Connect with us

Actualitate

Ce drepturi de pensie au românii din străinătate, care sunt documentele și unde trebuie depuse

Publicat

Publicitate

Beneficiarii sistemului public de pensii din România stabiliți in străinătate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Națională de Pensii Publice asigurând plata pensiilor.

În cele ce urmează vă prezentăm, pas cu pas, care sunt demersurile care trebuie întreprinse pentru obținerea drepturilor de pensie, potrivit datelor oficiale prezentate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), informează ADEVĂRUL.

Astfel, dacă domiciliaţi pe teritoriul unui alt stat membru trebuie să depuneţi cererea de pensie la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu, care va face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea dvs. în România, în acest scop.

În perioada în care lucraţi în mod legal pe teritoriul altui stat membru, nu este necesar să rămâneţi asigurat în sistemul public de pensii din România prin încheierea unui contract de asigurare facultativă cu casa teritorială de pensii de la locul de domiciliu sau de reşedinţă, având în vedere principiul totalizării perioadelor de asigurare la acordarea drepturilor de pensie. Totuşi, dacă aţi făcut acest lucru, veţi beneficia de valorificarea contribuţiilor aferente asigurării facultative în România la stabilirea drepturilor de pensie de către casa teritorială de pensii competentă.

Cum se poate transfera o pensie în străinătate
Procedura de transfer a drepturilor de pensie in strainatate presupune următoarele:

1. deschiderea unui cont la orice bancă de pe teritoriul statului de domiciliu (nu este necesară deschiderea contului la o bancă apartinând Grupului Citi, dar această optiune poate conduce la achitarea unor taxe de transfer bancar mai reduse);

Publicitate

2. comunicarea detaliilor bancare (adresa completă a beneficiarului, denumirea si adresa băncii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al băncii beneficiarului, acolo unde e cazul, precum și numărul de cont internațional bancar) către instituția plătitoare (casa teritorială de pensii in evidența căreia se află dosarul de pensie) prin intermediul declarației de transfer.

Declarația de transfer in străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, insoțită de documentul care confirmă detaliile bancare și de copia actului de identitate al titularului care atestă domiciliul său actual se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, la sediul casei teritoriale de pensii in a cărei evidență se află dosarul de pensie. De asemenea, aceste documente pot fi expediate cu poșta, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail (scanate) transmise la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postată de instituția menționată pe site-ul acesteia.

Cum se realizează plata pensiilor în străinătate
Începând cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din Romania stabiliți in străinătate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Națională de Pensii Publice asigurând plata pensiilor prin Citibank Europe plc., Dublin – sucursala România.

Ce se întâmplă în situaţia statelor cu care România nu are acord
Pensia se acordă potrivit legislaţiei sistemului unitar de pensii publice din România, fără a se putea valorifica perioadele de asigurare realizate pe teritoriul respectivelor state.

Statele cu care România aplică alte acorduri şi convenţii bilaterale de securitate socială:

– Regatul Maroc în baza Decretului nr.215/26.06.1984 pentru ratificarea unor tratate internaționale

– Armenia

– Belarus

– Ucraina

– Federatia Rusă

– în baza Convenției dintre România și fosta U.R.S.S. privind colaborarea in domeniul prevederilor sociale, semnată la Bucuresti, la 24 decembrie 1960, aprobata prin Dec. nr. 165/1961.

În conformitate cu dispozițiile instrumentului juridic bilateral menționat, la acordarea pensiilor se iau in considerare vechimea in muncă și perioada de activitate asimilată cu vechimea in muncă de pe teritoriul ambelor Părți Contractante, confirmate de organele competente ale Părții Contractante pe teritoriul căreia au fost realizate. Astfel, pensiile se stabilesc și se plătesc de către organele competente ale Părții Contractante pe teritoriul căreia domiciliază cetățeanul indreptățit, la data cererii de pensie, in conformitate cu legislația acestei Părți Contractante.

Condiţii de acordare a pensiei:
cererea de pensie, insoţită de documentele doveditoare, se depun la instituţia de asigurări sociale de domiciliu; aceasta va transmite în celălalt stat documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie ;
comunicare între institutii se face prin intermediul formularelor de legătură;
la stabilirea drepturilor de pensie se au în vedere perioadele de asigurare realizate în ambele state iar drepturile se acordă proporţional cu perioada realizată în fiecare stat
Statele cu care România are incheiate acorduri bilaterale pe modelul regulamentelor comunitare: Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Canada şi Israel.

Actele necesare pentru înscrierea la pensia pentru limită de vârstă, anticipată
• formularul de cerere E 202 ;

• formularul E 207 ;

• declarația pe propria răspundere ;

• copie dupa actul de identitate românesc – dacă detin dubla cetațenie sau dacă au menținut cetățenia română ;

• carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinatate ;

• livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

• diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de invățământ;

• adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;

Acte necesare pentru înscrierea la pensia de invaliditate

• formularul de cerere E 204 ;

• formularul E 207 ;

• documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;

• declarația pe propria răspundere ;

• copie dupa actul de identitate românesc – dacă dețin dubla cetățenie sau dacă au menținut cetățenia română ;

• carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

• livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

• diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverintă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de invățământ;

• adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;

Acte necesare pentru înscrierea la pensia de urmaș:

• formularul de cerere E 203 ;

• formularul E 207 ;

• declaratia pe propria raspundere urmasi ;

• adeverinţa de studii (elev sau student);

• copie dupa actul de identitate românesc – daca detin dubla cetatenie, sau daca au mentinut cetatenia Romana ;

• carnetul de muncă original sau in copie certificata de institutiile competente din străinătate al susținătorului decedat ;

• livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

• diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum si forma de invățământ al susținătorului decedat;

Unde se depun cererile pentru pensie comunitară
Pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată partială, de invaliditate și de urmas, persoana indreptatită se adresează unei singure instituții, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate instituțiile la legislația cărora persoana respectivă a fost supusă.

Cererile se depun la instituţia de la locul de reşedinţă astfel:

– dacă solicitantul locuiește pe teritoriul unui stat membru cererea se depune la institutia din statul respectiv;

– dacă solicitantul are domiciliul in România, cererea se depune la casa teritorială de pensi de care aparține cu domiciliul.

Instituţia de asigurări sociale din statul de domiciliu va transmite în celelalte state documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie; comunicarea între instituţii este asigurată prin intermediul formularelor de legătură.

Ce se întâmplă în cazul persoanelor care au lucrat în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori a Spaţilului Economic European:

• drepturile de pensie se acordă cu respectarea prevederilor regulamentelor comunitare şi ale legislaţiilor naţionale în vigoare în materie de pensii;

• persoanele interesate pot solicita obţinerea drepturilor de pensie potrivit legislaţiilor în vigoare ale statelor membre în care au desfăşurat activităţi profesionale; vârstele de pensionare sunt, de regulă, diferite de la un stat la altul. Pe cale de consecinţă, fiecare stat va stabili pensia la data îndeplinirii condiţiilor potrivit legislaţiei proprii;

• drepturile de pensie se acordă potrivit principiului pro rata temporis, proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat. Fiecare stat va acorda câte o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislaţii.

Ce ţări vizează regulamentele europene
Regulamentele vizează cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene si ale Spațiului Economic European, după cum urmează:

• Austria; Belgia; Bulgaria; Cehia; Cipru; Danemarca; Estonia; Finlanda; Franta ; Germania; Grecia; Irlanda; Italia; Letonia; Lituania; Luxemburg; Malta; Marea Britanie; Olanda; Polonia; Portugalia; Romania; Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia; Ungaria; Islanda; Norvegia; Liechstenstein; Elveţia.

De când puteți beneficia de pensie comunitară
Începând cu data de 01.01.2007, data aderării la Uniunea Europeană, România aplică prevederile regulamentelor comunitare in domeniul coordonării sistemelor de securitate socială, și anume Regulamentul (CEE) nr. 1408/1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul comunității și Regulamentul nr.574/1972 care stabilește modalitățiile de aplicare a Regulamentului nr.1408/71.

Începând cu 01.05.2010 a intrat in vigoare Regulamentul (CE) nr.883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială modificată și completată prin Regulamentul (CE) nr.988/2009 si Regulamentul (CE) nr.987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE)nr.883/2004.

Sursa: ADEVĂRUL.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 6 iulie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 6 iulie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 6 iulie 2025:

Loto 6/49: 8, 32, 33, 19, 20, 1

Loto 5/40: 40, 7, 35, 9, 37, 21

Joker: 45, 42, 14, 26, 4 + 4

Noroc: 0 8 4 9 2 0 2

Publicitate

Noroc Plus: 8 7 4 4 8 8

Super Noroc: 2 8 2 2 6 9

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: Luni, restricții de tonaj în 15 județe din Oltenia și Muntenia din cauza caniculei

Publicat

Publicitate

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță instituirea de restricții de tonaj (≥7,5 tone) pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale în 15 județe din Oltenia și Muntenia, luni, 7 iulie 2025, în intervalul orar 12.00–20.00.

Măsura este motivată de temperaturile extreme prognozate, cu valori de 38–41 de grade Celsius, pentru care ANM a emis cod roșu. Județele vizate sunt Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Teleorman, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Călărași, Ialomița, Buzău și Brăila.

Restricțiile vizează vehiculele cu masă totală maximă autorizată de minimum 7,5 tone, cu scopul de a proteja structura drumurilor expuse la degradare în condiții de caniculă extremă.

Exceptate de la restricții sunt:

  • transporturile de persoane;
  • transporturile de animale vii și produse perisabile de origine animală și vegetală;
  • vehicule de intervenție în caz de forță majoră;
  • transporturi funerare și poștale;
  • echipamente de prim ajutor și carburanți;
  • mărfuri sub temperatură controlată;
  • tractarea vehiculelor avariate;
  • distribuirea de apă și hrană în zone calamitate;
  • vehicule specializate pentru salubrizare;
  • apă îmbuteliată;
  • produse agricole;
  • transporturi militare implicate în exerciții multinaționale;
  • produse alimentare diverse (patiserie, panificație, zahăr, ciocolată, paste făinoase, băuturi etc.).

De asemenea, sunt exceptate utilajele CNAIR și cele închiriate pentru lucrări în derulare.

CNAIR precizează că restricțiile pot fi ridicate, menținute sau prelungite în funcție de evoluția condițiilor meteo și recomandă șoferilor să consulte sursele oficiale de informare înainte de plecarea la drum.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (366)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 Camil Petrescu despre poezie: „Poezia e în funcţie de real care poate fi el însuşi vag, nebulos, inefabil, imaterial, greu de pătruns, dar trebuie exprimat întotdeauna în mod adecvat. Poezia nu este deasupra realului ca un nor, este numai o depăşire a realului, porneşte din real, ca de la un prag.”;

Un text cules de Viorel Marineasa în Sadova (Timiş): „Frunză verde de susai / Pusei şaua pe doi cai / Şi plecai cu ei la Rai. / Nici la Rai nu poţi să stai / De mirosul florilor / Şi de dorul fetelor.”;

Paradoxul uciderii poetului:  Aparţine lui Mihai Zamfir şi l-am întâlnit în „România literară” nr.22 din 2005: „Puterea care ucide un poet din cauza vremurilor sale aduce artei acestuia, involuntar, supremul omagiu.”;

Vietatea tricefală născătoare de monştri: Descoperirea aparţine Dianei Popescu şi am întâlnito în „Gândul” din 15 august 2005: „Progresul, Dragostea şi Absurdul nasc, laolaltă monştri. Acţionează ca o vietate tricefală care n-are altă treabă decât să zămislească făpturi bizare. Prezentul e populat de făpturi aberante, adăpostite sub umbrela justificativă a iubirii neţărmurite.”;

