Connect with us

Eveniment

Ce este și cum funcționează „Mâna Moartă”, mașinăria Rusiei care poate aduce Apocalipsa pe Pământ

Publicat

Publicitate

Numele său tehnic este „Perimetru”, dar unii îi spun „Mertvaya Ruka” sau „Mâna Moartă”, un nume potrivit pentru mașinăria construită de Uniunea Sovietică cu scopul de a declanșa un atac nuclear total împotriva Occidentului și a aliaților săi. Iar sistemul încă este operațional, potrivit unor foști oficiali de la Moscova, notează realitatea.net.

Da, o mașinărie a Apocalipsei adevărată – o versiune reală și funcțională a armei supreme, una despre care s-a crezut că există doar în imaginația scriitorilor science fiction obsedați de sfârșitul omenirii.

Este lucrul pe care istoricul și sociologul american Lewis Mumford l-a numit „simbolul central al coșmarului de exterminare în masă organizată științific”.

Iarinici, un membru timp de 30 de ani al Forțelor de Rachete Strategice Sovietice și al Statului Major General al URSS, a ajutat la construirea unui astfel de dispozitiv.

Obiectivul acestui sistem, explică el, era să garanteze un răspuns automat al Uniunii Sovietice ca reacție la un atac nuclear american. Chiar dacă Uniunea Sovietică ar fi fost paralizată de un atac surpriză al americanilor, rușii ar fi putut riposta.

Nu ar fi contat dacă SUA au aruncat în aer Kremlinul, au scos din joc ministerul apărării de la Moscova, au tăiat toate liniile de comunicare și i-ar fi ucis pe toți sovieticii cu epoleți pe umeri.

Publicitate

Senzori de la sol ar fi detectat un atac devastator și ar fi inițiat declanșarea unui contraatac.

Mașinăria Apocalipsei, un subiect tabu la Moscova și Washington

Sistemul a fost construit în 1984 și a rămas un secret atent păzit de Moscova. După căderea URSS au început să apară informații despre Mâna Moartă, dar puține persoane par să îi fi acordat multă atenție.

Iarinici și Bruce Blair, un expert american în securitatea nucleară care s-a stins din viață în iulie 2020, au scris despre sistem încă din 1993 în numeroase cărți și articole apărute în ziare însă existența sa pare să nu fi acaparat atenția publică sau a celor mai înalte eșaloane ale puterii.

Cu puține excepții notabile, rușii încă refuză să discute despre „Mâna Moartă” iar oficialii americani de la cel mai înalt nivel, inclusiv din Departamentul de Stat sau Casa Albă, spun că nu au auzit niciodată de sistem.

Întrebat despre el, fostul director al CIA James Woolsey răspundea că „sper, în numele lui Dumnezeu, că sovieticii aveau mai multă minte [decât să construiască un asemenea lucru]”. Nu au avut.

Sistemul încă este atât de învăluit în mister încât Iarinici se teme că este în pericol fiindcă vorbește despre el. Temerile sale s-ar putea să nu fie tocmai nefondate: un fost oficial sovietic care a vorbit cu americanii despre Mâna Moartă a murit după ce a căzut în mod bizar pe scări.

Însă Iarinici este dispus să își asume riscurile. El crede că lumea trebuie să știe despre existența Mâinii Moarte fiindcă, în fond, ea încă este operațională.

Sistemul la construirea căruia fostul colonel a ajutat a fost inaugurat în 1985, după câțiva din cei mai periculoși ani ai Războiului Rece.

În anii 1970 Uniunea Sovietică a recuperat treptat din handicapul pe care îl avea față de SUA în ceea ce privește focoasele nucleare. În același timp, America părea slabă și confuză.

Apoi a intrat în scenă Ronald Reagan, promițând că zilele de retragere ale Statelor Unite vor lua sfârșit. Era dimineață în America și apus în Uniunea Sovietică, clama el.

