Un incendiu s-a produs, astăzi, într-o gospodărie din localitatea Cernești. Acoperișul unei case a fost cuprins de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui scurtcircuit produs la panourile fotovoltaice.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești, cu două autospeciale de stingere, o ambulanță aparținând SAJ, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Todireni. Aceștia au constatat faptul că ardeau acoperișul casei pe o suprafață de peste 200 de metri pătrați, dar și o camera din spatele locuinței folosită ca adăpost de animale. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga clădire. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.
În incendiu au murit doi porci și un câine.

Trei persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului de la echipajul SAJ, după ce au suferit atacuri de panică. Acestea au refuzat transportul la spital.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

– montați panourile fotovoltaice doar cu specialiști autorizați;

– curățați panourile fotovoltaice de praf și murdărie. Praful, frunzele sau mizeria pot face panourile să se încingă prea tare;

– verificați instalația o dată pe an. Chemați un electrician sau un specialist să vadă dacă totul funcționează corect. Verificați mai ales după furtuni, grindină sau zăpadă abundentă;

– protejați cablurile de animale. Șoarecii și păsările pot roade firele. Puneți plase sau tuburi speciale ca să le protejați;

– țineți un stingător aproape. Dacă invertorul e montat în casă sau garaj, e bine să aveți un stingător în apropiere. Ideal unul cu pulbere sau CO₂.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

VERSURILE UNUI POET OBOSIT

Mihai Babei a debutat în „Convorbiri literare” din 1974 având supervizarea lui Ioanid Romanescu. După o pauză consistentă (cauzele sunt necunoscute), în poet se activează virusul poetic și debutează editorial în 2020 cu „Nori de vișin alb”. Urmează „Orașul de zgură roșie”(2021), „Declarații de dragoste”(2021), „Tornade de fum” (2022) și volumul în discuție, „La capătul liniei o stea căzătoare” (Editura „Pim” Iași, 2023). Cuvântul „obosit” din titlul acestor considerații nu este unul depreciativ. Mihai Babei face o excursie prin propria existență ca și cum ai face o călătorie pentru prima dată pe Transfăgărășan. La final ajungi obosit, dar fericit, simțind nevoia imperativă de a explica și altora aventura ta. .Mihai Babei vede viața ca o derută a simțurilor, cum ar zice Constantin Abăluță, pe care nu o poate atenua decât supunând totul metaforei curgerii ca alunecare laminară într-o clepsidră. Curgerea revine obsesiv în poeme punând în evidență un flux unificator legând lucrurile mici de marile elemente ale universului: briciul se ascute de roata cerului, Botoșaniului i se dă senzația de a fi un imperiu, copilăria se pierde prin universul rugăciunilor, dintr-un cer plin de smoală plouă cu schizofrenici, vântul e chemat să facă ordine printre cuvinte, uneori ploaia se dezbracă nud, vremea se topește într-o mutră de viperă, moartea este poștaș pe pământ, tăcerile se metamorfozează în rinoceri care atacă, furtunile se varsă în lucruri, fulgerele se răzvrătesc în cer și cad ca o negură cu nori, toamna e în sevraj etc. Deși se știe că apariția existenței din nonexistență înseamnă creație, Mihai Babei leagă existența de existență, ceea ce nu e rău, el marșând , astfel, undeva spre nouăzeciști, excelând prin oralitatea poeziei și prin funcția exploratorie pe care i-o dă: „… acum am pornit în marea călătorie/ când a început o ploaie vinovată// atunci cândva în silă și-n „underground”/ nu recunosc nimic din ce văd din ce simt/ din ce apuc din ce țip/ și-mi dau seama că pe povârnișurile iertării/ nu am fost niciodată/ nu m-au pătruns nici iubirea/ nici întrebările/ nici frica/ toiate astea le-am adunat dintr-o crescătorie/ de hortensii bete// doar silueta mestecenilor/ bizară în culori și forme absurde/ se prelinge pe mâna mea stângă…” („… privirea mestecenilor alunecă către felinarele iubirii ce se sting…!!!”).

Faptul că este un poet cu liniștea sfărâmată, de unde și senzația de oboseală pe care o dă cititorului, face din Mihai Babei un poet special, un poet ale cărui poeme par a se pierde la „răscrucea singurătății”. Atunci face un pact cu propriul Eu pentru a-i permite alternanța dintre schimnic și înger: „răsăritul s-a spart în zorii catifelați/ adăpați de roua cristalină acoperitoare cu ciudă/ în câteva bucăți ascuțite colțuroase/ demult/ când s-au prăbușit peste odaia mea zăvorâtă/ de pătratul somnului meu// sunt un poet cu liniștea sfărâmată/ de ziua ce închide o fereastră/ eu voi clădi ziua plantată în cercul ei/ fără regrete fără întoarceri…” („pătura zilei ce-mi descântă ochii”).

Poezia din acest volum nu constituie un recurs la memorie, pe poet nu-l interesează legătura cu timpul trecut. Mihai Babei salvează prezentul său: „eu stau în nemișcare și-mi dresez creierul orei/ să trăiesc oroarea/ suferința mă paralizează viața a devenit un tren/ ce se prelinge cu viața celorlalți/ dar din ce în ce mai greu împing locomotiva clipei/ vitraliile din ferestrele catedralelor/ mă îndeamnă spre o spovedanie/…” („privesc în urma focului și nu se vede decât lumea răstignită dar nimic despre mine”).

Aflat între trecut (trăitul) și viitor (netrăitul), acest volum al lui Mihai Babei este unul al unui prezent impregnat de o letargie personală și, de aici, senzația poetului de cetățean obosit. Repet, nu în sens depreciativ. Cu toate acestea, să fim atenți la aceste versuri reținute din poemul care dă titlul volumului: … mă ridic pendulând pe străzile știrbe/ îmi aleg concitadinii îi flagelez cu biciul răzbunării/ frăgezindu-le carnea pe care o plămădesc/ ca pe o respirare a vieții ce curge pe râul pestilențial/ din dosul abatorului de șacali”.

În perioada ianuarie-iunie 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 1.758 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 30 iunie 2025, 863 au peste 45 de ani, 258 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 81 au între 30 și 35 de ani, 159 au între 25 și 30 de ani, iar 397 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 556 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 732, iar al bărbaţilor de 1.026, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 41,64%, respectiv de 58,36 %.

În funcţie de rezidenţă, 758 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.000 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (615), profesionale (462), gimnaziale (469), postliceale (38) iar (119) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 30.06.2025, un număr de 455 persoane fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 5.038 persoane.

Conform legislației în vigoare, Poliției Române îi revine sarcina emiterii ordinelor de protecție provizorii și obligația de punere în executare a acestora, precum și supravegherea măsurilor stabilite atât prin ordinele de protecție provizorii, cât și prin ordinele de protecție emise de instanțele de judecată.

Din analiza datelor statistice privind această categorie de infracțiuni, în primele 6 luni ale anului 2025 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 15,9% față de primele 6 luni ale anului 2024, respectiv, 517 fapte sesizate în 6 luni 2025 cu 98 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Datele statistice relevă o scădere importantă cu privire la infracțiunile de omor comise în contextul violenței domestice, în perioada analizată nefiind înregistrată nicio faptă din această categorie, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2024 când au fost înregistrate un număr de 3 infracțiuni de omor.

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că 220(-25) de fapte au fost comise în mediul URBAN și 297(-73) de fapte au fost comise în mediul RURAL, 431(-88) fapte au fost comise la DOMICILIU și 86 (-10) de fapte au fost comise în SPAŢIUL PUBLIC.

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 168 (-7) de ordine de protecție provizorii , toate fiind confirmate de către procuror.

In primele 6 luni ale anului 2025, un număr total de 1208 de intervenții, cu o creștere de 3,3% față de perioada de comparație a anului 2024, când s-au înregistrat 1169 intervenții.

Din totalul acestora:

– 396 de intervenții au avut loc în mediul urban, reprezentând 32,7% din sesizări;

– 812 intervenții, reprezentând 67,2% din intervenții, au fost sesizate în mediul rural.

In urma completării formularelor de evaluare a riscului, s-a înregistrat următoarea situație:

– 315 de situații au fost clasificate ca fiind cu risc iminent – 26,08% din total, din care, în procent de 46,6% (147 cazuri) victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu;

– 891 de cazuri, reprezentând 73,8% din intervenții, în urma completării formularului de evaluare a riscului, a reieșit faptul că nu există risc iminent;

– în 2 cazuri nu a fost completat formularul de evaluare a riscului, victimele refuzând să răspundă la întrebările adresate de lucrătorii de poliție.

 La începutul anului 2025 existau în lucru un număr de 241 ordine de protecție, în creștere față de începutul perioadei de comparație a anului 2024, când erau existente un număr de 155 de ordine de protecție.

 În cursul primelor 6 luni ale anului 2025 au fost emise un număr de 198 de ordine de protecție, în creștere cu 29,4% față de perioada comparată a anului 2024, când au fost emise un număr de 153 ordine de protecție.

 Din totalul acestora:

 un număr de 71 de ordine de protecție au provenit din ordine de protecție provizorii (35,8%).

 În cursul perioadei analizate a anului 2025 au fost soluționate un număr de 229 ordine de protecție (152 în 2024), situația prezentându-se astfel:

 220 ordine de protecție au fost soluționate la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor de protecție;

 6 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea victimei;

 3 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea persoanei împotriva căreia a fost dispus ordinul de protecție.

 La sfârșitul perioadei analizate a anului 2025 au rămas în lucru un număr de 210 ordine de protecție (156 în perioada de comparație).

Conform legislației în vigoare, Poliției Române îi revine sarcina emiterii ordinelor de protecție provizorii și obligația de punere în executare a acestora, precum și supravegherea măsurilor stabilite atât prin ordinele de protecție provizorii, cât și prin ordinele de protecție emise de instanțele de judecată.

Din analiza datelor statistice privind această categorie de infracțiuni, în primele 6 luni ale anului 2025 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 15,9% față de primele 6 luni ale anului 2024, respectiv, 517 fapte sesizate în 6 luni 2025 cu 98 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Datele statistice relevă o scădere importantă cu privire la infracțiunile de omor comise în contextul violenței domestice, în perioada analizată nefiind înregistrată nicio faptă din această categorie, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2024 când au fost înregistrate un număr de 3 infracțiuni de omor.

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că 220(-25) de fapte au fost comise în mediul URBAN și 297(-73) de fapte au fost comise în mediul RURAL, 431(-88) fapte au fost comise la DOMICILIU și 86 (-10) de fapte au fost comise în SPAŢIUL PUBLIC.

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 168 (-7) de ordine de protecție provizorii , toate fiind confirmate de către procuror.

In primele 6 luni ale anului 2025, un număr total de 1208 de intervenții, cu o creștere de 3,3% față de perioada de comparație a anului 2024, când s-au înregistrat 1169 intervenții.

Din totalul acestora:

– 396 de intervenții au avut loc în mediul urban, reprezentând 32,7% din sesizări;

– 812 intervenții, reprezentând 67,2% din intervenții, au fost sesizate în mediul rural.

In urma completării formularelor de evaluare a riscului, s-a înregistrat următoarea situație:

– 315 de situații au fost clasificate ca fiind cu risc iminent – 26,08% din total, din care, în procent de 46,6% (147 cazuri) victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu;

– 891 de cazuri, reprezentând 73,8% din intervenții, în urma completării formularului de evaluare a riscului, a reieșit faptul că nu există risc iminent;

– în 2 cazuri nu a fost completat formularul de evaluare a riscului, victimele refuzând să răspundă la întrebările adresate de lucrătorii de poliție.

 La începutul anului 2025 existau în lucru un număr de 241 ordine de protecție, în creștere față de începutul perioadei de comparație a anului 2024, când erau existente un număr de 155 de ordine de protecție.

 În cursul primelor 6 luni ale anului 2025 au fost emise un număr de 198 de ordine de protecție, în creștere cu 29,4% față de perioada comparată a anului 2024, când au fost emise un număr de 153 ordine de protecție.

 Din totalul acestora:

 un număr de 71 de ordine de protecție au provenit din ordine de protecție provizorii (35,8%).

 În cursul perioadei analizate a anului 2025 au fost soluționate un număr de 229 ordine de protecție (152 în 2024), situația prezentându-se astfel:

 220 ordine de protecție au fost soluționate la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor de protecție;

 6 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea victimei;

 3 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea persoanei împotriva căreia a fost dispus ordinul de protecție.

 La sfârșitul perioadei analizate a anului 2025 au rămas în lucru un număr de 210 ordine de protecție (156 în perioada de comparație).