Prof. dr. Mircea Onofriescu, medic primar Obstetrică-Ginecologie, nu exclude ipoteza ca tânăra însărcinată, care a murit în cursul săptămânii trecute la Spitalul Judeţean din Botoşani, să fi suferit un tromboembolism pulmonar, el apreciind ca fiind de neconceput lipsa de comunicare în cursul nopţii cu personalul medical.
Profesorul ieşean, care a fost şi manager al celei mai mari maternităţi din Moldova, Spitalul de Obstetrică – Ginecologie „Cuza Vodă” din Iaşi, a vorbit pentru AGERPRES despre cazul care a stârnit revoltă în rândul populaţiei, provocând o serie de acţiuni de protest.
El a menţionat că aprecierea unui caz medical, mai ales unul soldat cu decesul pacientei, este foarte greu de făcut de la distanţă.
„Trebuie să ai toate informaţiile despre cazul respectiv. Colegii mei de la Botoşani mi-au comunicat că pe tot parcursul internării pacienta nu a avut o sângerare genitală importantă, care să impună evacuarea sarcinii. Pe de altă parte, toţi parametrii biologici ai acestei paciente au fost în limite normale. Ne referim la homoleucogramă, VSH, proteină C reactivă. Eu nu am avut posibilitatea să verific corectitudinea informaţiilor furnizate de colegii din Botoşani, dar în condiţiile de urgenţă majoră la o pacientă tânără, care nu avea sângerare genitală în cantitate importantă, este posibil să fi intervenit o altă afecţiune. Cel mai probabil a apărut un tromboembolism pulmonar. Tromboembolismul pulmonar este o urgenţă majoră care trebuie tratată în serviciul de terapie intensivă şi în colectiv multidisciplinar: medic cardiolog, ATI-st, obstetrician, medic internist şi aşa mai departe. Rezultatul anatomo-patologic o să arate cauza acestui caz cu evoluţie nefastă”, a declarat prof. dr. Mircea Onofriescu.
Conform acestuia, electrocardiograma făcută în terapia intensivă ar trebui să arate dacă pacienta a avut şi probleme cardiorespiratorii.
„O electrocardiogramă îţi arată care este disfuncţia cardiacă şi pulmonară. Sunt convins că nu au avut timp să facă o radioscopie pulmonară, care ar fi fost utilă. Mai sunt nişte analize de sânge care ar mai fi trebuit făcute. Pacienta nu a avut o hemoragie importantă care să impună evacuarea sarcinii. Acolo a mai fost altceva. Ea nu a fost dusă la reanimare pentru că nu pierdea sânge în cantitate importantă, nu avea o simptomatologie, iar analizele erau normale. Aşa că a fost pusă să stea într-un pat de pe secţie, ca să se odihnească. Dar chiar dacă te odihneşti într-un pat poate oricând să apară o complicaţie”, a explicat medicul.
Publicitate
Profesorul Onofriescu a admis că în acest caz au existat şi o serie de erori.
„Asistenta de sector trebuia să anunţe medicul de gardă, iar acesta trebuia să dirijeze urgent pacienta spre terapia intensivă, unde specialiştii de acolo ar fi trebuit să afle dacă e vorba de viroză respiratorie, stare septică, edem pulmonar, tromboembolism pulmonar etc. Posibilitatea unei septicemii cu şoc septic este puţin probabilă în condiţiile în care analizele efectuate la internare au fost normale”, a arătat Onofriescu.
Acesta a menţionat că astfel de situaţii, în care o pacientă internată la maternitate prezintă disfuncţie cardiorespiratorie acută, sunt rar întâlnite, iar pentru a fi rezolvate cu succes este nevoie de o echipă interdisciplinară implicată şi foarte bine pregătită profesional.
„Cu toţii trebuie să învăţăm din cazurile acestea care au un prognostic, din nefericire, nefavorabil. Eu am văzut cazuri de tromboembolism pulmonar care au fost rezolvate cu succes, dar trebuie să ai o echipă de specialişti în anestezie-terapie intensivă şi cardiologi foarte pricepuţi. Ştiu cazuri din mai multe spitale din Moldova în care au fost astfel de situaţii, în special după naştere, şi care au avut evoluţie nefavorabilă. Asta spune şi literatura de specialitate. Asta e realitatea. Poţi să faci tromboembolism pulmonar şi la New York, şi la Paris, şi la Tokio. Poţi să faci tromboembolism pulmonar după o intervenţie ginecologică sau după o naştere, dar în funcţie de caz trebuie făcută administrarea de anticoagulante. E clar că acolo a fost şi altceva, nu numai existenţa unei sarcini oprite din evoluţie. Tromboembolismul pulmonar e o urgenţă rară, dar care poate să existe”, a mai spus dr. Mircea Onofriescu.
El a precizat că şi medicii de la Maternitatea ”Cuza Vodă” s-au confruntat cu astfel de cazuri de tromboembolism pulmonar, dar care au apărut după ce pacientele au născut, ultimul caz fiind înregistrat în urmă cu jumătate de an.
„După naştere riscul de tromboembolie este mult mai mare. Ne-am dat seama că lucrurile nu merg cum trebuie, am chemat cardiolog, ne-am dat seama ce problemă este, pacientei i s-a făcut ecografie de cord, în terapie intensivă, şi electrocardiogramă. În jumătate de oră a fost transferată la Cardiologie, la Institutul de Boli Cardiovasculare. Toate lucrurile au mers bine, deşi a fost o urgenţă majoră. S-au folosit nişte medicamente de ultimă generaţie, pentru refacerea funcţiei cardiace. Pulmonul fiind blocat de cheaguri, inima nu mai poate, nu mai rezistă, aşa că trebuie refăcute funcţiile”, a explicat medicul.
Acesta a ţinut să precizeze că „lipsa de comunicare în cursul nopţii cu cadrele medicale, timp de 7 ore, este de neconceput”.
***
Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, a murit, vineri dimineaţă, la aproape nouă ore după ce a fost internată în Maternitatea din Botoşani. Ea era însărcinată în luna a treia şi a ajuns, joi seară, în jurul orei 23,30, la spital cu ambulanţa după ce a acuzat dureri şi hemoragie.
După ce a fost supusă unui set de analize şi a fost perfuzată, cadrele medicale au ignorat-o toată noaptea. Vineri dimineaţă, starea ei de sănătate s-a înrăutăţi considerabil, decedând în Secţia de anestezie – terapie intensivă.
Tânăra de 25 de ani nu a beneficiat, timp de aproape şapte ore, de îngrijiri medicale, se arată într-un raport preliminar întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani.
Potrivit sursei citate, pacienta Alexandra Ivanov a fost internată la ora 23,30 cu „sângerare pe căi genitale externe, dureri hipogastrice şi lombare”. Diagnosticul stabilit la internare a fost de „sarcină oprită în evoluţie, metroragie minoră, observaţie anemie secundară”.
Inspectorii sanitari au stabilit că „de la ora 00,45, când i s-a administrat ser fiziologic şi un medicament, până la 07,35 nu a mai fost efectuată nicio manevră de îngrijire” pentru tânăra respectivă. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis, la data de 25 octombrie 2025, o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele unui bărbat de 46 de ani din comuna Stăuceni, cercetat pentru mai multe infracțiuni grave.
Potrivit anchetatorilor, în seara zilei de 24 octombrie, acesta s-ar fi deplasat la locuința concubinei sale, de 48 de ani, pe care ar fi amenințat-o cu acte de violență, apoi ar fi constrâns-o să-l însoțească într-un imobil din municipiul Botoșani.
Acolo, femeia ar fi fost agresată fizic și lipsită de libertate, suferind leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
În plus, bărbatul ar fi sustras un telefon mobil și mai multe bijuterii din locuință.
După audieri, acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Botoșani pentru 24 de ore, urmând ca instanța să decidă asupra măsurii preventive.
Cazul este cercetat pentru amenințare, violență în familie, furt între membri de familie și lipsire de libertate în mod ilegal.
Este incredibil cum se comportă unii dintre noi cu părinții. Un bărbat de 38 de ani, din comuna Dobârceni, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei de omor, după ce și-a bătut tatăl cu o bâtă.
Incidentul s-a petrecut pe fondul unor neînțelegeri, când bărbatul ar fi pătruns în locuința tatălui său și l-ar fi lovit de mai multe ori cu o bâtă.
Victima a fost transportată de urgență la spital, iar agresorul a fost reținut de polițiști și ulterior prezentat în fața instanței.
Judecătorii au admis propunerea organelor judiciare și au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc agresiunea, iar bărbatul riscă ani grei de închisoare.
Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat, pe 25 octombrie 2025, o acțiune de tip BLITZ pentru combaterea conducerii sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar și pentru creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul șoferilor botoșăneni.
Activitățile au fost desfășurate pe principalele artere de circulație din județ, acolo unde polițiștii au oprit pentru control 75 de autovehicule și au legitimat aproximativ 80 de persoane.
În urma verificărilor, au fost aplicate 17 sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de peste 6.000 de lei.
Totodată, oamenii legii au reținut trei permise de conducere: unul pentru depășire neregulamentară, altul pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului, iar cel de-al treilea pentru conducerea sub influența alcoolului.
Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, polițiștii rutieri transmițând un mesaj clar de toleranță zero față de șoferii care pun în pericol siguranța publică.
Slujba de sfințire a picturii în mozaic a Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului – are loc astăzi, 26 octombrie, într-un moment de mare însemnătate spirituală și istorică, ce marchează Centenarul Patriarhiei Române.
Ceremonia este oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de cei doi patriarhi slujesc 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, într-un sobor de o amploare deosebită, relatează alba24.ro.
La finalul slujbei, va fi citit Actul de sfințire, care va consfinți în mod solemn finalizarea picturii în mozaic a Catedralei Naționale – simbol al credinței, unității și dăinuirii spirituale a poporului român.
Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) – concept
Catedrala Națională – Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale.
Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.
Publicitate
Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.
Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe ‘Dealul Arsenalului’. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 metri.
”Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman).
Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer.
Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro
Construcții anexe
Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.
Porticurile sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.
Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.
În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.
Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic ‘Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei’, cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.
Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.
Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.
Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone, scrie basilica.ro.
Aplasamentul Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor.
Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.
Amplasamentul final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii – 1999, Piața Alba-Iulia – 2001 și Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului, deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau ‘o lumină de Înviere’ pentru cele cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translate pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului.
Alte considerente au mai fost:
Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii (Pantocratorul);
Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerințelor liturgice tradiționale;
Prezența în zonă a unor instituții importante precum Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale și Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog și cooperare multiplă pentru binele societății românești.
În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum și Sfântul Andrei, Apostolul românilor și Ocrotitorul României, au semnificații multiple.
Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului și în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român și pentru organizarea lui într-un stat independent – România.