Meteorologii spun că din această cauză se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Localitațiile vizate sunt: Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Corlăteni, Cordăreni, Viișoara, Concești, Mitoc și Adășeni.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Avertizarea este valabilă până la ora 09:00.

Senatul și Camera Deputaților se vor reuni, marți, de ora 12:00, în ședință comună, pentru a dezbate și vota modificarea Statutului senatorilor și deputaților, care vizează sancționarea parlamentarilor cu reținerea a 5% din indemnizație pentru fiecare zi în care absentează nemotivat.

În prezent, o absență de la ședințe se sancționează cu 1% din indemnizație.

Pe ordinea de zi a plenului comun se vor mai afla constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie și modificarea componenței unor comisii speciale comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, îi îndeamnă pe colegii parlamentari ‘la mai multă responsabilitate’ în activitatea Legislativului.

‘Facem ordine în activitatea Parlamentului și introducem măsuri mai ferme pentru a asigura prezența activă a parlamentarilor. Cei care nu se prezintă la muncă vor fi sancționați mai sever! Mâine, Plenul comun va discuta propunerea ca absențele nemotivate să fie sancționate mai aspru: 5% din indemnizația lunară brută, față de 1% cât era anterior. O schimbare care îi vizează inclusiv pe cei care, din motive politice, aleg să nu își îndeplinească responsabilitățile, așa cum fac zilele acestea parlamentarii formațiunilor izolaționiste, care au intrat într-o așa-zisă ‘grevă’ pentru a evita prezența la votarea legilor. Responsabilitatea și seriozitatea trebuie să fie priorități pentru orice parlamentar’, a transmis Abrudean, luni, pe platformele de socializare. AGERPRES

La Praznicul Bunei Vestiri, Iubitorul de oameni şi milostivul Dumnezeu, Care pururea poartă grijă neamului omenesc, ca un părinte iubitor de fii, văzând făptura mâinilor Sale înrobită de diavolul, atrasă spre patimi şi supusă slujirii idoleşti, a binevoit să trimită pe Unul-Născut Fiul Său în lume, spre mântuirea noastră.

El a încredinţat această taină numai unuia din slujitorii Săi, slăvitului Arhanghel Gavriil. Astfel, l-a trimis pe acesta, mai înainte cu nouă luni de Naşterea după trup a Fiului, la Sfânta Fecioară Maria, din Nazaret, curată fiind ea şi vrednică de slujirea aceasta. Şi, venind îngerul în cetatea Nazaret, i-a zis: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28). Fiind mai mult nedumerită decât înspăimântată, Fecioara Maria se întrebă în taină ce poate să însemne cereasca salutare. Arhanghelul a înţeles-o şi a liniştit-o, zicând: ,,Nu te teme, Marie, că ai aflat har la Dumnezeu. Şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui – Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema, şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său şi, împărăţia Lui nu va avea sfârşit.” (Luca 1, 30-33).

Iar ea a zis: ,,Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?”. Şi, răspunzând, îngerul i-a zis: ,,Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.” (Luca 1, 34-37). La auzul acestor încredinţări, Fecioara Maria primeşte să răspundă chemării lui Dumnezeu şi suspinelor lumii, zicând: ,,Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38). Şi, zicând acestea Fecioara, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu S-a zămislit, ca prunc omenesc, prin venirea Duhului Sfânt, în pântecele Preacuratei, iar îngerul s-a făcut nevăzut. Aşa a început să se împlinească taina mântuirii noastre: Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiu al omului, Dumnezeu S-a făcut om, ca pe om să-l mântuiască, prin vrerea şi rânduiala Lui, din nespusă dragoste pentru făptura Sa. În cinstea Praznicului Bunei Vestiri s-au scris alese cântări, printre care cea mai de seamă este Acatistul Bunei Vestiri, alcătuit în secolele V-VI la Constantinopol, de un imnograf rămas necunoscut. Biserica a primit acest imn de mare adâncime duhovnicească, slăvind prin el Întruparea lui Hristos şi cinstind pe Fecioara Maria. Acest Acatist este citit zilnic în mânăstiri şi la casele credincioşilor, iar în biserici se săvârşeşte în mod solemn în cadrul Deniei Acatistului din săptămâna a cincea a Postului Mare.

Un topor în cruce despre care se presupune că ar avea o vechime de aproximativ 4.000 de ani a fost descoperit de un căutător de comori din Botoșani.

Romică Păduraru este subofițer la Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, iar săptămâna trecută, în timp ce se afla în timpul liber, a decis să se plimbe prin Pădurea Gorovei, însoțit de detectorul de metale. După puțin timp, a găsit o adevărată comoară.

‘La un moment dat, detectorul a emis un semnal puternic. M-am oprit și am început să sap. La aproximativ 40 de centimetri adâncime, am găsit un topor în cruce, care, după ce m-am documentat, am aflat că ar proveni din perioada Culturii Cucuteni, având o vechime foarte mare’, a declarat, pentru AGERPRES, Romică Păduraru.

Toporul din aramă, aflat în stare foarte bună de conservare, are un braț dispus cu tăișul orizontal, iar al doilea vertical, perpendicular unul pe celălalt.

Artefactul a fost predat, a doua zi, la Direcția Județeană de Cultură Botoșani. El urmează a fi expertizat, pentru a i se stabili valoarea istorică.

‘Este posibil ca acesta să dateze din perioada Culturii Cucuteni, când era considerat un simbol al puterii la comunitățile neolitice. Obiect de paradă, acest tip de topor cu lungimea de circa 25 de centimetri a fost folosit în ceremoniile magico-religioase, precum ritualurile de jertfire a unor animale’, a precizat jandarmul.

Cultura Cucuteni este cea mai veche civilizație din Europa, datând din perioada 5800-3200 î.Hr., care și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii și precedă cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

AGERPRES