 km), ultimul având ordin de începere în martie 2026.

Proiectarea continuă și pe tronsonul Pipirig – Leghin (19,3 km), tot cu UMB, în timp ce segmentul Leghin – Tg. Neamț (29,91 km) se află în execuție, cu o valoare de 1,56 miliarde lei și gestionare CNAIR. În zona Iașului, Moțca – Tg. Frumos (27 km) a fost atribuit Danlin XXL – Groma Hold, iar tronsoanele Tg. Frumos – Lețcani (28,6 km) și Lețcani – Iași Nord (17,7 km) sunt în licitație, cu un total de 18 oferte depuse.

Ultimele două segmente, Iași Nord – Golăiești (12,7 km) și Golăiești – Ungheni, inclusiv podul peste Prut (2,77 km), vor avea licitațiile reluate, ambele fiind gestionate de CNIR.

„În 2027 va trebui să avem utilaje pe toată autostrada de la Tg. Mureș la Ungheni Prut. Aceasta este condiția ca A8 să fie finalizată în perioada 2030–2032. Voi continua să mă implic și să duc mai departe această misiune.”, a transmis Cătălin Urtoi, unul dintre oamenii care au inițiat acest proiect și s-a luptat în ultimii 10 ani pentru ca cele două artere importante, Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8, să devină realitate.

Autostrada Unirii rămâne cea mai importantă promisiune de conectare rapidă a Moldovei cu vestul țării și cu rețeaua europeană de transport.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 4 decembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 4 decembrie 2025:

Loto 6/49: 15, 11, 37, 4, 47, 9

Loto 5/40: 21, 40, 13, 35, 19, 4

Joker: 17, 4, 29, 24, 20 + 12

Noroc: 7 0 1 3 4 8 7

Noroc Plus: 0 8 1 8 8 3

Super Noroc: 0 6 3 9 8 4

Surpriză majoră în fotbalul românesc după meciul de la Botoșani. La doar o zi după ce AFC Hermannstadt a învins FC Botoșani cu 3-1 în Cupa României, antrenorul Marius Măldărășanu și clubul sibian au anunțat despărțirea amiabilă. Victoria de pe Stadionul Municipal a fost, practic, ultimul meci al tehnicianului pe banca sibienilor, reklatează agerpres.ro.

Măldărășanu pleacă după un mandat lung și intens, în care a condus Hermannstadt în 187 de partide, cu un bilanț solid: 77 de victorii, 56 de egaluri și 54 de înfrângeri. Sub comanda sa, echipa a promovat în Superligă, a prins locul 7 și a disputat o finală de Cupa României, performanțe notabile pentru club.

Despărțirea vine, însă, pe fondul rezultatelor slabe din campionat. Hermannstadt se află pe locul 17, penultimul în Superligă, cu doar 12 puncte după 18 etape, iar presiunea din clasament a cântărit greu în decizia de a rupe colaborarea.

În meciul de la Botoșani, echipa lui Măldărășanu nu a mai fost condusă de el, ci de interimarul Valentin Negru, care a reușit să obțină o victorie importantă chiar pe terenul moldovenilor. FC Botoșani a încercat să revină în joc, însă sibienii au plecat cu toate punctele, iar rezultatul a accentuat momentul dificil pe care îl traversează formația locală.

Rămâne de văzut dacă schimbarea de pe banca tehnică va produce un șoc pozitiv la Hermannstadt sau dacă victoria de la Botoșani va rămâne doar un episod izolat într-un sezon complicat. Pentru botoșăneni, înfrângerea din Cupă pune și mai multă presiune înaintea confruntărilor decisive din campionat.

Sursa foto ilustrativ: Fanatik.ro

Obligativitatea ca beneficiarii pensiei de urmaș să depună copii ale documentelor prevăzute în legislație a fost eliminată. Casele teritoriale de pensii sunt acum obligate să realizeze gratuit fotocopierea actelor originale prezentate la ghișeu, fără ca persoanele aflate în drept să mai furnizeze duplicatele în format fizic. Măsura simplifică procedurile și reduce birocrația pentru copiii și tinerii care solicită pensia de urmaș, relatează alba24.ro.

În cazul decesului pensionarului sau sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor, anunță Casa Națională de Pensii.

Ce modificări aduce legea 141/2025 la pensia de urmaș. Cum se aplică CASS

Legea 141/2025 afectează fiscalitatea – CASS și impozitul – aplicate asupra pensiei, inclusiv cele de urmaș, dacă pensia cumulată (sau lunară individuală) depășește pragul de 3.000 lei. Nu modifică însă modul de acordare, beneficiarii sau cuantumul de bază al pensiei de urmaș.

Astfel, Legea 141/2025 nu aduce modificări în privința acordării pensiei de urmaș ci doar în privința aplicării CASS atunci când cuantumul pensiei depășește 3000 de lei.

• Pensiile de urmaș sunt reglementate separat (Legea 223/2015) și nu sunt modificate în esență de Legea 141/2025.

• Legea 141/2025 introduce tratament fiscal nou pentru pensii – CASS de 10 % aplicat supra plafonului de 3.000 lei pe lună – care se aplică și asupra pensiilor de urmaș, dacă acestea depășesc pragul.

  Publicitate

Alte detalii, AICI.

Pensia de urmaș: Condiții de acordare

Copiii au dreptul la pensia de urmaș:

• până la vârsta de 16 ani;
• până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale,  s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:

La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:

• nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
• durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;
• în această perioadă NU realizează venituri lunare:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
4. ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii cu cele ale persoanelor susmenționate;
5. dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

• în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă:

1. nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
2. NU realizează venituri lunare:

•  în baza unui contract individual de muncă;

1. în baza unui raport de serviciu;
2. în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
3. dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

• Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului, dacă nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus și dacă în această perioadă NU realizează venituri lunare în baza unui contract individual de muncă; în baza unui raport de serviciu; în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate sau dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
• în situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă:

1. în această perioadă NU realizează venituri lunare:
2. în baza unui contract individual de muncă;
3. în baza unui raport de serviciu;
4. în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
5. acă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

Unde se depune cererea pentru pensia de urmaș

Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie, tutorele/curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor.

Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.

Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, sunt, după caz:

• cerere pentru înscrierea la pensie ( anexa nr. 7 la norme);
• certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
• actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
• adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
• actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
• copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
• copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat NU avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

• carnetul de muncă, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
• livretul militar, în original şi copie;
• diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
• adeverinţă privind venitul brut realizat, anexa nr. 6 la lege;
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Pensia de urmaș: cum se calculează

Pensia de urmaş se calculează din:

• pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• pensia de invaliditate gradul I, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care acesta beneficia de pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător, aferent:

• pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, pensia de urmaș se acordă, astfel:

• 50% – pentru un singur urmaş;
• 75% – pentru 2 urmaşi;
• 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepție: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.

Acordarea  şi plata pensiei de urmaș

• din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
• de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
• de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile
• de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
• începând cu data înregistrării cererii, în situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului de 30 de zile.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:

• la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A.;
• în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.

Recalcularea pensiei de urmaş

Pensia de urmaș se poate recalcula, la cerere:

• prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiului de cotizare realizate  anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
• prin depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia;
• în cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi.

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

• cerere de recalculare (anexa nr. 16  la norme);
• actul de identitate al solicitantului: BI/CI;
• adeverințe privind stagiul de cotizare, stagiul de cotizare asimilat, venitul total lunar realizat,
• sporuri,  încadrarea în grupă superioară de muncă, care îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de lege.

Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, întrucât aceste informații se regăsesc în baza de date privind asiguraţii sistemului public de pensii din proprietatea CNPP, creată pe baza declaraţiilor nominale de asigurare depuse de angajatori.

Revizuirea se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării diferenţelor.

Prin excepţie, în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare şi redactare a datelor în vederea stabilirii/recalculării/plăţii drepturilor de pensie, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.

Când se poate suspenda pensia de urmaș

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş intervine în situația în care:

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, și dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii;
• copilul beneficiar al pensiei de urmaş,  a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
• copiii urmaşi cu vârstă cuprinsă între 16-26 de ani, nu fac dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii.

Dovada continuării studiilor, în aceste situaţii, se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar/universitar.

• soţul supravieţuitor sau copilul urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
• a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
• beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenele prevăzute de lege;
• pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată:
• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu;
• în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate,
• este solicitată de către pensionar.

Pensia de urmaș: Încetarea plăţii

• pensionarul a decedat;
• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
• pensionarul urmaş încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, incadrat în grad de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea INEMRCM, sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
• au expirat 12 luni de la data la pensionarul urmaş , incadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii recomandate de medicul expert al asigurărilor sociale;
  copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani;
• pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face astfel:

• potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România și statul   în care pensionarul şi-a stabilit domiciliul;
• începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia în care pensionarul urmaş, invalid, nu s-a prezentat la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu a prezentat documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu a urmat programele recuperatorii;
• la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia pensionarilor de urmaș, invalizi, obligați să urmeze aceste programe;
• de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia copilul beneficiar al pensiei de urmaş, care  a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor;
• la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situația soţului supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş care a realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în situațiile expres prevăzute de lege;
• la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, în situaţia soţului supravieţuitor sau copilului urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
• la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului;
• de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute de lege (cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an);
• pe baza dovezii continuării studiilor:de la data suspendării,în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta de peste 16 ani, care urmează studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, indiferent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
• de la data angajării, în situația copilului urmaş, medic resident.
• la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei suspendate ca urmare a faptului că pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei.

Plata drepturilor se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.