Publicitate

Complexul lui Făt-Frumos: L-am găsit explicat cu referire la sine de către D. R. Popescu în cuvântul spus cu ocazia ridicării premiului „Opera Omnia” pe 2004, care i-a fost oferit de revista „Ramuri”: „Drăgălaşul feciorel voia încă din lichidul amniotic al măicuţei sale să ajungă într-un raion al tinereţii fără de bătrâneţe, într-un raion al fericirii fără de moarte. Încă nenăscut, Făt-Frumos avea o concepţie clară despre viaţă. (…) Acest complex ne mai învaţă cum feciorul de împărat, după numeroase peripeţii, ajunge să-şi atingă visul. Şi începe să se bucure de tinereţea cea fără de bătrâneţe, uitând de unde vine şi uitând cine a fost, pierzându-şi în fericirea cotidiană memoria… (…) fericirea sa consta – ah, ce verb stupid! – într-o încremenire în sistemul de valori al tărâmului cu zâne. Fericirea sa consta într-o anchilozare a gândirii, într-o acceptare a libertăţii de a nu mai visa şi alte posibile realităţi… Făt-Frumos devine, ani, şi, poate, secole la rând ignorantul suprem, ignorantul absolut, pentru care nu mai existau semne de întrebare!”;

Cornel Ungureanu, în „Orizont” nr. 2 din 2020, reia un poem  al lui Octavian Doclin care vizează poetul şi poezia, intitulat „Aleargă dar nu ştie-ncotro”: „Aleargă dar nu ştie-ncotro / de sus în jos de la stânga la dreapta / căutând locul unde se ţese pânza poemului / ochiul invizibilul / ochiul acela atât de dorit / care să vadă / fără să fie văzut cuvintele întâile / care vor să cucerească / prin năvală cortul poemei / născute însă anume pentru a fi condamnate / ca victime sigure primele / dinspre marginea vieţii lui / suspect de liniştit poetul priveşte / clipa agonizând între leşurile cuvintelor / (despre care se face scriere mai sus) / ce urmau să fie-ncinerate mai târziu / mult mai târziu şi ciudat de aproape / de locul unde porni să clipească deja / invizibilul ochi.”;

Trăirea sentimentului de durere: Explicaţia aparţine lui Ludwig Wittgenstein şi este moto-ul romanului „Fetiţa care iubea prea mult chibriturile” de Gaetan Soucy: „Trăirea sentimentului de durere nu este o experienţă prin care o persoană (de exemplu EU) posedă ceva. După mine, durerile au o intensitate, un loc etc. dar nu un proprietar. (…) Întreaga problemă vine din faptul că durerile sunt reprezentate întotdeauna precum ceva ce poate fi perceput, aşa cum percepem o cutie de chibrituri”;

Mihai Zamfir, în „România literară” nr. 9 din 2020, reţine câteva versuri din Ana Blandiana: „Aşa cum frunzele cad / De prea mult soare / Încă din august, / O supradoză de viaţă / Mă va împinge dincolo / În septembrie, / În somnul din care / Voi încerca să mai visez / Octombrie, Noiembrie, Decembrie”. Acelaşi Mihai Zamfir explică: „E o bucurie să înveţi a citi pe asemenea versuri memorabile, de mare simplitate, în care poeta reuşeşte să facă din propria sa moarte o trecere melodioasă şi suavă”;

Ştefan Cazimir, în „România literară” nr. 9 din 2020: „Cică în timpul revoluţiei de la 1848, un grup de revoluţionari germani trebuiau să ocupe o gară. Cum au procedat? Şi-au cumpărat bilete de peron şi au ocupat gara. Anecdota persiflează triumful spiritului legalist al nemţilor manifestat în împrejurări care, de fapt, îl contraziceau”;

Frumoase alcătuiri de cuvinte, reţinute din cele citite: Radu Cange: „toamna se mişcă încet, pe furiş, ca o vulpe”; Ioan Baba: „atâtea adevăruri bandajate frizând (i)realul”; Ştefan Manasia: „sporovăind despre sursele obscure ale poeţilor”; Mariana Codruţ: „toporul decapitând obişnuinţa”; Dan C. Mihăilescu:  „mi-au curăţat de negreală hornul sufletesc”; Grzegorz Kwiatkowski: „o trupă şi un trup, adică o trupă şi un cadavru”; Mihai Eminescu: „timpul creşte-n urma mea…mă-ntunec!”; Tudor Arghezi: „deschid cartea / cartea geme / caut vremea / nu e vreme”; Ioan Pintea: „c o dimineaţă vine viaţa / peste trupul acesta al meu şi îl dezbracă de noapte”; I. Heliade-Rădulescu: „bine că scăpai de Muze / de leliţe din Parnas / Şi de gloaba de Pegas”;

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 2 din 2020, reţine o definiţie a poeziei dată de poeta Mariana Codruţ: „poezia e şoc / precum crima adolescentului din vecini / pe care nu-l credeai în stare de crimă. / gesturi ca oricare cuvinte de fiecare zi / chiar puţină frondă”. (…) „raza ochiului ei e atât de subţire / încât nici nu simţi când capul ţi-l taie / lăsându-l la locul lui”;

Teoria dispariţiei ultimului ţăran: A fost enunţată de Petre Ţuţea. Antonie Solomon, în „Ramuri” nr. 1 din 2005, o prezintă astfel: „Şi iar îmi aduc aminte ce spunea Petre Ţuţea că, în ultimul timp, a dispărut omenia, iar omul, chiar dacă e îmbrăcat frumos, se comportă ca o maimuţă. Cu alte cuvinte, când va dispărea ultimul ţăran din lume va dispărea şi omul ca specie şi vor rămâne maimuţele îmbrăcate în haine. Sunt oameni politici care încearcă să creeze o imagine falsă, să nu spună adevărul, să se ascundă în spatele spuselor şi să facă numai rău celor care au investit în aceşti politicieni.”;

Paradoxul Gellu Naum: Acest paradox derivă din cuvintele programatice ale acestui poet: „Poezia trebuie distrusă, dar poezia trebuie menţinută”;

Mircea Mihăieş, în „România literară” nr. 10 din 2020, reţine un citat despre tangou al lui Jorge Luis Borges: „Tangoul n-a fost niciodată muzica oamenilor obişnuiţi. O dovadă este că nu-l dansau niciodată în blocurile cu apartamente. Milonga, da, tangoul nu. Nu, tangoul era muzica bordelului, a casei de toleranţă. Oamenii de rând îl respingeau. Dar l-am văzut dansat de bărbaţi împreună. Şi asta pentru că nicio femeie nu l-ar fi dansat, deoarece era asociat cu prostituţia.”;

Citeste mai mult

Eveniment

Autoturism cuprins de flăcări pe DN 29, lângă Mihai Viteazu, la Ungureni: Pasagerii s-au salvat la timp

Publicat

Publicitate

Un incendiu a izbucnit în această după-amiază la un autoturism aflat în mers pe DN 29, în apropierea localității Mihai Viteazu.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Stației de Pompieri Săveni, care s-au deplasat rapid cu o autospecială de stingere. La sosire, incendiul se manifesta violent la întregul autoturism.

Intervenția promptă a pompierilor a permis lichidarea focului în aproximativ 10 minute, prevenind extinderea flăcărilor în zonă. Din fericire, nu au existat victime – șoferul și cei doi pasageri au reușit să iasă la timp din mașină și s-au evacuat în siguranță.

Potrivit primelor cercetări, cel mai probabil incendiul a pornit de la un scurtcircuit produs la instalația electrică a autoturismului.

Pompierii recomandă șoferilor să verifice periodic starea instalației electrice și să se asigure că autoturismele sunt echipate cu stingător funcțional, pentru a preveni astfel de situații periculoase.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:
✔ verificaţi instalaţia electrică;
✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;
✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;
✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;
✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending