Connect with us

Eveniment

„Ce pățesc dacă nu achit o amendă?”, o întrebare frecvent întâlnită în rândul românilor. Care sunt riscurile

Publicat

Publicitate

Botoșănenii care ar fi tentați să nu plătească amenzile primite trebuie să știe că se expun la anumite riscuri. Despre situațiile des întâlnite face precizări alba24.ro, citând site-ul e-avocatul.ro.

În România, puteți fi sancționați cu două tipuri de amenzi, în funcție de legile pe care le încălcați: amendă contravențională sau amendă penală.

În cazul în care primim o amendă, cel mai indicat este ca aceasta să fie achitată în maximum 15 zile de la emiterea acesteia, întrucât cuantumul acesteia este redus cu 50% în acest termen.

Astfel, dacă pe procesul verbal este trecută suma de 1.300 de lei, în termen de 15 zile trebuie achitată suma de 650 de lei. Dacă termenul este depășit, suma va trebui să fie plătită în integralitate.

Ce se întâmplă dacă nu plătești o amendă contravențională

Cele mai des întâlnite amenzi contravenționale sunt cele primite pentru încălcarea regulilor de circulație, precum depășirea vitezei limită sau parcarea în locuri nepermise.

La fel ca în cazul oricărui tip de amendă, cel mai indicat este ca aceasta să fie achitată în termen de 15 zile, atunci când cuantumul acesteia este redus la jumătate.

Publicitate

Deși legea nu mai permite plata acestor amenzi direct polițistului care le aplică, statul pune la dispoziție plata online pe platforma ghiseu.ro, pentru cei care nu pot ajunge fizic la ghișeele Direcțiilor de Taxe și Impozite.

Dacă nu plătiți o astfel de amendă, există posibilitatea ca în primă fază autoritățile să vă trimită o notificare. Ulterior, se poate ajunge până la poprirea conturilor bancare, sau chiar reținerea unor sume direct de la angajator.

Unii cetățeni mizează pe faptul că amenda se prescrie la cinci ani după ce a fost săvârșită contravenția, însă acest termen se reînnoiește de fiecare dată când se emite o notificare de către autorități.

De asemenea, polițiștii au obligația de a trimite un proces-verbal de constatare și sancționare către primării. Ulterior, persoanele sancționate vor fi somate de către Direcțiile de Taxe și Impozite. Odată somate, acestea au obligația ca în termen de 15 zile să achite suma cerută de stat.

Dacă ajungi în situația în care autoritățile locale îți trimit o somație acasă și tot nu achiți amenda, atunci lucrurile devin mai complicate. Mai exact, poți ajunge chiar și la executare silită. Important de menționat e faptul că acest lucru este valabil doar atunci când suma este mare. Practic vorbim de situația în care mai multe amenzi neplătite se adună.

Direcțiile de taxe si impozite locale au posibilitatea de a obține conturile bancare ale debitorilor, adresa și locul de muncă.

Băncile au obligația de transmitere a situației conturilor persoanelor fizice sau juridice către Banca Națională a României, care mai departe poate transmite lista la Ministerul Finanțelor Publice iar acesta pune la dispoziția direcțiilor locale de colectare la bugetele locale toate datele de care au nevoie.

In situația în care nu ai un cont bancar, direcțiile locale apelează la Inspectoratul Teritorial de Munca pentru a obține detalii despre locul tău de muncă, după care se instituie poprire pe veniturile salariale.

Ce este amenda penală și ce se întâmplă dacă nu este plătită

În dreptul penal român există trei pedepse principale: pedeapsa detențiunii pe viață, pedeapsa cu închisoarea și pedeapsa amenzii penale.

În cazul amenzii penale, pentru a fi aplicată, este necesar ca persoana în cauză să fi săvârșit o infracțiune, spre de exemplu, conducerea unui vehicul cu dovada de circulație expirată sau cu permisul anulat, o infracțiune de furt simplu și așa mai departe.

„Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400 de zile.

Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei.

Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa”, se arată în textul de lege.

Dacă o amendă penală nu este plătită în termenul de trei luni de la emiterea acesteia, situația se complică. Pentru cei care refuză în mod voit achitarea acesteia, zilele-amendă se vor transforma în zile de închisoare.

În cazul celor care nu plătesc amenda din motive obiective, cum ar fi lipsa fondurilor, se ia în calcul transformarea zilelor-amendă în zile de muncă în folosul comunității.

Nu se va înlocui amenda penală cu munca în folosul comunității, dar nici cu închisoare dacă starea de sănătate a condamnatului nu permite prestarea acestei munci neremunerate în folosul comunității, scrie e-avocatul.ro.

Dacă amenda a fost înlocuită cu muncă în folosul comunității și nu a fost prestată această muncă, fiecare zi de muncă în folosul comunității se va înlocui cu închisoare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe

Publicat

Publicitate

În România sunt mii de profesori care, înainte ca orașele să se trezească, își pornesc drumul spre școlile în care predau. Pe întuneric, pe ceață, în frig sau în lumina unui răsărit care taie respirația, navetiștii — oamenii care duc educația înainte kilometru cu kilometru — devin adevărații călători ai infinitului. Ei sunt cei care, zi de zi, își pun speranțele în rucsac și pleacă spre clasele în care îi așteaptă zeci de copii.

Un profesor de istorie din județul Botoșani, Ovidiu Cherniciuc, a reușit să surprindă în imagini această lume tăcută a navetiștilor. Este doar unul dintre miile de profesori care fac zilnic zeci de kilometri până la școlile din România, iar filmările sale, realizate în zorii dimineții, arată mai mult decât un drum spre serviciu: sunt fâșii de cer incandescent, câmpuri acoperite de aburi reci, sate încă adormite și orizonturi care se deschid parcă special pentru cei care merg să predea. În fiecare cadru se simte un amestec de liniște și sacrificiu, o poezie nevăzută a oamenilor care pornesc la drum cu peste 30 de kilometri în față, înainte de orice oră de curs.

Pentru mulți dintre ei, naveta nu este o alegere, ci o necesitate. În unele zone rurale, școlile nu ar putea funcționa fără dascălii care vin de la distanță. Ei sunt cei care duc manualele, proiectele, grijile și entuziasmul cu ei în fiecare dimineață. Iar drumul — uneori dificil, alteori spectaculos — devine parte din rutina lor, un ritual care vorbește despre dedicare și rezistență.

Imaginile profesorului de istorie arată exact asta: nu oboseala, ci forța. Nu distanța, ci povestea. Nu drumul, ci oamenii. Profesorii navetiști devin astfel personaje ale propriei lor epopei, călători ai unei misiuni care nu se oprește niciodată — aceea de a educa.

Sunt cadre care ar putea sta oricând într-o expoziție. Cadre care îți amintesc că, în spatele fiecărei ore de istorie, matematică sau limba română, există un om care a traversat câmpuri, sate, nopți, ploi și răsărituri ca să fie acolo. Un om pentru care infinitul începe odată cu primul pas în afara casei, în fiecare dimineață.

Și poate că, privind aceste imagini, România ar trebui să își amintească mai des: școala nu începe la clopoțel. Începe cu drumul. Cu navetiștii. Cu oamenii care, indiferent de anotimp, aleg să rămână.

Publicitate

Iată imaginile:

Citeste mai mult

Eveniment

Un fost premier acuză Guvernul de coșmar al lui Bolojan de o „tranzacție bizară”: Datoria ieftină a fost înlocuită cu o datorie mai scumpă

Publicat

Publicitate

Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente, relatează mediafax.ro

Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.

Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai mici

Cîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.

Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.

„Nu există justificare economică”

Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.

„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.

Publicitate

Întrebarea lui Cîțu către Guvern

Fostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.

În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.

În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.

Citeste mai mult

Economie

2.680 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă prin AJOFM în primele zece luni ale anului

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a anunțat astăzi că în perioada ianuarie–octombrie 2025, un număr de 2.680 de persoane au fost integrate pe piața muncii prin măsurile active implementate de instituție. Datele arată o creștere constantă a interesului pentru serviciile AJOFM, dar și o nevoie tot mai mare de forță de muncă în județ.

Cei mai mulți dintre cei angajați, respectiv 1.249 de persoane, au peste 45 de ani, categorie considerată adesea vulnerabilă pe piața muncii. Urmează segmentul de 35–45 de ani, cu 387 de persoane încadrate, apoi grupa 25–30 de ani, cu 254 de persoane, și cea de 30–35 de ani, cu 125 de persoane. Un număr important îl reprezintă tinerii sub 25 de ani, în total 665. Din totalul persoanelor ocupate 919 sunt tineri NEETs – înregistrând astfel una dintre cele mai mari ponderi din ultimii ani în rândul beneficiarilor AJOFM.

Repartizarea pe gen confirmă o ușoară predominanță a bărbaților în noile angajări: 1.510 persoane față de 1.170 de femei, ceea ce reprezintă 56,34% respectiv 43,66% din totalul celor încadrați. În privința rezidenței, 1.266 de persoane provin din mediul urban, iar 1.454 din mediul rural, semn că programele AJOFM au impact semnificativ în zonele unde oportunitățile de angajare sunt mai reduse.

Datele arată și nivelul de pregătire al celor integrați în muncă: 981 au studii liceale, 678 provin din învățământul profesional, 662 au studii gimnaziale, 221 au studii superioare, iar 64 au absolvit studii postliceale. Dintre toți cei angajați în perioada analizată, 686 fac parte din categoria persoanelor greu sau foarte greu ocupabile, aspect care subliniază importanța măsurilor de sprijin derulate de instituție.

În total, 8.347 de persoane au beneficiat în acest interval de servicii de înregistrare, consiliere și sprijin în vederea obținerii indemnizației de șomaj sau a cuprinderii în programele active de ocupare. Profilarea acestora, proces realizat de AJOFM Botoșani, stabilește categoria de ocupabilitate și direcționează persoanele către măsurile adecvate situației lor.

„Continuăm să sprijinim angajarea în județ și să oferim soluții pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, transmite directorul executiv Anca Apăvăloaie.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Marius Budăi: Premierul Bolojan nu va mai trece prin Parlament niciun pachet de măsuri fără programul PSD de stimulare economică

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, lansează un avertisment ferm către premierul Ilie Bolojan, în contextul noilor politici economice promovate de Guvern.

Social-democratul spune că PSD nu va mai susține niciun pachet de măsuri care nu include programul partidului pentru stimularea economiei, subliniind că există tot mai mulți parlamentari în partid care împărtășesc aceeași poziție.

„Eu personal nu voi mai susține nimic dacă nu se regăsesc măsurile PSD. Și sunt mulți colegi din PSD care gândesc la fel!”, a declarat Marius Budăi, acuzând Cabinetul Bolojan că a împins România spre stagnare economică prin măsuri de austeritate. Deputatul a invocat date ale Băncii Naționale a României, potrivit cărora economia nu a avansat, iar inflația este în creștere, semn că politicile actuale nu funcționează.

Budăi atrage atenția și asupra situației fiscale, amintind că Ministerul Finanțelor a raportat încasări mai mici din TVA, deși taxa a fost majorată la 21%. „Este limpede că austeritatea nu funcționează! Dimpotrivă, transformă o problemă bugetară punctuală într-o criză economică generalizată. Austeritatea înseamnă sărăcie și recesiune!”, a punctat deputatul botoșănean.

În contrapondere, PSD susține că are soluții „realiste și aplicabile” pentru a stimula creșterea economică și pentru a evita declinul. Una dintre măsurile promițate de social-democrați este creditul fiscal pentru investiții, un mecanism prin care noile afaceri ar fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de până la șapte ani. Budăi argumentează că statul nu ar pierde bani, deoarece ar încasa venituri din alte taxe generate de activitatea economică: TVA, contribuții și dividende.

„Există impact bugetar, dar pozitiv, nu negativ, cum susțin unii ‘pricepuți’ în economie!”, afirmă fostul ministru, convins că direcția propusă de PSD poate relansa economia și poate proteja veniturile populației. Mesajul său este unul de presiune politică directă asupra premierului Bolojan, în condițiile în care alianța de guvernare traversează o perioadă tensionată privind orientarea economică a țării.

Publicitate

Declarațiile lui Marius Budăi deschid, astfel, un nou episod în disputa dintre PSD și premierul liberal, semnalând că următoarele decizii economice vor trece printr-un filtru mult mai strict în Parlament.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending