Un pas important pentru botoșăneni și ceilalți locuitori din nordul Moldovei a fost făcut miercuri, 17 decembrie,  la Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Acesta beneficiază, începând de acum, de cel mai avansat sistem de aterizare instrumentală – ILS CAT III, tehnologia care permite aterizări în siguranță chiar și în condiții de ceață densă sau vizibilitate extrem de redusă.

Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, care a precizat că, miercuri, au fost finalizate zborurile de calibrare ale echipamentelor instalate recent pe aeroport. Din punct de vedere tehnic, sistemul corespunde categoriei CAT III, una dintre cele mai performante la nivel european.

„Lipsa unui sistem de aterizare performant a fost principala problemă care a dus la închiderea bazei Wizz Air Malta de la Suceava, în 2023. Astăzi, această problemă este, în sfârșit, rezolvată. Și am rezolvat-o chiar din primul an de mandat”, a declarat Gheorghe Șoldan.

Șeful administrației județene a explicat că procesul a fost unul complex, iar livrarea și instalarea echipamentelor au necesitat timp. Marți, 16 decembrie, zborurile de calibrare au fost efectuate până seara târziu, iar datele obținute au fost transmise către ROMATSA.

Urmează acum procedura legală de autorizare, care poate dura până la două luni. Mai exact, noile condiții de aterizare vor deveni oficiale după publicarea acestora în Aeronautical Information Publication (AIP), documentul de navigație aeriană utilizat de piloți și companiile aeriene. Momentul publicării în AIP va marca un prag important: „Suceava intră în liga mare a aeroporturilor din Europa” în ceea ce privește siguranța și condițiile de aterizare.

Între timp, modernizarea aeroportului continuă. În următoarele săptămâni, va fi scoasă la licitație construcția Terminalului 3 – o investiție de peste 10.000 de metri pătrați, cea mai mare din istoria aeroportului sucevean.

Magia sărbătorilor de iarnă a coborât, miercuri, pe străzile municipiului Botoșani, odată cu Autobuzul Fermecat al lui Moș Crăciun, o inițiativă care a transformat o simplă călătorie cu transportul public într-o experiență de poveste pentru cei mici și pentru părinți.

Evenimentul s-a desfășurat în data de 17 decembrie, între orele 12:00 și 18:30, pe rutele 101 și 102. Autobuzul, decorat festiv și animat de colinde, a fost plin de voie bună, râsete și surprize pregătite special pentru copii.

Cei mici au avut ocazia să îi scrie lui Moș Crăciun și să depună scrisorile într-o cutie special amenajată, dar și să participe la tombola de sărbători, menită să aducă un plus de emoție și bucurie în prag de Crăciun. Ca și în anii trecuți, trei copii norocoși au fost desemnați câștigători și au primit cadouri din partea lui Moș Crăciun.

Un detaliu important al inițiativei a fost accesul gratuit la transport, astfel încât toți copiii din municipiu să se poată bucura de această experiență, indiferent de posibilitățile familiilor lor.

La reușita evenimentului au contribuit și elevii de la Liceul Dimitrie Negreanu, care s-au implicat voluntar și au devenit, pentru câteva ore, adevăratele ajutoare ale lui Moș Crăciun, creând o atmosferă caldă și plină de entuziasm.

Cu acest prilej, primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a transmis un mesaj cu ocazia sărbătorilor de iarnă:
„Crăciunul este despre bucurie, generozitate și comunitate. Mă bucur că, prin astfel de inițiative, reușim să aducem zâmbete pe chipurile copiilor și să păstrăm vie magia sărbătorilor. Le doresc tuturor botoșănenilor un Crăciun fericit, cu sănătate, liniște și speranță!”

Reprezentanții Primăriei au mulțumit tuturor celor implicați în organizare și botoșănenilor care au ales să ia parte la acest eveniment dedicat comunității, menit să aducă lumină și bucurie în apropierea Crăciunului.

Instituțiile publice de spectacole din județul Botoșani se află pe lista beneficiarilor unei noi alocări financiare aprobate de Guvernul României, printr-o hotărâre privind repartizarea sumelor destinate susținerii activităților culturale aflate în subordinea autorităților locale.

La nivel național, Guvernul a decis alocarea a peste 188 de milioane de lei pentru 74 de teatre, opere și filarmonici din 48 de localități, aparținând a 34 de județe, printre care se numără și Botoșani. Fondurile provin din cota de 2% din impozitul pe venit încasat în perioada 1 septembrie – 10 decembrie 2025 și sunt destinate exclusiv finanțării instituțiilor publice de spectacole.

Pentru județul Botoșani, această alocare reprezintă un sprijin important pentru menținerea și dezvoltarea activităților culturale, într-un context în care instituțiile de profil se confruntă cu presiuni financiare tot mai mari. Banii vor putea fi folosiți pentru susținerea programelor artistice, plata cheltuielilor curente și asigurarea continuității actului cultural la nivel local.

Fondurile au fost repartizate în baza solicitărilor transmise în termen legal către Ministerul Dezvoltării de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează aceste instituții de spectacole, minister care  subliniază că măsura are rolul de a sprijini cultura la nivel local și de a asigura accesul publicului la evenimente artistice de calitate, inclusiv în județe precum Botoșani, unde instituțiile de spectacole au un rol esențial în viața județului.

Prețul mediu al unui metru cub de lemn ar urma să crească semnificativ începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în pregătire la Ministerul Mediului. Concret, tariful ar urma să urce de la 164 de lei pe metru cub la 272 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de peste 60%, relatează alba24.ro.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat pe 15 decembrie în dezbatere un proiect de OUG pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de lemn.

Potrivit notei de fundamentare, prețul mediu al unui metru cub de lemn (în prezent 164 lei/mc) este valabil până la data de 31 decembrie 2025.

„Măsura aprobării prețului mediu al unui metru cub de lemn nu suferă amânare, sens în care nu există un alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitării rapide a consecinţelor negative și aplicării acestuia începând cu data de 1 ianuarie 2026”, se precizează în documentul citat.

Prețul mediu al unui metru cub de lemn va crește cu peste 60%

Proiectul de OUG stabilește că prețul mediu al unui metru cub de lemn, în valoare de 272 lei, se va aplica începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Acesta va determina creșterea corespunzătoare cu 65,85% faţă de prețul mediu al unui metru cub de masă  lemnoasă pe picior, în vigoare, a taxelor, garanţiilor, redevenţei, despăgubirilor în cazul scoaterilor definitive sau a ocupărilor temporare, respectiv, a compensaţiilor pentru proprietarii care nu-şi pot recolta integral masa lemnoasă ca urmare a încadrării pădurilor în păduri cu funcţii de protecţie.

Veniturile la bugetul de stat a redevențelor aferente activelor valorificare de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva ca rezultat al creșterii prețului mediu al unui metru cub de lemn, vor crește de la 1.343.892,40 lei în anul 2024 la 2.228.845,55 lei în anii următori, cu 884.953,15 lei mai mult.

Cum se calculează prețul mediu al unui metru cub de lemn

Modalitatea de calcul al prețului mediu al unui metru cub de lemn este prevăzută în anexa nr. 1 la Legea nr. 331/2024.

Potrivit legii, prețului mediu al unui metru cub de lemn este prețul mediu de vânzare al unui metru cub de lemn pe picior la nivel național, determinat ca medie a datelor statistice publicate pentru ultimii 3 ani de Institutul Național de Statistică.

Potrivit INS, valoarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă era:

• în 2022 – 292,33 lei/mc
• în 2023 – 294,87 lei/mc
• în 2024 – 227,45 lei/mc

Prețul mediu al unui metru cub de lemn rezultat din calcul este de 272 lei.

Situații în care este utilizat prețul mediu al unui metru cub de lemn

Potrivit Ministerului Mediului, prețul mediu al unui metru cub de lemn, denumit în continuare PML, se calculează în condițiile Legii nr. 331/2024, valoarea acestuia fiind necesară în:

• stabilirea limitelor infracțiunilor prevăzute la art. 142, 143 și 150 din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare;
• procedura de scoatere definitivă şi ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, pentru calculul taxei, garanţiei şi a celorlalte obligaţii băneşti prevăzute de lege;
• suma datorată cu titlul de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă, în cazul neredării terenurilor la termenul prevăzut în actul de aprobare;
• procedura de achiziţie, schimb, donaţie de către stat a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, pentru calculul valorii terenurilor;
• procedura de dobândire prin cumpărare, schimb sau donație, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și prin ceilalți administratori ai fondului forestier național din proprietate publică, de evaluare a terenurilor forestiere din proprietatea publică și a vegetației forestiere aferente, precum și de evaluare a terenurilor forestiere care fac obiectul trecerii din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia în vederea reconstituirii dreptului de proprietate;
• procedura de concesionare a terenurilor aferente activelor vândute de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, pentru calculul redevenţei;
• procedura de stabilire a compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice;
• procedura de stabilire a prejudiciilor cauzate fondului forestier naţional şi, implicit, la calificarea drept infracţiuni sau contravenţii a faptelor prin care s-au produs aceste prejudicii;
• procedura de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora şi la stabilirea despăgubirilor aferente;
• sumele care reprezintă valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii, potrivit art. 161 alin. (2) și (3) din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare.

Prețul mediu luat în calcul în prezent în dosarele de tăierile ilegale de lemn – 164 de lei/mc

Prețul mediu luat avut în vedere de autorități pentru calcularea prejudiciilor cauzate de tăierile ilegale de lemn este, astăzi, de 164 de lei, deși tariful mediu pentru un metru cub de lemn se situează la 272 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

„Știți cum se calculează prejudiciile în dosare pe tăieri ilegale? Se înmulțesc metri cubi de lemn tăiați ilegal cu prețul mediu pentru un metru cub. Știți care e prețul mediu luat în calcul de autorități pentru calcularea acestor prejudicii? 164 de lei. Asta deși prețul mediu real este mult mai mare de ani de zile.

Și, uite așa, ajung unii infractori să fie considerați că au produs prejudicii mult mai mici decât cele reale. Bine, bine dar cum se stabilește care e prețul mediu pentru un metru cub de lemn luat în calcul în astfel de cazuri de autorități?

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are această datorie prin lege pe care trebuie să o inițieze. De 8 ani această lege nu a mai fost updatată, deși prețul mediu pentru un metru cub de lemn, conform datelor de la INS, este de 272 de lei”, a transmis la mijlocul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Diana Buzoianu.