Connect with us
Publicitate

Economie

Ce căută ANAF la persoanele bănuite de evaziune fiscală: Evoluția banilor și cum și-au cumpărat case, mașini și apartamente

Publicat

Publicitate

Președintele ANAF, Lucian Heiuș, a vorbit pe larg la Digi24 despre controlul masiv care va fi realizat de inspectorii instituției, în perioada următoare. ANAF va începe de la 1 iulie, un control masiv, ce vizează evaziunea fiscală din România. Sunt vizați peste 561.000 de români, care și-au cumpărat case, apartamente și mașini, dar și care au avut cheltuieli ridicate. 

De la 1 iulie, în jur de 215 persoane, care fac parte dintr-un prim lot vor fi verificate de inspectori. În cazul acestora, șeful ANAF spune că analizele fiscale au fost efectuate și totul este clar și că mai mult de atât, toate datele sunt deja în posesia instituției antiraudă.

Potrivit directorului Lucian Heiuș, în acest prim lot, cea mai mare diferență între venitul declarat și cel estimat de ANAF este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro.

Publicitate

Heiuș a declarat că acțiuni de genul au mai avut loc și în alți ani, dar ”în urma unei analize de risc făcută pe 4 ani de zile, din 2016 până în 2019 am ajuns la acele cifre, care se regăsesc undeva la 561.000 de români, undeva în jur de 20 de miliarde de euro”, a precizat acesta, în discuția cu jurnalistul Claudiu Pândaru, de la digi24.ro.

Mai mult de atât, acesta a mai precizat că declarația sa, prin care a anunțat controlul masiv a pus pe jar foarte multe persoane și ca a iscat foarte multe controverse, însă acesta crede că a fost foarte benefică, deoarece a pus lucrurile în mișcare.

Evaziunea fiscală este la cote ridicate în România

Publicitate

”toți specialiștii cifrează undeva în jur la 15 miliarde de euro pe an, evaziune fiscală în România”, a declarat Heiuș. Inspectorii încearcă să meargă pe urma banilor, plecând de la venitul declarat al unor persoane.

Se verifică evoluția banilor în conturi și achiziția de case, mașini și apartamente

Dacă au venitul declarat, inspectorii verifică apoi achiziția de bunuri cu o valoare ridicată. Achiziții de case, mașini, apartamente, terenuri, clădiri sau alte bunuri de valoare.

Publicitate

Heiuș a precizat că ANAF are acces la toate bazele de date, ale primăriilor din România. Mai mult de atât există un protocol de colaborare între ANAF și unitățile bancare din țară. Se poate vedea de la ce sumă a început un cont și la ce suma a ajuns, într-un interval de timp.

De asemenea, aceștia au verificat și cazuri în care asociații își împrumută propriile societăți comerciale. Șeful ANAF a mai declarat la Digi24 că inspectorii au realizat și un bilanț al fenomenului de împrumut mai sus menționat.

Cum calculează inspectorii

Dacă diferența între venitul declarat și cel estimat e mai mare de 10% și mai mult de 50.000 de lei, numim „neconformare la declarare”. Făcând diferența între venitul estimat de ANAF și venitul declarat, trebuie să se îndeplinescă două condiții. Să fie mai mare cu 10% decât venitul declarat, și nu mai puțin de 50.000 de lei. Este un prag, a explicat Heiuș la digi24.

Primele dosare deja sunt pregătite

”Avem deja pregătit undeva în jur de 215 de dosare de analiză de risc efectuate, clarificate, care pot să fie trimise spre efectuarea inspecțiilor.

Vă pot spune la cei aproximativ 215, pentru că acolo avem analiza amănunțită, că cea mai mare diferență între venitul estimat de noi și venitul declarat de persoana respectivă este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro. Deci, care sunt clare, lucrate.

Vorbesc doar de ce am putut să identificăm strict la vedere. Când vom face cercetări mai amănunțite este posibil să ajungem chiar mai departe. Avem posibilitatea să verificăm conturi chiar în alte state”, a explicat șeful ANAF, față în față cu jurnalistul de la digi24.

Cum se va desfășura controlul

Persoana vizată va primi un aviz prin care va fi anunțată că va avea parte de un control la situația fiscală:”i se dă un termen de 60 de zile în care trebuie să depună o declarație de patrimoniu și de venit, poate să mai ceară o amânare de 30 de zile. Poate să depună și documente prin care să justifice sumele respective”, a mai precizat Lucian Heiuș.

După ce a depus toate documentele de justificare, începe verificarea propriu zisă. ”Ajungem, sau nu ajungem la un numitor comun, se stabilește suma impozabilă, se calculează impozitul și accesoriile aferente, diferența pe care noi considerăm că ar trebui să o plătească, se emite decizia de impunere, și ea poate să fie achitată, sau persoana fizică respectivă are posibilitatea să o conteste. Poate să ajungă și în instanță, atunci situația devine publică și se poate vedea cine este persoana”, a mai precizat acesta la Digi24.

De asemenea Lucian Heiuș a mai declarat că până la faza de instanță, persoana în cauză nu va fi făcută public, deoarece se află sub un secret fiscal.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Investiții realizate în domeniul social de echipa Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

Oamenii sunt sufletul comunității noastre, iar grija pentru ei a fost și va fi mereu pe primul loc pentru echipa PSD Botoșani.

 

În ultimii ani, am reușit să transformăm visul într-o realitate: suntem județul în care niciun copil nu mai este nevoit să trăiască în orfelinate. Și nu ne-am oprit aici! Am investit în seniorii noștri, în acei oameni care ne-au construit prezentul pe care-l trăim și în persoanele cu dizabilități. Le-am oferit nu doar locuințe protejate, ci și servicii sociale de cea mai înaltă calitate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

 

În mandatul de președinte al Consiliului Județean Botoșani al Doinei Federovici în perioada 2020-2024 s-au realizat cele mai multe investiții și s-au demarat proiecte importante în domeniul social:

 

Publicitate
  • Construirea căsuțelor de tip familial „Hansel” și „Gretel” Trușești;
  • Construirea Centrului de zi „Sfântul Nicolae” Trușești;
  • Înființarea noului Centru de îngrijire și asistență socială Botoșani;
  • Construirea Centrului de tranzit pentru copiii care au ajuns la vârsta în care trebuie să părăsească sistemul de protecție al statului;
  • Construirea căsuțelor de tip familial „Cuore” și „Dumbrava Minunată” Pomârla;
  • Construirea locuințelor protejate „Iris” și „Phoenix” pentru persoane adulte cu dizabilități;
  • Construirea Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilități;
  • Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Mihăileni;
  • Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
  • Modernizarea ambulatoriului de recuperare neuromotorie din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului;
  • Dotarea complexelor de apartamente și a centrelor DGASPC cu mobilier, aparatură electronică și electrocasnice;
  • Proiect de construire a unui corp nou la Unitatea de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
  • Proiect de modernizare a Unității de Asistență Medico-Socială „Elena Popovici” Flămânzi.

Suntem oamenii faptelor bune, iar fiecare investiție realizată vorbește despre angajamentul nostru față de comunitate și față de cei care au nevoie de noi. Nu lăsăm pe nimeni în urmă!  Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor investiții și pentru un viitor mai bun pentru toți. Voi continua să fiu un susținător puternic al sistemului de asistență socială din postura de senator, așa cum am fost și primele două mandate. Votați candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doine Federovici ca președinte al Consiliului Județean  pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

Publicitate

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Muncii: Pensiile se majorează. Valoarea Punctului de Referinţă creşte cu 12,1% din ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Pensiile vor creşte odată cu majorarea valorii Punctului de Referinţă (VPR) de la 81 de lei la 91 de lei, o creştere cu 12,1%, de la 1 ianuarie 2025, a anunţat miercuri Ministerul Muncii, pe pagina sa de Facebook.

„Majorarea VPR cu 12,1% este peste rata inflaţiei. Noua lege a pensiilor din sistemul public este o garanţie fermă că fiecare pensionar va beneficia de o creştere sustenabilă a veniturilor. Mecanismul de majorare a pensiilor prevăzut de lege este clar şi asigură predictibilitate. Contributivitatea şi stabilitatea în muncă sunt răsplătite mai bine. Noua lege a adus echitate, deoarece la muncă şi contribuţii egale şi pensiile vor fi egale”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituţiei.

Ministrul a amintit că miercuri se împlineşte un an de la adoptarea de către Parlament a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii arătând că implementarea acestei legi a presupus cea mai amplă reformă din istoria sistemului public de pensii din România.

Publicitate

Potrivit Ministerului Muncii, datorită acestei legi, Comisia Europeană a acceptat renegocierea PNRR astfel încât a fost eliminat plafonul de 9,4% din PIB care ar fi putut conduce la o îngheţare a pensiilor.

„Noua lege clarifică şi momentul în care se fac majorările şi introduce garanţia că pensiile vor creşte anual în luna ianuarie. De asemenea, pensionarii care beneficiază de indemnizaţie socială (pensia minimă garantată) vor beneficia de o majorare de 10,4%, ceea ce înseamnă că indemnizaţia socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 de lei în 2025”, se mai arată în postarea publicată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending