Cetățenii români care au lucrat legal în două sau mai multe țări din Uniunea Europeană, au dobândit drepturi pentru fiecare dintre perioadele lucrate, în funcţie de legislaţia specifică a fiecărui stat, relatează alba24.ro, și pot beneficia de pensie internațională pe teritoriul UE.
În această situație aveți două opțiuni: depuneți cererea de pensionare la casa de pensii din țara în care locuiți sau la cea din ultima țară în care ați lucrat.
Există și posibilitata să nu fi lucrat niciodată în țara în care locuiți. În acest caz, țara de domiciliu are obligația, la cererea dumnevoastră, de a vă înainta cererea către țara în care ați lucrat ultima dată.
Atenție: Cu cel puțin 6 luni înainte de pensionare, este recomandat să solicitați informații de la casa de pensii, întrucât procedura de acordare a pensiei poate dura dacă sunt implicate mai multe țări.
În România, asta se poate transforma într-un coșmar birocratic: detalii AICI.
Vârsta legală de pensionare diferă de la o țară a UE la alta.
Veți putea primi pensia de stat din țara în care locuiți sau din țara în care ați lucrat ultima dată, din momentul în care ați împlinit vârsta legală de pensionare din acea țară.
Țineți cont că în unele țări din UE, este obligatoriu să fi lucrat o anumită perioadă pentru a dobândi dreptul la pensia corespunzătoare.
Dacă îndepliniți criteriile de eligibilitate pentru a primi o pensie de stat într-o anumită țară, indiferent de perioadele în care ați cotizat la fondurile de pensii din alte țări, casa de pensie calculează și pensia națională, cunoscută drept „ prestație autonomă”.
Câți români din Diaspora sunt pensionari
Aproape 2.500 de români își primesc pensia în Italia pentru cât au muncit în România înainte să plece din țară. Alți 4.000- în Spania. Cei mai mulți – 33.000 – sunt în Germania și în Ungaria.
În total, aproape 47.000 de romani stabiliți în alte state europene își încasează acolo banii cuveniți, arată datele Casei de Pensii.
Ce documente ai nevoie pentru pensia internațională
Pentru persoanele care au desfășurat activitate în România și în alt stat membru al Uniunii Europene, la calculul stagiului total de cotizare se valorifica vechimea cumulată în cele doua state membre, asa cum este confirmată prin formularele de legătură între instituțiile implicate.
Detalii complete pentru toate categoriile de salariați pot fi văzute AICI
Pentru persoanele care nu au realizat stagiul minim de cotizare în România dar au desfășurat activitate în alt stat membru al Uniunii Europene, se pot transmite documente de vechime din statul respectiv pentru completarea stagiului minim de cotizare.
Pentru depunerea cererii pentru acordarea prestațiilor de pensie în România, persoana interesată trebuie să îndeplinească formalitățile cerute de legislația romană în vigoare și să furnizeze toate informațiile relevante și documentele justificative:
- carnet de muncă;
- adeverință/e privind sporurile cu caracter permanent;
- adeverință/e privind condițiile de muncă deosebite/speciale;
- diplomă de studii superioare și foaia matricolă din care să rezulte perioadă și forma de învățământ zi. Dacă nu este înscrisă forma de învățământ, se prezintă adeverința emisă de instituția în cauză;
- livret militar;
- acte de stare civilă;
- cod de asigurare socială;
- orice alte acte necesare categoriei de pensie solicitate.
Persoanele care nu se afla în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în munca fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora, adeverințe care vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:
- denumirea angajatorului;
- datele de identificare ale persoanei;
- perioada în care a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă;
- menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;
- funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
- salariul tarifar de încadrare;
- denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
- perioada în care s-a acordat sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Actele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celor care angajează unitatea sau a persoanelor delegate în acest sens de conducerea unității.
Persoanele care vor să acopere perioadele în care nu au cotizat la sistemul de pensii de stat pot face acest lucru până la finalul lunii august 2023.
Acestea trebuie să semneze un contract de asigurare socială cu casa de pensii și să plătească contribuția într-o singură tranșă sau în tranșe lunare până la data de 31 august 2023.
Vechime în muncă pentru pensie: Cine poate plăti retroactiv contribuția la pensii?
Potrivit OUG 163/2020, până la data de 1 septembrie 2023, „persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale”.
Potrivit OUG 163/2020, persoanele interesate sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acestora pot încheia un contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii competentă, în funcție de reședință.
La încheierea contractului de asigurare socială, solicitantul completează o declarație din care să reiasă că, în perioada înscrisă în contractul de asigurare socială pentru care se solicită asigurarea, îndeplinește următoarele condiții cumulative:
a) nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia;
b) nu a avut obligația asigurării în sistemul public de pensii;
c) la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar.
Vechime în muncă pentru pensie: Până când se poate plăti în condițiile stabilite de OUG 163/2020?
Plata contribuției de asigurări sociale datorate se efectuează într-o singură tranșă sau eșalonat, în tranșe lunare, până la data de 31 august 2023.
De la 1 septembrie 2023 ar trebui să intre în vigoare Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Potrivit documentului, în sistemul public de pensii se va putea încheia contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
Cum se calculează sumele care trebuie plătite efectiv pentru vechimea în muncă?
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.
Contribuția de asigurări sociale datorată se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuției de asigurări sociale, prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.
Mai exact, cota datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale este de 25 %. Cota CAS se plătește aplicată la salariul minim brut în vigoare la data semnării contractului de asigurare socială cu casa.
În prezent, salariul minim brut este de 2.550 de lei, astfel că persoanele interesate vor plăti 638 de lei pentru fiecare lună din acest an.
Vechime în muncă pentru pensie: Cum poate fi plătită suma calculată la semnarea contractului?
Potrivit OUG 163/2020, plata contribuției se poate efectua integral, într-o singură tranșă – până la data de 31 august 2023 sau în tranșe lunare – până la data de 31 august 2023.
Plata contribuției de asigurări sociale se efectuează prin orice mijloc de plată prevăzut de lege, inclusiv în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii în raza căreia se află domiciliul persoanei interesate sau mandatarului desemnat de aceasta prin procură specială.
Vechime în muncă pentru pensie: Ce se întâmplă cu contractele de asigurare dacă salariul minim sau cota CAS se modifică?
Sumele de plată se calculează în raport cu salariul minim brut și cota de contribuție de asigurări sociale din momentul semnării contractului.
Modificarea acestora nu va afecta plățile aflate în desfășurare.
Vechime în muncă pentru pensie: Ce se întâmplă dacă nu sunt achitate integral sumele prevăzute în contractul de asigurare?
Potrivit ordonanței citate, contractul de asigurare socială încheiat își încetează aplicabilitatea la data la care contribuția de asigurări sociale datorată este achitată în întregime.
În situația în care la data de 31 august 2023 contribuția de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzător plății efectuate.
Vechime în muncă pentru pensie: Se poate încheia cu casa de pensii un singur contract sau mai multe?
Se pot încheia mai multe contracte succesive, cu condiția ca perioada totală asigurată să nu depășească șase ani.
După data încetării aplicabilităţii contractului de asigurare socială, persoana interesată care dorește să se asigure în condiţiile OUG nr. 163/2020 pentru o nouă perioadă poate încheia un nou contract de asigurare socială, respectând limita de șase ani.
Vechime în muncă: Se poate plăti retroactiv contribuția de către persoanele care au ieșit la pensie?
Nu. Persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive.
Potrivit legislației, pot cumpăra vechime doar persoanele care la data încheierii contractului de asigurare socială nu au calitatea de pensionari.
Persoanele care mai au puțin până la vârsta de pensionare vor putea plăti contribuția pentru perioada rămasă, astfel încât să iasă la pensie?
Nu. Plata se face strict pentru perioade anterioare neasigurate.
Plata contribuției de asigurări sociale se poate face pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare.
De asemenea, conform Legii 263/2010, ieșirea la pensie se poate face doar atunci când sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru obținerea unui tip de pensie.
Vârsta de pensionare și vechimea în muncă în statele din Europa
Potrivit legii 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani şi o să crească treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
Creşterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat pe de o parte de îmbătrânirea populaţiei, iar pe de alta de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice.
Demn de menţionat este şi că nu numai vârsta de pensionare, ci şi vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani faţă de anul 2000.
Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în „câmpul muncii” înregistrată de români este de 33,5 ani, perioade mai mici fiind înregistrate doar în alte şapte state.
- Potrivit statisticii, în medie, la nivel european, bărbaţii vor lucra în continuare mai mult decât femeile, durata de muncă pentru bărbaţi fiind de 38,6 ani şi de 33,7 ani pentru femei.
Cele mai mari vârste de pensionare se regăsesc în Grecia, Islanda şi Italia (67 de ani) şi în Irlanda şi Portugalia (66 de ani).
La polul opus, cele mai mici vârste de pensionare sunt în Suedia (pensionarea poate începe la 61 de ani), Norvegia şi Franţa (62 de ani), Slovacia (62 de ani şi 6 luni), Letonia (63 de ani şi 6 luni).
În Austria, vârsta de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi.
Între 2024 şi 2033, va avea loc o creştere progresivă a vârstei de pensionare pentru femei, astfel încât să ajungă la acelaşi nivel cu cea pentru bărbaţi.
În Belgia, vârsta legală de pensionare este de 65 de ani, pensionarea începând din prima zi a lunii următoare în care asiguratul a împlinit vârsta de 65 de ani.
Ea este programată să crească la 66 de ani în 2025 şi la 67 de ani în 2030.
În Bulgaria, pentru a se pensiona, femeile trebuie să aibă vârsta de 61 de ani şi 4 luni, iar bărbaţii trebuie să aibă vârsta de 64 de ani şi 2 luni.
Urmează o creştere progresivă până la vârsta de 65 de ani, astfel: cu o lună pe an pentru bărbaţi, cu două luni pe an pentru femei până în 2029, respectiv cu trei luni pe an din 2030.
În Cehia, vârsta de pensionare variază până la 65 de ani, în funcţie de anul naşterii, gen, numărul de copii şi suma veniturilor.
În Cipru, vârsta legală de pensionare este de 65 de ani.
În Croaţia, în cadrul sistemului de pensii de stat se poate primi pensia pentru limită de vârstă la 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani şi patru luni şi pentru femei.
Ce se întâmplă cu pensiile de urmaș în UE
Normele UE privind coordonarea securității sociale acoperă pensiile pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș. În principiu, se aplică schemelor de pensii de stat și nu schemelor profesionale sau private.
Pentru a depăși obstacolele din calea liberei circulații legate de aceste pensii suplimentare, Consiliul European a adoptat Directiva 98/49/CE privind salvgardarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor salariați și ale persoanelor care desfășoară activități independente care se deplasează în Uniunea Europeană.
În privința pensiei de urmaș, în general, regulile care se aplică pensiilor pentru soții supraviețuitori sau celor pentru orfani sunt aceleași cu cele care se aplică pensiilor de invaliditate și pentru limită de vârstă.
Și anume, pensiile de urmaș trebuie plătite fără reducerea, modificarea sau suspendarea lor, indiferent de locul de reședință al soțului supraviețuitor în UE.
Schemele statutare de pensionare anticipată intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al noilor reguli de coordonare ale UE.
Acest lucru garantează că aceste prestații vor fi acordate migranților în aceeași condiție ca și cetățenilor și pot fi, de asemenea, „exportate” la pensie în străinătate.
Totuși, principiul cumulării perioadelor de asigurare nu se aplică: aceasta înseamnă că perioadele de asigurare, angajare sau rezidență realizate în alte țări nu trebuie să fie luate în considerare la acordarea acestor beneficii.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
