Președintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nica, a dezvăluit că aproximativ 200 de persoane se află în prezent în analiza instituţiei sale, întrucât au averi ce nu pot justificate.

Șeful ANAF a avertizat că ”fiecare bombardier” ar trebui să se gândească bine înainte să urce la volanul unei mașini foarte scumpe, întrucât poate veni ANAF să o confiște.
„Cine nu poate să justifice maşina scumpă de peste 100.000 de euro cu care se plimbă va fi controlat”
Şeful ANAF, Adrian Nica, a vorbit despre cazurile aflate în analiza instituţiei, referitoare la diferenţele între avere şi venitul declarat.

”Fiecare cetăţean care nu poate să justifice maşina scumpă de peste 100.000 de euro cu care se plimbă prin oraş, sfidând pe unii dintre noi, va avea în perioada următoare un control de la ANAF pentru a clarifica de ce datele pe care dânsul le înregistrează la ANAF, respectiv avere versus venituri declarate, au o discrepanţă aşa mare. Avem cazuri în analiză, am început deja acţiunile, vom veni cu rezultatele, avem peste 200 de persoane în analiza aceasta”, a afirmat şeful ANAF, Adrian Nica.

Acolo unde averile nu pot fi justificate, ANAF va confisca 70% din sumele deținute
El a precizat că, acolo unde averile nu pot fi justificate, ANAF va confisca 70% din sumele deţinute.

”Aşa că profit de această ocazie, să le atrag atenţia că, poate, săptămâna următoare o să-şi aducă aminte să-şi declare veniturile, pentru că ANAF-ul, indiferent cum îl cheamă, nu va mai tolera acest tip de comportament şi, să citez aici o colegă de-a dumneavoastră, fiecare bombardier din ţara asta să se gândească de trei ori înainte, atunci când se urcă într-o maşină şi nu are venituri, că există posibilitatea ca ANAF să o confişte”, a adăugat Adrian Nica.

În 9 octombrie, ANAF anunţa că va verifica peste 3.700 de case de amanet şi puncte de lucru ale acestora, după ce analizele de risc au ridicat semne de întrebare. Sunt vizate, în general, firmele care apar cu pierderi sau aproape inactive, dar au acţionari sau asociaţi cu averi semnificative.

De asemenea, ANAF a intensificat în ultimele luni, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă România, controalele fiscale asupra contribuabililor persoane fizice care au obţinut venituri din investiţii.

Fiscul a pus ochii și pe investitorii la bursă
Printre măsurile aplicate se numără emiterea de notificări către persoanele care nu au depus la termen declaraţia unică, formularul fiscal prin care se declară, printre altele, şi veniturile din investiţii. Potrivit ANAF, sunt vizaţi în mod direct investitorii la bursă şi în mod special tranzacţiile bursiere externe.

Agenţia avertizează că, în cazul în care contribuabilul nu răspunde în termen la notificare, ANAF poate stabili din oficiu obligaţiile fiscale, iar sumele impuse pot fi mai mari decât cele datorate în realitate.

În plus, neconformarea poate duce la blocarea conturilor bancare sau la reţinerea sumelor restante prin intermediul angajatorului.

Cetățenii străini care investesc cel puțin 400.000 de euro în România ar putea primi permis de ședere temporară în țară. Este vorba despre Programul de Rezidență prin Investiție ”Golden Visa România”. Condițiile sunt descrise într-un proiect înregistrat la Senat, informează alba24.ro.

Potrivit proiectului inițiat de un grup de parlamentari PNL, facilitatea se adresează cetățenilor din state din afara UE/SEE/Confederația Elvețiană. Permisul de ședere temporară în țară va fi eliberat pe cinci ani în schimbul investiției de 400.000 de euro în România. Acest permis poate fi reînnoit.

La cererea investitorului, în același permis de ședere pot fi incluși membri ai familiei acestuia.

Programul Golden Visa în România. Investiții eligibile

Investițiile eligibile, de cel puțin 400.000 de euro, sunt:

• titluri de stat românești
• una sau mai multe proprietăți imobiliare în România păstrate pe o durată de minimum cinci ani de la data achiziției
• fonduri de investiții înregistrate și autorizate în Romania
• acțiuni la companii cu capital românesc listate la Bursa de Valori București.

”Alte forme de investiție pot fi stabilite ca eligibile prin ordinul comun al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Afacerilor Interne, adaptând corespunzător pragul valoric”, mai prevede proiectul de lege, potrivit Agerpres.

Programul Golden Visa în România. Beneficiari eligibili

Pot solicita participarea în Programul Golden Visa cetățeni care au împlinit 18 ani din statele menționate, care:

• au document valabil de trecere a frontierei de stat, fără semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român ori în Sistemul de Informații Schengen
• nu au fost condamnați definitiv pentru o faptă penală și pentru care nu a intervenit reabilitarea
• nu sunt cercetați penal și nu prezintă pericol pentru securitatea națională – nici solicitantul și nici vreun membru al familiei inclus în cerere
• dovedesc proveniența și disponibilitatea fondurilor pentru investiții, dețin o asigurare medicală valabilă pe teritoriul României.

Programul Golden Visa în România. Condiții

”În cazul în care investitorul retrage parțial sau total investiția înainte de împlinirea termenului de 5 ani, autoritățile competente pot dispune revocarea permisului de ședere. Revocarea nu va avea loc dacă investitorul, în termen de 60 de zile, înlocuiește investiția retrasă cu o altă investiție eligibilă de valoare cel puțin egală.

Investitorul are obligația de a notifica Inspectoratul General pentru Imigrări din România și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) în termen de 30 zile de la modificarea investiției”, mai prevede proiectul.

Programul Golden Visa în România. De ce a fost inițiată propunerea

”Vorbim despre rezidență, nu cetățenie. Despre bani reali, investiți în proiecte reale, cu impact în comunități.

De ce? Pentru că România are nevoie de capital nou: în imobiliare, companii românești, titluri de stat, fonduri de investiții sau proiecte locale.

E o șansă de a atrage resurse private, fără birocrație și fără a depinde doar de fonduri publice. (…) România câștigă capital privat pentru proiecte productive, locuri de muncă și venituri bugetare, investiții în orașe și județe mai puțin dezvoltate, mai multă încredere din partea investitorilor internaționali”, a scris pe Facebook senatorul PNL Glad Varga, inițiator al proiectului.

Inițiatorii își argumentează propunerea legislativă prin faptul că alte țări europene au derulat programe similare de rezidență prin investiții, menite a aduce capital străin și locuri de muncă. ”Noi alegem o variantă responsabilă, cu filtre clare și focus pe economia reală, nu pe specula imobiliară”, a adăugat Glad Varga.

Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, ca prim for legislativ sesizat.

Țigările cu filtru și cele electronice ar putea fi interzise: Uniunea Europeană analizează interzicerea țigărilor cu filtru și a țigărilor electronice, cu scopul de a reduce consumul de tutun, informează AP, relatează alba24.ro.

De asemenea, este analizată și o posibilă interzicere a comercializării de țigări în magazine, benzinării și chioșcuri.

Un proiect de lege, elaborat de Consiliul Uniunii Europene, va fi discutat la o reuniune a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din noiembrie.

Proiectul de rezoluție citează un raport al unui grup de studiu al OMS „privind reglementarea produselor din tutun”, care „recomandă în mod explicit interzicerea filtrelor pentru a reduce atractivitatea țigărilor”, relatează cotidianul Bild.

„O interdicție privind fabricarea, importul, distribuția și vânzarea de țigări cu filtru ar aduce o contribuție importantă la reducerea consumului de tutun”, se mai prevede în proiectul de lege, citat de Agerpres.

Interdicția țigărilor electronice este, de asemenea, o „opțiune suplimentară de reglementare”, deoarece UE urmărește să protejeze mediul și sănătatea oamenilor.

Propunerea a fost discutată pentru prima dată în cadrul Grupului de lucru pentru sănătate publică, din cadrul Consiliului UE, pe 9 octombrie și va fi examinată la conferința OMS de la Geneva, care va avea loc luna viitoare.

Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, susține și ea restricțiile, analizând o posibilă interdicție „bazată pe generații”, care ar interzice vânzarea de produse din tutun oricărei persoane născute după un anumit an.

Peste 980 de cazuri de potențial consum fraudulos de energie au fost identificate în primele 9 luni ale acestui an în 18 dintre cele 20 de județe în care operează compania de distribuție Delgaz Grid, majoritatea vizând sustrageri de electricitate.

Astfel, 618 cazuri reprezintă sustrageri de energie electrică, acestea fiind identificate în regiunea Moldova (județele Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău). De asemenea, 364 de cazuri au fost înregistrate pe parte de gaz în 18 județe (Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Bihor, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău).

Cantitatea totală de energie sustrasă depășește 14 milioane kWh (circa 5,2 mil. kWh gaze naturale și 8,9 mil. kWh energie electrică), iar valoarea prejudiciului depășește 11,5 milioane lei.

Reamintim consumatorilor că intervențiile neautorizate asupra elementelor infrastructurii energetice pot duce la incidente grave (explozii, intoxicații, incendii, electrocutări etc.) cu urmări devastatoare: pierderi de vieți omenești și/sau bunuri distruse.

Reducerea valorii facturii la energie prin evitarea înregistrării consumului real nu este o soluție pentru consumatori deoarece riscurile la care se expun depășesc cu mult sumele astfel „economisite”. Nicio „economie” nu merită pusă mai presus de siguranța familiei și a celor din jur. Pentru menținerea siguranței este esențială prevenirea furturilor de energie prin identificarea lor cât mai aproape de momentul în care apar.

Consumul fraudulos generează pierderi nu doar pentru operatorul de distribuție, ci și pentru consumatorii corecți, care plătesc cu regularitate contravaloarea energiei consumate, intervențiile ilegale afectând deopotrivă și calitatea serviciului de distribuție a gazelor naturale și energiei electrice.

Totodată, consumul fraudulos reprezintă o formă de furt și este sancționat conform prevederilor Codului Penal. În vederea identificării persoanelor responsabile și a recuperării prejudiciului, Delgaz Grid formulează și transmite plângeri penale către instituțiile abilitate.

Pentru siguranța consumatorilor și pentru evitarea situațiilor tragice care pot să apară în urma consumului necontorizat de energie, se recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenție:

 NU permiteți persoanelor neautorizate să intervină asupra echipamentelor de măsurare a consumului de energie (contoare);

 NU acceptați soluții improvizate de interceptare a conductelor de gaze naturale sau cablurilor de energie pentru reducerea consumului.

Cele peste 980 de cazuri de consum fraudulos identificate de la începutul anului până în prezent reprezintă tot atâtea situații cu potențial periculos care au fost eliminate. Contribuția cetățenilor care semnalează astfel de practici este esențială, toate sesizările fiind verificate cu respectarea confidențialității identității celor care le transmit.

Pentru o comunicare rapidă și eficientă, suspiciunile privind consumul fraudulos pot fi raportate la adresa de e-mail raporteazafrauda@delgaz-grid.ro, prin apel gratuit la numărul 031 782 9807 (PIN 1838) sau direct la cea mai apropiată secție de poliție.