Connect with us

Economie

Ce documente sunt necesare pentru a obține pensie europeană dacă ai lucrat în străinătate

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Cetățenii români care au lucrat legal în două sau mai multe țări din Uniunea Europeană, au dobândit drepturi pentru fiecare dintre perioadele lucrate, în funcţie de legislaţia specifică a fiecărui stat, relatează alba24.ro, și pot beneficia de pensie internațională pe teritoriul UE.

În această situație aveți două opțiuni: depuneți cererea de pensionare la casa de pensii din țara în care locuiți sau la cea din ultima țară în care ați lucrat.

Există și posibilitata să nu fi lucrat niciodată în țara în care locuiți. În acest caz, țara de domiciliu are obligația, la cererea dumnevoastră, de a vă înainta cererea către țara în care ați lucrat ultima dată.

Atenție: Cu cel puțin 6 luni înainte de pensionare, este recomandat să solicitați informații de la casa de pensii, întrucât procedura de acordare a pensiei poate dura dacă sunt implicate mai multe țări.

În România, asta se poate transforma într-un coșmar birocratic: detalii AICI.

Vârsta legală de pensionare diferă de la o țară a UE la alta.

Publicitate

Veți putea primi pensia de stat din țara în care locuiți sau din țara în care ați lucrat ultima dată, din momentul în care ați împlinit vârsta legală de pensionare din acea țară.

Țineți cont că în unele țări din UE, este obligatoriu să fi lucrat o anumită perioadă pentru a dobândi dreptul la pensia corespunzătoare.

Dacă îndepliniți criteriile de eligibilitate pentru a primi o pensie de stat într-o anumită țară, indiferent de perioadele în care ați cotizat la fondurile de pensii din alte țări, casa de pensie calculează și pensia națională, cunoscută drept „ prestație autonomă”.

Câți români din Diaspora sunt pensionari

Aproape 2.500 de români își primesc pensia în Italia pentru cât au muncit în România înainte să plece din țară. Alți 4.000- în Spania. Cei mai mulți – 33.000 – sunt în Germania și în Ungaria.

În total, aproape 47.000 de romani stabiliți în alte state europene își încasează acolo banii cuveniți, arată datele Casei de Pensii.

Ce documente ai nevoie pentru pensia internațională

Pentru persoanele care au desfășurat activitate în România și în alt stat membru al Uniunii Europene, la calculul stagiului total de cotizare se valorifica vechimea cumulată în cele doua state membre, asa cum este confirmată prin formularele de legătură între instituțiile implicate.

Detalii complete pentru toate categoriile de salariați pot fi văzute AICI

Pentru persoanele care nu au realizat stagiul minim de cotizare în România dar au desfășurat activitate în alt stat membru al Uniunii Europene, se pot transmite documente de vechime din statul respectiv pentru completarea stagiului minim de cotizare.

Pentru depunerea cererii pentru acordarea prestațiilor de pensie în România, persoana interesată trebuie să îndeplinească formalitățile cerute de legislația romană în vigoare și să furnizeze toate informațiile relevante și documentele justificative:

  • carnet de muncă;
  • adeverință/e privind sporurile cu caracter permanent;
  • adeverință/e privind condițiile de muncă deosebite/speciale;
  • diplomă de studii superioare și foaia matricolă din care să rezulte perioadă și forma de învățământ zi. Dacă nu este înscrisă forma de învățământ, se prezintă adeverința emisă de instituția în cauză;
  • livret militar;
  • acte de stare civilă;
  • cod de asigurare socială;
  • orice alte acte necesare categoriei de pensie solicitate.

Persoanele care nu se afla în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în munca fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora, adeverințe care vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

  • denumirea angajatorului;
  • datele de identificare ale persoanei;
  • perioada în care a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă;
  • menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;
  • funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
  • salariul tarifar de încadrare;
  • denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
  • perioada în care s-a acordat sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Actele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celor care angajează unitatea sau a persoanelor delegate în acest sens de conducerea unității.

Românii din străinătate pot să-și cumpere vechime în muncă din România

Persoanele care vor să acopere perioadele în care nu au cotizat la sistemul de pensii de stat pot face acest lucru până la finalul lunii august 2023.

Acestea trebuie să semneze un contract de asigurare socială cu casa de pensii și să plătească contribuția într-o singură tranșă sau în tranșe lunare până la data de 31 august 2023.

Vechime în muncă pentru pensie: Cine poate plăti retroactiv contribuția la pensii?

Potrivit OUG 163/2020, până la data de 1 septembrie 2023, „persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale”.

Potrivit OUG 163/2020, persoanele interesate sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acestora pot încheia un contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii competentă, în funcție de reședință.

La încheierea contractului de asigurare socială, solicitantul completează o declarație din care să reiasă că, în perioada înscrisă în contractul de asigurare socială pentru care se solicită asigurarea, îndeplinește următoarele condiții cumulative:

a) nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia;

b) nu a avut obligația asigurării în sistemul public de pensii;

c) la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar.

Vechime în muncă pentru pensie: Până când se poate plăti în condițiile stabilite de OUG 163/2020?

Plata contribuției de asigurări sociale datorate se efectuează într-o singură tranșă sau eșalonat, în tranșe lunare, până la data de 31 august 2023.

De la 1 septembrie 2023 ar trebui să intre în vigoare Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Potrivit documentului, în sistemul public de pensii se va putea încheia contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.

Cum se calculează sumele care trebuie plătite efectiv pentru vechimea în muncă?

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.

Contribuția de asigurări sociale datorată se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuției de asigurări sociale, prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.

Mai exact, cota datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale este de 25 %. Cota CAS se plătește aplicată la salariul minim brut în vigoare la data semnării contractului de asigurare socială cu casa.

În prezent, salariul minim brut este de 2.550 de lei, astfel că persoanele interesate vor plăti 638 de lei pentru fiecare lună din acest an.

Vechime în muncă pentru pensie: Cum poate fi plătită suma calculată la semnarea contractului?

Potrivit OUG 163/2020, plata contribuției se poate efectua integral, într-o singură tranșă – până la data de 31 august 2023 sau în tranșe lunare – până la data de 31 august 2023.

Plata contribuției de asigurări sociale se efectuează prin orice mijloc de plată prevăzut de lege, inclusiv în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii în raza căreia se află domiciliul persoanei interesate sau mandatarului desemnat de aceasta prin procură specială.

Vechime în muncă pentru pensie: Ce se întâmplă cu contractele de asigurare dacă salariul minim sau cota CAS se modifică?

Sumele de plată se calculează în raport cu salariul minim brut și cota de contribuție de asigurări sociale din momentul semnării contractului.

Modificarea acestora nu va afecta plățile aflate în desfășurare.

Vechime în muncă pentru pensie: Ce se întâmplă dacă nu sunt achitate integral sumele prevăzute în contractul de asigurare?

Potrivit ordonanței citate, contractul de asigurare socială încheiat își încetează aplicabilitatea la data la care contribuția de asigurări sociale datorată este achitată în întregime.

În situația în care la data de 31 august 2023 contribuția de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzător plății efectuate.

Vechime în muncă pentru pensie: Se poate încheia cu casa de pensii un singur contract sau mai multe?

Se pot încheia mai multe contracte succesive, cu condiția ca perioada totală asigurată să nu depășească șase ani.

După data încetării aplicabilităţii contractului de asigurare socială, persoana interesată care dorește să se asigure în condiţiile OUG nr. 163/2020 pentru o nouă perioadă poate încheia un nou contract de asigurare socială, respectând limita de șase ani.

Vechime în muncă: Se poate plăti retroactiv contribuția de către persoanele care au ieșit la pensie? 

Nu. Persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive.

Potrivit legislației, pot cumpăra vechime doar persoanele care la data încheierii contractului de asigurare socială nu au calitatea de pensionari.

Persoanele care mai au puțin până la vârsta de pensionare vor putea plăti contribuția pentru perioada rămasă, astfel încât să iasă la pensie? 

Nu. Plata se face strict pentru perioade anterioare neasigurate.

Plata contribuției de asigurări sociale se poate face pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare.

De asemenea, conform Legii 263/2010, ieșirea la pensie se poate face doar atunci când sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru obținerea unui tip de pensie.

Vârsta de pensionare și vechimea în muncă în statele din Europa

Potrivit legii 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani şi o să crească treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.

Creşterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat pe de o parte de îmbătrânirea populaţiei, iar pe de alta de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice.

Demn de menţionat este şi că nu numai vârsta de pensionare, ci şi vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani faţă de anul 2000.

Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în „câmpul muncii” înregistrată de români este de 33,5 ani, perioade mai mici fiind înregistrate doar în alte şapte state.

  • Potrivit statisticii, în medie, la nivel european, bărbaţii vor lucra în continuare mai mult decât femeile, durata de muncă pentru bărbaţi fiind de 38,6 ani şi de 33,7 ani pentru femei.

Cele mai mari vârste de pensionare se regăsesc în Grecia, Islanda şi Italia (67 de ani) şi în Irlanda şi Portugalia (66 de ani).

La polul opus, cele mai mici vârste de pensionare sunt în Suedia (pensionarea poate începe la 61 de ani), Norvegia şi Franţa (62 de ani), Slovacia (62 de ani şi 6 luni), Letonia (63 de ani şi 6 luni).

În Austria, vârsta de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi.

Între 2024 şi 2033, va avea loc o creştere progresivă a vârstei de pensionare pentru femei, astfel încât să ajungă la acelaşi nivel cu cea pentru bărbaţi.

În Belgia, vârsta legală de pensionare este de 65 de ani, pensionarea începând din prima zi a lunii următoare în care asiguratul a împlinit vârsta de 65 de ani.

Ea este programată să crească la 66 de ani în 2025 şi la 67 de ani în 2030.

În Bulgaria, pentru a se pensiona, femeile trebuie să aibă vârsta de 61 de ani şi 4 luni, iar bărbaţii trebuie să aibă vârsta de 64 de ani şi 2 luni.

Urmează o creştere progresivă până la vârsta de 65 de ani, astfel: cu o lună pe an pentru bărbaţi, cu două luni pe an pentru femei până în 2029, respectiv cu trei luni pe an din 2030.

În Cehia, vârsta de pensionare variază până la 65 de ani, în funcţie de anul naşterii, gen, numărul de copii şi suma veniturilor.

În Cipru, vârsta legală de pensionare este de 65 de ani.

În Croaţia, în cadrul sistemului de pensii de stat se poate primi pensia pentru limită de vârstă la 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani şi patru luni şi pentru femei.

Ce se întâmplă cu pensiile de urmaș în UE

Normele UE privind coordonarea securității sociale acoperă pensiile pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș. În principiu, se aplică schemelor de pensii de stat și nu schemelor profesionale sau private.

Pentru a depăși obstacolele din calea liberei circulații legate de aceste pensii suplimentare, Consiliul European a adoptat Directiva 98/49/CE privind salvgardarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor salariați și ale persoanelor care desfășoară activități independente care se deplasează în Uniunea Europeană.

În privința pensiei de urmaș, în general, regulile care se aplică pensiilor pentru soții supraviețuitori sau celor pentru orfani sunt aceleași cu cele care se aplică pensiilor de invaliditate și pentru limită de vârstă.

Și anume, pensiile de urmaș trebuie plătite fără reducerea, modificarea sau suspendarea lor, indiferent de locul de reședință al soțului supraviețuitor în UE.

Schemele statutare de pensionare anticipată intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al noilor reguli de coordonare ale UE.

Acest lucru garantează că aceste prestații vor fi acordate migranților în aceeași condiție ca și cetățenilor și pot fi, de asemenea, „exportate” la pensie în străinătate.

Totuși, principiul cumulării perioadelor de asigurare nu se aplică: aceasta înseamnă că perioadele de asigurare, angajare sau rezidență realizate în alte țări nu trebuie să fie luate în considerare la acordarea acestor beneficii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (333)

Publicat

acum 7 ore

miercuri, 12.03.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

INNAMORAMENTO-UL: Concept pe care l-am întâlnit explicat dintr-o perspectivă atmosferico-afectivă de Aurel Maria Baros în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2020. El constituie subiectul unui studiu cu privire la volumul lui Costache Olăreanu „Ficţiune şi infanterie” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1980). Explică Aurel Maria Baros: „Toposul „innamoramento”-ului traduce întâlnirea dintre un erou şi o eroină care trăiesc experienţa iubirii la prima vedere. Această secvenţă înscrisă în arsenalul amoros tradiţional comportă trei etape canonice: apariţia obiectului dorinţei, schimbul vizual şi schimbul verbal. Cine spune inamorare se gândeşte instantaneu şi la retorica tradiţională: iubirea fulgerătoare, ca explozie afectivă, este ilustrată, metaforic vorbind, de o furtună care antrenează diferite descărcări electrice”.

 

 

Publicitate

ÎNTREBAREA NORA IUGA: Am întâlnit-o în „România literară” nr. 5 din 2012, în eseul „Perla din scoică: Florin Hălălău”: „Care actor e mai actor, cel care rămâne acelaşi în toate rolurile sau cel care se ascunde până la neidentificare în spatele personajului?” Continuă Nora Iuga: „În faţa poetului dilema mea nu este mai mică. Există cei care rămân ei în acelaşi costum o viaţă întreagă – un Bacovia, un Mircea Ivănescu (exceptându-l pe „Mopete”) – şi alţii care schimbă registrele cum îşi schimbă şosetele: Octavian Soviany, Constantin Abăluţă. Personal mă simt mai atrasă de cea de-a doua categorie, fiindcă altfel de ce ar fi apărut noţiuni ca PLURIVALENT, HAETERONIM, POLISEMANTISM. Pessoa de ce a simţit nevoia mai multor identităţi şi vioara lu Paganini cum de şi-a descoperit mai multe sunete?”

 

 

MEMORICID:  Termen introdus adesea în discursurile lor de Ana Blandiana şi Romulus Rusan cu intenţia de a semnaliza existenţa unui pericol, acela al tinerilor de a uita şi a nu fi interesaţi de memoria comunismului. Spun cei doi: „A apărut memoricidul. Tinerii nu mai ştiu nimic despre comunism. La Sighet nu se pot face decât întâlniri cu foştii deţinuţi politici şi Şcoala de vară. Iar Statului român nu-i dă prin cap să înfiinţeze un Muzeu al Comunismului şi nici un memorial al poeţilor necunoscuţi din închisori.” (vezi „Observator cultural” nr. 453 din februarie 2014).

 

 

TEAMA DE SUCCES:   Cătălin Turliuc, în „Cronica” nr. 12 din 2011, prezintă cinci motive pentru care ne e teamă de succes: 1. TEAMA DE SCHIMBARE (succesul ne scoate din zona de confort şi ne aruncă în incertitudine şi necunoscut); 2. TEAMA DE ÎNĂLŢIME (cu cât urci mai sus în ierarhie cu atât pericolul de a cădea de mai sus creşte); TEAMA DE A FI DIFERIT (a ieşi din norma anonimatului de masă e un motiv de a fi respins de cei frustraţi); TEAMA DE REACŢIILE CELORLALŢI (izbânda stârneşte invidia şi implicit represaliile); TEAMA DE PROPRIILE REACŢII (când ţi se urcă succesul la cap degradarea personalităţii e evidentă, mai ales în universul oamenilor de cultură).

 

REGISTRE ALE IMAGINARULUI LINGVISTIC VIOLENT:   Au fost inventariate de Ruxandra Cesereanu în cartea sa „Imaginarul violent al românilor” („Humanitas”, 2003). Cele nouă registre pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc sunt:

  1. subuman
  2. igienizant
  3. infracţional
  4. de tip bestiariu
  5. religios (cu subdiviziunile sale punitiv, desacralizant şi satanizator)
  6. putridului şi al excrementalului
  7. sexual şi libidinos
  8. funebru
  9. xenofob şi rasist

 

METAFORA VÂNĂTORII DE FLUTURI:  Am întâlnit-o în eseul „Despre prostie” a lui Robert Musil şi se referă la situaţia în care cineva asaltat de o multitudine de idei nu reuşeşte să se oprească la / fixeze pe o idee: „Încerci să nu scapi din vedere ceea ce crezi că ai reuşit să fixezi cu privirea, dar, pentru că alţi fluturi identici apar în continuare, din toate direcţiile, zburând în zigzag, nu mai ştii dacă pe acela care îl priveşti mai este unul şi acelaşi cu cel pe care îl priveai înainte”.

 

 

URŞII GRIZZLY ŞI „PILDA” LUI BLAGA: Am întâlnit-o în „Ramuri” nr. 12 din 2020 expusă  de Daniel Cristea-Enache într-un interviu pe care i-l acordă Simonei Preda: „Voi încheia repovestind o „pildă” dată de Blaga contrat dur de Beniuc, istorisită de I. D. Sârbu, fostul discipol al lui Blaga. Fiindcă Beniuc era mic de statură, „pilda” lui Blaga arată cum tranşează urşii grizzly disputa pentru întâietate. Nu, nu se bat între ei, cum am fi tentaţi să credem. Rivalii se duc spre un copac înalt, se întind şi zgârie cu ghearele scoarţa copacului. Ursul care zgârie copacul mai sus decât celălalt câştigă competiţia, iar învinsul se retrage, înţelegând…ce? Înţelegându-şi limitele.”

 

 

DROMOCRAŢIA:  Termen (concept) introdus de arhitectul Paul Virilio care vine de la grecescul dromos = viteză. L-am întâlnit explicat în volumul „Întrebări pentru sfârşit de mileniu” (convobiri cu „Le Monde”, „Humanitas”, Bucureşti, 1992) de către traducătoarea textului, Gina Vieru: „Paul Virilio îşi pune problema vitezei şi spaţiului plecând de la experienţa războaielor. Pentru el puterea înseamnă stăpânirea timpului. Cu o erudiţie uimitoare care amestecă DISTANŢELE – SPAŢII şi DISTANŢELE – TIMPURI, acest cercetător deschide un CÂMP LARG DE ÎNTREBĂRI FILOZOFICE pe care îl numeşte DROMOCRAŢIE. Urmărind apariţia noilor tehnici, ca şi a logisticilor militare, el reperează clase de viteză pe care le consideră vectori de putere.”

 

 

„PISA MI-SI”:  Reprezintă înjurătura iubitei lui Emil Cioran, Simone Boue. Am aflat-o dintr-o povestire a Eleonorei Cioran, cumnata lui Emil Cioran, reluată în „Jurnalul naţional” din 16 februarie 2012: „Simone era gospodină, schimba faţa de masă de fiecare dată. Însă, la un moment dat, , a adus o tartă din care a curs siropul pe masă, ceea ce a făcut-o să exclame: „PISA MI-SI!”. Era tot ce învăţase din limba română”.

 

ELECTROLIZA SENTIMENTELOR: Sintagmă introdusă de Sorin Lavric cu scopul de a putea explica cât mai intuitiv posibil dialogul dintre Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, dialog ce constituie conţinutul volumului „Despre destin” („Humanitas”, 2020). Am întâlnit-o explicată în eseul „Litigiu prietenesc” din „România literară” nr. 1 din 2021: „La cât de mare le e diferenţa dintre viziuni, te-ai fi aşteptat ca despărţirea să le fi fost înscrisă în fire, şi totuşi ELECTROLIZA SENTIMENTELOR le-a conferit rolul ANODULUI privind cu speranţe spre cer (e cazul lui Andrei Pleşu în virtutea umorii de sarcină pozitivă ce-i animă concepţia despre om) şi al CATODULUI colţos (cazul lui Gabriel Liiceanu, a cărui umoare negativă în judecarea omului îi împrumută un aer dezamăgit, de intelectual dezbărat de iluzii). Că între ANODUL evlaviei înfiorate şi CATODUL lucidităţii dizolvante s-a putut isca un dialog, rămâne un mister descins din afinităţi neştiute. Probabil că, dincolo de contrastul vehement dintre ideile pe care le proferează, o simbioză atavică i-a ţinut pe cei doi laolaltă.”

 

 

PRAGURI ALE APROPIERII DE POEZIE PENTRU UN ACTOR:   Le-am întâlnit enumerate de actorul Ion Caramitru în „România literară nr. 2 din 2021”, într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu: „UNUL e când răsfoieşti cartea şi citeşti poezia. Apoi, ai o senzaţie despre ea, o emoţie, un interes. MAI APOI, şi ca să verifici dacă ea corespunde pretenţiilor tale de frumuseţe sonoră. Ţi-o citeşti ţie cu voce tare. Dacă e pentru tine, îţi vei spune: da, e o poezie pe care va trebui să o învăţ şi SĂ O PUN ÎN „RAFTURILE” MELE INTIME. O citeşti cu voce tare, ca să o înveţi, ca să adaugi acestei alchimii şi sonorităţi, în aşa fel încât memoria mea să fie pregătită să o accepte. Şi ultimul prag: când O SCOŢI ÎN LUME, când o spui publicului; o ştii, o ai în posesie şi o transmiţi mai departe, o transferi publicului. Poeezia e a ta de cele mai multe ori, eu nici nu mai spun autorii poeziilor, când sunt pe scenă-şi pentru că lumea ghiceşte imediat ale cui sunt, dar şi pentru că acele versuri sunt, în acest chip subtil, făcute să fie cumva ale mele.”

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF, noi clarificări despre banii primiți la nuntă, botez sau de la familie. Ce reguli trebuie respectate

Publicat

acum 7 ore

miercuri, 12.03.2025

de

Publicitate

ANAF a oferit explicații suplimentare cu privire la impozitarea veniturilor a căror sursă nu poate fi justificată, subliniind că impozitul de 70% se aplică doar în situațiile în care contribuabilul nu poate dovedi proveniența banilor.

De asemenea, autoritățile fiscale au clarificat situația transferurilor între rude și a darurilor primite la evenimente precum nunțile și botezurile, acestea fiind considerate venituri neimpozabile în anumite condiții.

Banii primiți între rude, sub lupa ANAF. Când sunt impozabili?

ANAF a precizat că transferurile de bani între rude sunt încadrate fie ca donații, fie ca datorii, ceea ce înseamnă că, în general, acestea nu sunt considerate venituri impozabile. Totuși, dacă în cadrul unei verificări fiscale persoana verificată nu poate furniza documente justificative pentru aceste sume, atunci Fiscul poate decide aplicarea unui impozit.

Un caz recent a atras atenția publicului: o tânără care primise bani de la tatăl său a fost nevoită să aducă documente justificative pentru a demonstra proveniența sumelor. Fiscul a solicitat declarații notariale, note explicative și alte dovezi pentru a accepta aceste transferuri ca fiind legitime.

Obiectul ciudat pus pe sicriul Minervei, înainte de înmormântare. Este ”vestitorul morţii” în credinţă populară
„Între rude, pentru banii oferiți în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate sau declarații ale martorilor”, a explicat avocatul Luisiana Dobrinescu.

Publicitate

Darurile de la nunți și botezuri, considerate venituri neimpozabile

În ceea ce privește sumele primite în cadrul evenimentelor de familie, ANAF a confirmat că acestea nu sunt impozabile și nu există obligația declarativă pentru contribuabili. Cu alte cuvinte, banii primiți la o nuntă sau un botez nu intră sub incidența impozitului de 70%, conform clarificărilor ANAF.

Această excepție vine după ce, anul trecut, Fiscul a emis un comunicat oficial în care a menționat că sumele provenite din darurile de la astfel de evenimente nu fac parte din veniturile supuse impozitării.

Impozit de 70% pentru sumele fără sursă identificabilă

Începând cu 1 iulie 2024, prin Legea 296/2023, impozitul pentru veniturile a căror proveniență nu poate fi justificată a fost majorat de la 16% la 70%. Acest impozit se aplică dacă ANAF constată că declarațiile și documentele prezentate de contribuabil sunt incorecte, incomplete sau false, iar persoana verificată nu poate dovedi sursa banilor.

Avocații avertizează că există deja mai multe cazuri în care sumele primite de la rude în numerar au fost considerate venituri impozabile, tocmai din lipsa documentelor justificative. O pensionară, de exemplu, a fost verificată de Fisc după ce a primit 20.000 de euro de la fiul său pentru cumpărarea unei case, fiind nevoită să demonstreze proveniența acestor bani.

Cum poți evita problemele cu ANAF?

Pentru a nu avea surprize neplăcute în cazul unei verificări fiscale, experții recomandă ca transferurile între rude să fie realizate prin online banking și să fie menționată clar destinația banilor.

„Pentru a evita orice problemă, recomand ca banii să fie transferați electronic, cu o mențiune clară privind scopul lor. Acest lucru oferă o trasabilitate clară și evită complicațiile în cazul unei verificări fiscale”, a explicat Luisiana Dobrinescu.

Pe scurt, românii trebuie să fie atenți la sumele pe care le transferă între rude sau le primesc în numerar, întrucât ANAF poate considera că acestea sunt venituri impozabile dacă nu există dovezi clare ale provenienței lor.

Citeste mai mult

Eveniment

Gheorghe Hagi, decorat cu Ordinul Național „Steaua României”: Bolojan: Un fenomen al fotbalului românesc și internațional

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 12.03.2025

de

Publicitate

Președintele interimar Ilie Bolojan i-a conferit, miercuri, fostului internațional Gheorghe Hagi cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Național ‘Steaua României’.

‘Suntem astăzi împreună – familie, prieteni, membri ai Generației de Aur, mari sportivi – pentru a celebra un fenomen al fotbalului românesc și internațional, un nume care ne-a făcut mândri, care ne-a adus momente de neuitat și care prin performanțe sale extraordinare a pus România pe harta sportului mondial. Astăzi, celebrăm omul Gheorghe Hagi – unul dintre cei mai mari sportivi pe care îi are țara noastră’, a spus Ilie Bolojan la ceremonia de decorare a lui Gheorghe Hagi.

El a arătat că acordarea celei mai înalte distincții a statului român lui Gheorghe Hagi este un semn al recunoștinței și al mulțumirii pentru tot ceea ce a făcut pentru sportul românesc.

Bolojan a afirmat că Hagi a fost un erou pe teren, dar și în lumea fotbalului și că Generația de Aur a rămas pentru toți ‘o dovadă a ceea ce putem realiza când suntem uniți în jurul unui vis comun’.

‘Anul acesta ați împlinit 60 de ani, dintre care 50 dedicați sportului. În toată această perioadă ne-ați arătat prin fapte ce înseamnă talentul dublat de muncă atât ca jucător, cât și ca antrenor. Ați fost un erou pe teren, dar și în lumea fotbalului. Faceți parte din Generația de Aur, acea generație care ne-a făcut să trăim fiecare victorie ca pe o mare sărbătoare națională. Generația de Aur a rămas pentru noi toți o dovadă a ceea ce putem realiza când suntem uniți în jurul unui vis comun’, a mai spus președintele interimar.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu

Publicat

acum 9 ore

miercuri, 12.03.2025

de

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu.

Unul dintre cei mai tineri primari din România și din județul Botoșani, Cosmin Cîșlariu a vorbit despre investițiile din această comună și despre stadiul lucrărilor la implementarea celor aflate în derulare.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending