Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat, pe 25 octombrie 2025, o acțiune de tip BLITZ pentru combaterea conducerii sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar și pentru creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul șoferilor botoșăneni.

Activitățile au fost desfășurate pe principalele artere de circulație din județ, acolo unde polițiștii au oprit pentru control 75 de autovehicule și au legitimat aproximativ 80 de persoane.

În urma verificărilor, au fost aplicate 17 sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de peste 6.000 de lei.

Totodată, oamenii legii au reținut trei permise de conducere: unul pentru depășire neregulamentară, altul pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului, iar cel de-al treilea pentru conducerea sub influența alcoolului.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, polițiștii rutieri transmițând un mesaj clar de toleranță zero față de șoferii care pun în pericol siguranța publică.

Slujba de sfințire a picturii în mozaic a Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului – are loc astăzi, 26 octombrie, într-un moment de mare însemnătate spirituală și istorică, ce marchează Centenarul Patriarhiei Române.

Ceremonia este oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de cei doi patriarhi slujesc 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, într-un sobor de o amploare deosebită, relatează alba24.ro.

La finalul slujbei, va fi citit Actul de sfințire, care va consfinți în mod solemn finalizarea picturii în mozaic a Catedralei Naționale – simbol al credinței, unității și dăinuirii spirituale a poporului român.

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) – concept

Catedrala Națională – Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.

Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe ‘Dealul Arsenalului’. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 metri.

”Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman).

Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer.

Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro

Construcții anexe

Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.

Porticurile sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.

În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic ‘Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei’, cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone, scrie basilica.ro.

Aplasamentul Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor.

Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

Amplasamentul final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii – 1999, Piața Alba-Iulia – 2001 și Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului, deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau ‘o lumină de Înviere’ pentru cele cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translate pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost:

• Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii (Pantocratorul);
• Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerințelor liturgice tradiționale;
• Prezența în zonă a unor instituții importante precum Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale și Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog și cooperare multiplă pentru binele societății românești.

În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum și Sfântul Andrei, Apostolul românilor și Ocrotitorul României, au semnificații multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului și în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român și pentru organizarea lui într-un stat independent – România.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a fost, și în această săptămână, un loc plin de viață și curiozitate. Peste 400 de elevi i-au trecut zilnic pragul, unii în cadrul programului „Săptămâna altfel”, alții în „Săptămâna verde”, descoperind universul copilăriei și creației marelui poet național.

Pentru cei care își fac planuri de vizitare, Memorialul oferă o incursiune fascinantă în atmosfera de odinioară. În Casa Memorială pot fi admirate piese originale din colecția familiei Eminovici – mobilier de epocă, obiecte personale și documente rare. În micuța Bisericuță a familiei se află cristelnița în care a fost botezat Mihai Eminescu, adusă de la Biserica Uspenia din Botoșani, o linguriță cu monograma mamei poetului, dar și alte obiecte de mare valoare sentimentală și istorică. În spatele bisericuței se odihnesc membrii familiei Eminovici, într-un colț de liniște și reculegere.

Casa țărănească de epocă reconstituie fidel un interior tradițional de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, oferind vizitatorilor prilejul de a compara modul de viață al țăranilor cu cel al boierimii din acea vreme.

Muzeul tematic „Mihai Eminescu” propune un parcurs cronologic prin viața și opera poetului, redată prin imagini, documente și artefacte care îi marchează drumul de la Ipotești la marile scene culturale ale lumii.

Tot la Memorial, în Sala Portaluri, poate fi admirată expoziția „Zborul… Magia Aripilor Întinse”, semnată de artista botoșăneană Ioana-Gina Poleac, iar în sala „Horia Bernea” este deschisă expoziția-instalație „Pictura este un fel de muzică ce alină un nu-știu-ce, în deșert”, aparținând artistului clujean Mihai Nițu, curatoriată de Kassandra Mihai.

Obiectivele Memorialului Ipotești sunt deschise zilnic, cu excepția zilei de luni, între orele 8:00 și 16:00. Cei care doresc să pășească pe urmele copilului din Ipotești, devenit luceafăr al poeziei românești, pot descoperi aici o lume a emoției, a culturii și a memoriei vii.

Pensiile speciale ale aleșilor locali — primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene — ar putea fi eliminate definitiv, potrivit unui proiect legislativ depus recent la Senat. În prezent, aceste pensii sunt suspendate până la 1 ianuarie 2027, însă inițiatorii propunerii consideră că măsura trebuie să devină permanentă, invocând principiul echității între categoriile de pensionari și nevoia de a elimina privilegiile din sistemul public, relatează alba24.ro.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pe 22 octombrie și urmează să fie dezbătută în comisiile de specialitate, înainte de a ajunge la votul plenului. Dacă va fi adoptată, legea ar pune capăt unei controverse care durează de ani de zile, legată de indemnizațiile speciale acordate aleșilor locali la final de mandat.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, toate persoanele care începând cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse așa cum sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă.

Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată. Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate (12 ani, 144 luni), cu condiția ca persoanele să fi exercitat cel puțin un mandat complet de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.

Potrivit OUG 57/2019, indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public. De asemenea, indemnizația pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate.

„Spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni x 0,40% x 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON /
lună (144 luni x 0,40% x 32.603 RON), de aproape 7 on mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON” susțin inițiatorii proiectului, doi parlamentari de la USR.

Pensiile speciale ale primarilor și președinților de consilii județene ar putea fi eliminate

Propunerea legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia special a aleşilor locali.

„Această iniţiativă nu este doar o opţiune internă de politică bugetară, ci un imperativ european. Prin angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), România s-a obligat să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, măsură concretizată prin îndeplinirea Jalonului 215.

Deşi pensia specială pentru aleşii locali este, în prezent, suspendată (urmând să fie reintrodusă după 1 ianuarie 2027), o simplă suspendare temporară nu satisface cerinţa de reformă permanentă şi nu înlătură viitoarea povară bugetară. Abrogarea definitivă este singura modalitate prin care putem asigura îndeplinirea acestui jalon şi, implicit, evitarea riscului de a pierde finanţarea de 869 de milioane de euro din fondurile europene”, susțin inițiatorii, în expunerea de motive.

Potrivit parlamentarilor, pensia specială se adresează tuturor persoanelor care au deţinut funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean începând cu anul 1992.

„O reactivare neaşteptată a acestui drept ar genera, pe lângă o cheltuială anuală imensă, o masă critică de dosare și obligaţii de plată care ar compromite ireversibil ţintele de deficit şi angajamentele fiscale”, mai susțin inițiatorii.