Lege care ar rezolva o mare problemă pentru românii din Diaspora: Deputatul USR Iulian Lorincz a anunţat, marţi, că depune la Parlament o iniţiativă legislativă care prevede că românii care şi-au stabilit domiciliul în străinătate vor putea solicita cărţi de identitate cu menţionarea ţării de domiciliu. În prezent, un român stabilit în străinătate care solicită un paşaport CRDS, adică practic îşi declară domiciliul permanent în străinătate, nu mai are dreptul la act de identitate.

Ceea ce se întâmplă în acel moment este un moment deosebit de grav, pentru că ceea ce face statul român este să creeze două categorii de români, una cu mai puţine drepturi.

Acel român se confruntă cu diferite situaţii în relaţia cu instituţiile statului român, nu mai poate deschide un cont bancar, nu îşi mai poate face un credit la bancă, nu mai poate să semneze un act notarial.

Practic, pentru statul român nu există pentru că nu are act de identitate. Are doar un document de călătorie”, a afirmat Iulian Lorincz, citat de Agerpres.

El a precizat că un cetăţean român stabilit în Franţa a dat în judecată Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) pentru refuzul de a-i elibera o carte de identitate, iar CJUE a stabilit că legislaţia românească încalcă dreptul la liberă circulaţie şi şedere, creând o diferenţă de tratament între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a obligat DGEP să-i emită reclamantului o carte de identitate, ceea ce s-a şi întâmplat: documentul emis conţine menţiunea „fără domiciliu în România”.

Lege care ar rezolva o mare problemă pentru românii din Diaspora. Propunerea USR
„Ceea ce propunem noi cu această iniţiativă legislativă este să corelăm rubrica de domiciliu din paşaportul CRDS cu cea din actul de identitate, adică să apară Spania, Italia, Germania, unde şi-a declarat acea persoană domiciliul.

Practic, vorbim de peste un milion de români care au solicitat paşapoarte CRDS şi care sunt afectaţi de această lacună legislativă.

Ce se poate întâmpla? Ca peste un milion de români să vină să dea în judecată statul român şi să rezolve această problemă sau o rezolvăm noi la nivel legislativ?

Inclusiv Ministerul Afacerilor Interne ne-a răspuns şi ne-au spus că într-adevăr trebuie să găsim soluţii.

Uite că există o soluţie, există o decizie a Curţii de Justiţie a UE, există o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care obligă statul român să emită acte de identitate pentru persoanele care îşi declară domiciliul străinătate”, a spus deputatul USR.

El a adăugat că această modificare a legislaţiei va avea şi alte implicaţii majore.

„În momentul în care ai o bază de date actualizată, o să-ţi dai seama că nu ai atâţia cetăţeni în diferite judeţe şi atunci inclusiv bugetarea bazată pe numărul de locuitori în diferite judeţe sau inclusiv reprezentarea în Parlament, putem vedea situaţia dramatică pe care o ştim deja de subreprezentare a Diasporei în Parlament, se va vedea în momentul în care se întâmplă acest lucru”, a mai spus deputatul USR.

Potrivit unui comunicat al USR, iniţiativa legislativă, semnată de parlamentarii USR de Diaspora Iulian Lorincz şi Cătălin Bochileanu, completează OUG 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, introducând pentru cetăţenii români care doresc să îşi stabilească sau şi-au stabilit domiciliul în străinătate posibilitatea de a solicita eliberarea unor cărţi de identitate cu menţionarea ţării de domiciliu.

Solicitarea va putea fi făcută atât la consulate, cât şi la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor din ţară.

„USR a făcut mai multe demersuri, în ultimii ani, pentru a facilita românilor din Diaspora accesul la acte de identitate.

Din păcate, toate propunerile legislative depuse în acest sens au fost blocate de PSD şi PNL, partide care nu sunt interesate de drepturile românilor care au plecat în străinătate în căutarea unui trai decent”, a mai precizat sursa citată.

Guvernul a aprobat marți, 28 ianuarie, calendarul alegerilor prezidențiale 2025. Până în 15 martie va fi perioada de înscriere a candidaților, campania electorală începe din 4 aprilie, iar vot în primul tur va fi în 4 mai 2025, scrie alba24.ro.

Este vorba despre programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.

Cel mai târziu în data de 19 martie 2025 se va proceda la soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz.

4 aprilie 2025 este data prevăzută pentru începerea campaniei electorale pentru o perioadă de 30 de zile. Campania electorală se încheie în data de 3 mai 2025 la ora 7.00, în preziua alegerilor.

Prima zi a votării în străinătate, programată să se desfășoare pe parcursul a 3 zile, va începe în data de 2 mai 2025, ora 7.00 și se va încheia la ora 21.00 și se va încheia în data de 4 mai, ora 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).

Votul în țară va începe în data de 4 mai 2025, ora 7.00, și se va încheia în aceeași zi la ora 21.00, putând fiind prelungit până cel mai târziu la ora 23:59 în cazul în care la ora 21.00 la sediul secției de votare și în afara secției de votare se mai află alegători care așteaptă să voteze.

Calendar alegeri prezidențiale 2025: activități

• Desemnarea celor 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central: în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, cel mai târziu la data de 20 februarie 2025
• Alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central şi a locţiitorului acestuia: 24 de ore de la învestirea judecătorilor în Biroul Electoral Central, cel mai târziu la data de 21 februarie 2025
• Constituirea Biroului Electoral Central cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar: 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, cel mai târziu la data de 22 februarie 2025
• Stabilire model buletin de vot, ștampilă ”votat” și alte documente: cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, cel mai târziu la data de 22 februarie 2025
• Depunere protocol de constituire alianță electorală – la BEC – cel târziu 23 februarie 2025; admitere/respingere cel târziu 24 februarie 2025
• Contestații privind formarea și componența BEC: cel târziu 23 februarie 2025; soluționare cel târziu 24 februarie 2025
• Comunicare număr alegători înscriși (BEC) – cel târziu 27 februarie
• Desemnare judecători în birouri electorale județene/sector București și secții străinătate – cel târziu 27 februarie
• Completare birouri electorale – cel târziu 28 februarie 2025; contestații cel târziu 1 martie; soluționare 2 martie
• Înregistrare alegător în străinătate prin formulare online (AEP) – cel târziu 4 martie 2025 (alegătorul care dorește să voteze în străinătate)
• Comunicare localități cu secții de vot străinătate (MAE) cel târziu 8 martie

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Depunere candidaturi, ordinea pe buletine de vot

• Depunere candidaturi (partide, alianțe, organizații, independenți), comunicare semne electorale: cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor, cel târziu 15 martie 2025, ora 24.00 – în scris, la BEC; înregistrare/respingere până în 17 martie; contestații până în 18 martie
• Desemnare președinți birouri electorale secții votare străinătate – până în 18 martie
• Publicare declarații avere/interese candidați: cel târziu 19 martie
• Renunțare la candidatură: cel târziu 19 martie
• Înregistrare alegător corespondență (alegătorul cu domiciliu/reședință în străinătate) – AEP: cel târziu 20 martie
• Stabilire ordine candidați pe buletin de vot (BEC, tragere le sorți): cel târziu 22 martie

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Campanie electorală

• Campanie electorală: 4 aprilie 2025 – 3 mai 2025, ora 7.00
• Delimitare și numerotare secții votare/ sedii: până în 4 aprilie 2025
• Stabilire sedii secții votare străinătate (AEP): până în 16 aprilie
• Desemnare președinte birou electoral și locțiitor secții de vot din țară: până în 19 aprilie 2025
• Tipărire buletine de vot, confecționare ștampile: până în 19 aprilie 2025
• Întocmire liste electorale permanente (primari): 1 mai 2025

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Vot în străinătate și în țară

• Votare în străinătate: 2 mai 2025, 3 mai 2025 și 4 mai 2025, ora locală 7.00 – 21.00 (cei care se află la rând în afara secției au acces până la 23.59); în 4 mai, votul se încheie la ora 21.00, ora României
• Cereri vot prin urna mobilă/specială: 3 mai 2025, orele 18.00-20.00 (la președintele biroului electoral secție de votare)
• Votare în țară: 4 mai 2025, ora 7.000-21.00 (alegătorii din sediu la ora 21.00 sau care așteaptă la rând pot vota până la 23.59)
• Desigilare urne vot/plicul vot/numărare voturi corespondență: 4 mai 2025
• Numărare voturi/încheiere procese verbale: 5 mai 2025, ora 21.00
• Validare alegeri și publicare rezultat (Curtea Constituțională a României): după primirea dosarului de la BEC (8 mai) și soluționare cereri de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Al doilea tur de scrutin

Dacă se va organiza al doilea scrutin:

• Comunicare nume candidați al doilea tur de scrutin, data alegeri: cel târiu 9 mai 2025
• Campanie electorală: 9 mai 2025 – 17 mai 2025, ora 7.00
• Votare străinătate: 16 mai 2025, 17 mai 2025 și 18 mai 2025 (orele 7.00-21.00, posibilitate prelungire până la ora 23.59)
• Primire cereri vot urnă specială/mobilă (președinte birou electoral secție votare): 17 mai 2025, orele 18.00-20.00
• Votare în țară: 18 mai 2025 orele 7.00-21.00, posibilitate prelungire până la ora 23.59)

În perioada 02 decembrie 2024 – 23 ianuarie 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma totală de 411.056.966,53 euro (2.045.151.889,85 lei), reprezentând plăți finale aferente anului de cerere 2024 pentru un număr de 651.342 fermieri.

În această perioadă, la nivelul APIA CJ Botoșani s-au efectuat plăți finale aferente anului de cerere 2024, pentru 21.979 fermieri, în sumă totală de 8.471.755 euro (42.149.525 lei).

Până la acest moment, în conformitate cu atribuțiile ce îi revin, APIA a plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), suma totală de 336.944.281,79 euro (1.676.398.885,21 lei) pentru un număr de 649.065 beneficiari.

În Campania 2024, plățile din (FEADR) și (BN1) pentru intervențiile DR (dezvoltare rurală) se efectuează de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro.

Reamintim că, în Campania de plată a avansului aferent cererilor de plată depuse în anul 2024 au fost făcute plăți din FEGA, FEADR și BN1 în valoare de 1.283.042.988 euro (6.383.586.787 lei), la nivelul întregii țări .

Coca-Cola retrage de la vânzare băuturi din șase țări europene. Îmbuteliatorul european al băuturilor Coca-Cola a anunțat luni o operațiune de retragere masivă de pe piață a unor produse vândute în Europa, scrie alba24.ro.

Retragerea vizează dozele și sticlele cu băuturi mărcile Coca-Cola, Sprite, Fanta, Fuze Tea, Minute Maid, Nalu, Royal Bliss și Tropico. Acestea sunt comercializate începând de la finele lunii noiembrie pe piețele din Belgia, Țările de Jos, Marea Britanie, Germania, Franța și Luxemburg.

”La facilitatea noastră de producție de la Gent efectuăm teste în cadrul procedurilor noastre de control și de conformitate cu regulile. Aceste controale au permis să descoperim niveluri ridicate de clorat. Nu avem o cifră precisă, dar este clar că este vorba de o cantitate considerabilă”, a anunțat firma Coca-Cola Europacific Partners Belgium, potrivit Agerpres.

”Majoritatea produselor vizate și nevândute au fost deja retrase de pe rafturile magazinelor și continuăm să luăm măsuri pentru a retrage și restul produselor de pe piață”, a precizat îmbuteliatorul. Acesta adaugă că este ”în contact cu autoritățile competente din fiecare din piețele afectate”.

Potrivit site-ului web al Comisiei Europene, cloratul din alimente provine din dezinfectanții cu clor utilizați în tratarea apei și procesarea alimentelor, apa potabilă fiind de de parte principalul contributor.

Într-o recomandare din 2015, autoritatea europeană pentru siguranța alimentelor a estimat că expunerea pe termen lung la cloratul din alimente ar putea reprezenta o potențială problemă de sănătate pentru copii, în special pentru aceia care prezintă un deficit ușor sau moderat de iod.