O parte a strategiei dure a noului președinte american era să-i facă pe sovietici să creadă că SUA nu se tem de un război nuclear. Mulți dintre consilierii săi militau de numeroși ani pentru modelarea și planificarea activă a unor lupte cu arme nucleare.

Ronald Reagan a băgat spaima în sovietici

Consilierii lui Reagan erau adepții lui Herman Kahn, un futurolog și strateg militar american cunoscut pentru cărțile „On Thermonuclear War” (Despre Război Termonuclear) și „Thinking About the Unthinkable” (Gândit despre ceea ce nu poate fi gândit).

Aceștia credeau că tabăra cu cel mai mare arsenal nuclear și care își exprimă disponibilitatea să îl folosească va avea un atu în timpul fiecărei crize.

Noua administrație de la Washington a început să extindă arsenalul nuclear al SUA și să pregătească silozurile nucleare americane pentru război.

Iar administrația Reagan și-a susținut acțiunile cu afirmații pe măsură.

Reagan a insistat că noul sistem de apărare american este unul pur defensiv. Însă în mintea sovieticilor, dacă americanii se pregăteau de un atac, exact asta ar spune. Și, potrivit logicii din Războiul Rece, dacă crezi că tabăra adversă se pregătește de lansarea armelor nucleare, poți face unul din două lucruri: fie lansezi primul, fie îți convingi inamicul că poți riposta chiar dacă ești mort.

Cum funcționează „Mâna Moartă” a Rusiei

Mâna Moartă dezvoltată de sovietici asigură exact acest lucru, însă ea nu este ușor de declanșat. Sistemul a fost proiectat să rămână în semi-hibernare până când este activat de un oficial în timpul unei crize. Mâna Moartă ar începe apoi să monitorizeze o rețea de senzori ce oferă date seismice, privind nivelul radiațiior și presiunea atmosferică pentru a depista semnele unor explozii nucleare.

Înainte de lansarea oricărui atac, Mâna Moartă trebuie să bifeze 4 propoziții condiționale, cunoscute în informatică și sub denumirea de instrucțiuni „if/then”: dacă este activat, sistemul încearcă să determine dacă o armă nucleară a lovit Rusia.

Dacă concluzionează că acest lucru s-a întâmplat, Mâna Moartă verifică apoi dacă mai există linii de comunicare cu Statul Major al Apărării de la Moscova. În cazul în care ele există și trece o anumită perioadă de timp, de la 15 minute la o oră, fără noi semne ale unui atac, sistemul va presupune că oficiali care pot ordona un contraatac încă sunt în viață și se dezactivează în mod automat.

Însă dacă legăturile cu Statul Major sunt tăiate, Mâna Moartă este programată să presupună că a sosit Apocalipsa. Ea va transfera imediat autoritatea de lansare a focoaselor nucleare persoanei aflate la comanda sistemului în momentul respectiv, indiferent cine este ea.

În esență, Mâna Moartă va ocoli toate ierarhiile normale de comandă și control pentru a conferi putere deplină persoanei aflate la butoane în momentul respectiv în buncărul secret în care se află comandamentul sistemului.

Posibilitatea de a distruge lumea va fi la îndemâna persoanei aflate la datorie, indiferent dacă ea este este un ministru de rang înalt trimis în buncăr într-un moment de criză sau un proaspăt absolvent al Academiei Militare.

Iar dacă persoana în cauză decide să apese pe buton, contraatacul Rusiei, odată inițiat, va fi coordonat de așa-numitele rachete de control. Ascunse în silozuri întărite pentru a rezista atacurilor nucleare, aceste rachete vor fi primele lansate și ele vor transmite mai departe ordinele de activare tuturor armelor rusești care au supraviețuit presupusului atac inițial.

Practic, acesta ar fi momentul în care factorul uman ar pierde orice control asupra războiului, el fiind preluat complet de sistemele automatizate.

Faptul că Rusia încă folosește Mâna Moartă fost confirmat de două ori după interviul acordat de Iarinici în 2009.

În 2011, comandantul Forțelor de Rachete Strategice ale Rusiei, colonelul Serghei Karakaev a declarat într-un interviu acordat publicației Komsomolskaya Pravda că „sistemul de evaluare și comunicații Perimetru este operațional”, afirmând că Rusia ar putea distruge Statele Unite în mai puțin de o jumătate de oră.

În 2018, general-colonelul Viktor Eșîn, fostul șef al Statului Major al Forțelor de Rachete Strategice rusești, a declarat că sistemul „Perimetru” ar putea deveni ineficient ca urmare a retragerii Statelor Unite din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rabla 2025: Sumele oferite pentru mașinile cu motor termic și GPL. Procedura devine mai simplă

Publicat

Publicitate

Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete. 

În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.

Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.

Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.

Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL

  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
  • 12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
  • 15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
  • 37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.

În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:

Publicitate
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Moment emoționant pentru botoșăneanul Gheorghe Bulboacă, un glas al credinței profunde și dascăl al vocației sacre

Publicat

Publicitate

Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de  Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.

Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia  Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.

Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre

Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.

În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.

Publicitate

Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.

Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Doi ierarhi au fost prezenți în ziua hramului

Publicat

Publicitate

Dacă zidurile și firul de iarbă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea da mărturie despre evlavia profundă a credincioșilor din municipiul Botoșani atunci când vine vorba de sărbătoarea bisericii ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe. 

Construită între anii 1541 și 1551 de Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani rămâne un simbol al credinței și al identității spirituale locale. Aflat sub ocrotirea Sfântului Gheorghe – învingătorul mitic al „balaurului” necredinței și al slăbiciunilor omenești – acest lăcaș este cel mai vechi din municipiu și un reper istoric important.

Și anul acesta, credincioșii din Botoșani s-au adunat pe 22 și 23 aprilie, au umplut curtea bisericii pentru a aduce  cinstire sfântului ocrotitor, într-o atmosferă de sărbătoare, rugăciune și comuniune.

După procesiunea din seara zilei de marți, cu racla în care s0au aflat sfintele moaște al Sfântului Gheorghe Pelerinul la care au participat mii de botoșăneni, în frunte cu trei ierarhi, în ziua de prăznuire a sfântului emoția profund duhovnicească a fost din nou ingredientul principal al sărbătorii bisericii din inima orașului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Înalt Preasfințitul Teofan și Preasfințitul Episcopul Veniamin Goreanu, venit tocmai de la Cahul, Republica Moldova, acesta din urmă fiind și cel care a ținut cuvântul de învățătură de după citirea Evangheliei. Sute de botoșăneni au mărturisit la unison credinția, rostind din toată inima simbolul ortodoxiei , „Crezul” și au plecat capetele după ce rugăciunea „Tatăl nostru” a pătruns în străfundul sufletului, rostită fiind deopotrivă de preoți și credincioși.

Un moment înălțător a fost și cel în care ipodiaconul Mihai Moisii a fost hirotonit diacon. După momentul intonării Axionului din cadrul Sfintei Liturghii, acesta a fost condus de către diaconi la arhiereu, lângă sfânta Masă, zicând: „Porunceşte, Preasfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotonit diacon”. Intonarea cântărilor „Sfinţilor mucenici…”, „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule…” și „Isaie, dănţuieşte…” a constituit un alt moment emoționant pentru tânărul Mihail și familia sa.

Publicitate

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de membrii Corului „Teofania”, condus de dirijorul Teofan Dascălu, student în anul V la Medicină, fiul directorului Seminarul Botoșani, pr. Daniel Dascălu.

ÎPS Teofan s-a adresat credincioșilor la finalul slujbei, într-un cuvânt menit să îndemne la introspecție, la o reevaluare a priorităților din viața noastră ( VIDEO în articol).

Părintele Dumitru MAteciuc a adresat mulțumiri tutror celor care au contribuit într-un fel sau altul la o organizare impecabilă și anul acesta la hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe ”din municipiul Botoșani.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending