Connect with us

Economie

Ce căută ANAF la persoanele bănuite de evaziune fiscală: Evoluția banilor și cum și-au cumpărat case, mașini și apartamente

Publicat

Publicitate

Președintele ANAF, Lucian Heiuș, a vorbit pe larg la Digi24 despre controlul masiv care va fi realizat de inspectorii instituției, în perioada următoare. ANAF va începe de la 1 iulie, un control masiv, ce vizează evaziunea fiscală din România. Sunt vizați peste 561.000 de români, care și-au cumpărat case, apartamente și mașini, dar și care au avut cheltuieli ridicate. 

De la 1 iulie, în jur de 215 persoane, care fac parte dintr-un prim lot vor fi verificate de inspectori. În cazul acestora, șeful ANAF spune că analizele fiscale au fost efectuate și totul este clar și că mai mult de atât, toate datele sunt deja în posesia instituției antiraudă.

Potrivit directorului Lucian Heiuș, în acest prim lot, cea mai mare diferență între venitul declarat și cel estimat de ANAF este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro.

Heiuș a declarat că acțiuni de genul au mai avut loc și în alți ani, dar ”în urma unei analize de risc făcută pe 4 ani de zile, din 2016 până în 2019 am ajuns la acele cifre, care se regăsesc undeva la 561.000 de români, undeva în jur de 20 de miliarde de euro”, a precizat acesta, în discuția cu jurnalistul Claudiu Pândaru, de la digi24.ro.

Mai mult de atât, acesta a mai precizat că declarația sa, prin care a anunțat controlul masiv a pus pe jar foarte multe persoane și ca a iscat foarte multe controverse, însă acesta crede că a fost foarte benefică, deoarece a pus lucrurile în mișcare.

Evaziunea fiscală este la cote ridicate în România

Publicitate

”toți specialiștii cifrează undeva în jur la 15 miliarde de euro pe an, evaziune fiscală în România”, a declarat Heiuș. Inspectorii încearcă să meargă pe urma banilor, plecând de la venitul declarat al unor persoane.

Se verifică evoluția banilor în conturi și achiziția de case, mașini și apartamente

Dacă au venitul declarat, inspectorii verifică apoi achiziția de bunuri cu o valoare ridicată. Achiziții de case, mașini, apartamente, terenuri, clădiri sau alte bunuri de valoare.

Heiuș a precizat că ANAF are acces la toate bazele de date, ale primăriilor din România. Mai mult de atât există un protocol de colaborare între ANAF și unitățile bancare din țară. Se poate vedea de la ce sumă a început un cont și la ce suma a ajuns, într-un interval de timp.

De asemenea, aceștia au verificat și cazuri în care asociații își împrumută propriile societăți comerciale. Șeful ANAF a mai declarat la Digi24 că inspectorii au realizat și un bilanț al fenomenului de împrumut mai sus menționat.

Cum calculează inspectorii

Dacă diferența între venitul declarat și cel estimat e mai mare de 10% și mai mult de 50.000 de lei, numim „neconformare la declarare”. Făcând diferența între venitul estimat de ANAF și venitul declarat, trebuie să se îndeplinescă două condiții. Să fie mai mare cu 10% decât venitul declarat, și nu mai puțin de 50.000 de lei. Este un prag, a explicat Heiuș la digi24.

Primele dosare deja sunt pregătite

”Avem deja pregătit undeva în jur de 215 de dosare de analiză de risc efectuate, clarificate, care pot să fie trimise spre efectuarea inspecțiilor.

Vă pot spune la cei aproximativ 215, pentru că acolo avem analiza amănunțită, că cea mai mare diferență între venitul estimat de noi și venitul declarat de persoana respectivă este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro. Deci, care sunt clare, lucrate.

Vorbesc doar de ce am putut să identificăm strict la vedere. Când vom face cercetări mai amănunțite este posibil să ajungem chiar mai departe. Avem posibilitatea să verificăm conturi chiar în alte state”, a explicat șeful ANAF, față în față cu jurnalistul de la digi24.

Cum se va desfășura controlul

Persoana vizată va primi un aviz prin care va fi anunțată că va avea parte de un control la situația fiscală:”i se dă un termen de 60 de zile în care trebuie să depună o declarație de patrimoniu și de venit, poate să mai ceară o amânare de 30 de zile. Poate să depună și documente prin care să justifice sumele respective”, a mai precizat Lucian Heiuș.

După ce a depus toate documentele de justificare, începe verificarea propriu zisă. ”Ajungem, sau nu ajungem la un numitor comun, se stabilește suma impozabilă, se calculează impozitul și accesoriile aferente, diferența pe care noi considerăm că ar trebui să o plătească, se emite decizia de impunere, și ea poate să fie achitată, sau persoana fizică respectivă are posibilitatea să o conteste. Poate să ajungă și în instanță, atunci situația devine publică și se poate vedea cine este persoana”, a mai precizat acesta la Digi24.

De asemenea Lucian Heiuș a mai declarat că până la faza de instanță, persoana în cauză nu va fi făcută public, deoarece se află sub un secret fiscal.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rabla 2025: Sumele oferite pentru mașinile cu motor termic și GPL. Procedura devine mai simplă

Publicat

Publicitate

Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete. 

În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.

Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.

Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.

Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL

  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
  • 12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
  • 15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
  • 37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.

În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:

Publicitate
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Moment emoționant pentru botoșăneanul Gheorghe Bulboacă, un glas al credinței profunde și dascăl al vocației sacre

Publicat

Publicitate

Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de  Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.

Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia  Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.

Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre

Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.

În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.

Publicitate

Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.

Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Doi ierarhi au fost prezenți în ziua hramului

Publicat

Publicitate

Dacă zidurile și firul de iarbă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea da mărturie despre evlavia profundă a credincioșilor din municipiul Botoșani atunci când vine vorba de sărbătoarea bisericii ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe. 

Construită între anii 1541 și 1551 de Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani rămâne un simbol al credinței și al identității spirituale locale. Aflat sub ocrotirea Sfântului Gheorghe – învingătorul mitic al „balaurului” necredinței și al slăbiciunilor omenești – acest lăcaș este cel mai vechi din municipiu și un reper istoric important.

Și anul acesta, credincioșii din Botoșani s-au adunat pe 22 și 23 aprilie, au umplut curtea bisericii pentru a aduce  cinstire sfântului ocrotitor, într-o atmosferă de sărbătoare, rugăciune și comuniune.

După procesiunea din seara zilei de marți, cu racla în care s0au aflat sfintele moaște al Sfântului Gheorghe Pelerinul la care au participat mii de botoșăneni, în frunte cu trei ierarhi, în ziua de prăznuire a sfântului emoția profund duhovnicească a fost din nou ingredientul principal al sărbătorii bisericii din inima orașului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Înalt Preasfințitul Teofan și Preasfințitul Episcopul Veniamin Goreanu, venit tocmai de la Cahul, Republica Moldova, acesta din urmă fiind și cel care a ținut cuvântul de învățătură de după citirea Evangheliei. Sute de botoșăneni au mărturisit la unison credinția, rostind din toată inima simbolul ortodoxiei , „Crezul” și au plecat capetele după ce rugăciunea „Tatăl nostru” a pătruns în străfundul sufletului, rostită fiind deopotrivă de preoți și credincioși.

Un moment înălțător a fost și cel în care ipodiaconul Mihai Moisii a fost hirotonit diacon. După momentul intonării Axionului din cadrul Sfintei Liturghii, acesta a fost condus de către diaconi la arhiereu, lângă sfânta Masă, zicând: „Porunceşte, Preasfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotonit diacon”. Intonarea cântărilor „Sfinţilor mucenici…”, „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule…” și „Isaie, dănţuieşte…” a constituit un alt moment emoționant pentru tânărul Mihail și familia sa.

Publicitate

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de membrii Corului „Teofania”, condus de dirijorul Teofan Dascălu, student în anul V la Medicină, fiul directorului Seminarul Botoșani, pr. Daniel Dascălu.

ÎPS Teofan s-a adresat credincioșilor la finalul slujbei, într-un cuvânt menit să îndemne la introspecție, la o reevaluare a priorităților din viața noastră ( VIDEO în articol).

Părintele Dumitru MAteciuc a adresat mulțumiri tutror celor care au contribuit într-un fel sau altul la o organizare impecabilă și anul acesta la hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe ”din municipiul Botoșani.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending