O serie de cuvinte care se regăsesc în numele unor firme ar putea fi interzise prin lege. Firmele care au aceste cuvinte în denumire vor trebui să își schimbe numele în 120 de zile, altfel vor fi dizolvate. PNL a depus la Parlament un proiect în acest sens. Evident, modificările vor aduce cheltuieli pentru firmele în această situație, dar și bătăi de cap cu birocrația și chiar eventuale confuzii în rândul partenerilor, relatează alba24.ro. Inițiatorii legii consideră însă că aceste cuvinte trebuie să rămână apanajul companiilor de stat sau al autorităților.
Mai mulţi parlamentari de la PNL propun, într-un proiect depus la Parlament, interzicerea înscrierii la Registrul Comerţului a firmelor a căror denumire conţine cuvintele „naţional”, „român”, „institut” sau derivatele acestora, cu excepţia celor care au capital integral sau majoritar de stat.
Propunerea legislativă, semnată de 16 deputaţi şi senatori liberali, modifică şi completează în acest sens art. 49 din Legea nr.265/2022 privind Registrul Comerţului şi alte acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în Registrul Comerţului.
„Nu poate fi înscrisă o firmă care conţine cuvintele „naţional”, „român”, „institut” sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice denumirilor utilizate de autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale.
Fac excepţie (…) societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, precum şi societăţile comerciale şi regiile autonome de interes local sau judeţean la care o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar integral sau majoritar”, prevede proiectul.
n legea în vigoare se prevede că nu poate fi înscrisă o firmă a cărei denumire conţine aceste cuvine „dacă aceasta este de natură să creeze confuzie cu denumirea unei autorităţi sau instituţii publice centrale sau locale”.
De ce vor parlamentarii interzicerea cuvintelor „naţional”, „român”, „institut” în numele firmelor
Iniţiatorii au explicat în expunerea de motive a proiectului că această prevedere aflată în vigoare „lasă loc de interpretări arbitrare privind conformarea sau neconformarea cu legislaţia unor societăţi”.
„În mod evident, firmele care conţin cuvintele „naţional”, „român”, „institut” sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice denumirilor utilizate de autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale trebuie să rămână apanajul autorităţii locale şi de stat”, au arătat iniţiatorii, deputaţii liberali Florin Roman, Ioan Cupşa şi Gabriel Andronache.
Proiectul introduce texte noi prin care se impune termenul de 120 de zile în care o societate, companie care îşi diminuează ponderea capitalului de stat sau public local sub pragul majoritar trebuie să-şi schimbe denumirea prin eliminarea cuvintelor „naţional”, „român”, „institut” şi derivatele acestora, stabilindu-se şi sancţionarea cu dizolvarea în cazul nerespectării acestui termen.
„Modificarea actului constitutiv al unei societăţi naţionale, companii naţionale, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau al unei societăţi comerciale de interes local sau judeţean la care o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar integral sau majoritar, care are ca efect diminuarea ponderii capitalului de stat sau public local sub pragul majoritar şi a cărei firmă a fost înscrisă în registrul comerţului conţinând cuvintele „naţional”, „român”, „institut” sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice denumirilor utilizate de autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, obligă profesionistul la schimbarea denumirii acesteia în termen de cel mult 120 de zile”, prevede proiectul.
De asemenea, nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează „conform prevederilor art. 227, alin 1, lit g din Legea societăţilor comerciale 31/1990”, potrivit Agerpres.
„Dacă în termen de 120 de zile nu s-a operat schimbarea denumirii societăţii, considerăm oportună şi necesară, dată fiind gravitatea pe care o comportă neconformarea cu aceste norme, sancţionarea prin dizolvare”, au mai explicat iniţiatorii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.