Ziua de 21 mai a adus din nou lumină și bucurie în inimile credincioșilor din Parohia Vorona Centru, care și-a cinstit ocrotitorii spirituali, Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, cei întocmai cu Apostolii, bineplăcuți lui Dumnezeu și încununați cu slavă cerească. Prăznuirea acestora este pentru întreaga Biserică un prilej de adâncă recunoștință, iar pentru comunitatea de aici, o revărsare de har și comuniune.

Sărbătoarea a fost deschisă în seara ajunului, când, a fost oficiată Vecernia cu Litie de către un sobor de preoți. Răsunetul rugăciunii s-a împletit cu cântările bisericești, iar fumul tămâiei s-a înălțat spre cer, purtând cu el mulțumirea și nădejdea credincioșilor. Au slujit împreună părintele Petru Chirvase, părintele Adrian Secrieru – coordonator al cercului pastoral-misionar de pe raza Voronei, părintele Ionuț Simionică și părintele Ovidiu Lungu, aducând fiecare, prin slujire, bucuria unității și a slujirii comune.

Miercuri dimineață, în ziua praznicului, biserica s-a umplut de lumină și oameni, veniți cu inimile deschise să primească darul Sfintei Liturghii. Soborul preoților, avându-l în frunte pe părintele paroh Andrei-Constantin Anușca, i-a avut alături pe părintele Ioan Cazaciuc de la Parohia Cișmea și pe părintele Claudiu Lucian Țugui, duhovnic al românilor din Parohia Briceni, de peste Prut. Bucuria revederii și comuniunea euharistică au întărit punțile frățești dintre parohii și dintre inimi.

Cuvântul de învățătură, rostit cu blândețe și profunzime de părintele Ioan Cazaciuc, a pus în lumină rolul providențial al Sfinților Împărați în istoria mântuirii: „Prin Edictul de la Mediolanum, împăratul Constantin a adus libertate creștinilor prigoniți, iar sub sfatul și rugăciunea mamei sale, Elena, a devenit un susținător neclintit al dreptei credințe. Prin ei, Dumnezeu a lucrat spre mântuirea a milioane de suflete.”

După Sfânta Liturghie, soborul a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei adormiți, iar agapa frățească ce a urmat a fost o prelungire firească a comuniunii liturgice. Într-un gest de dragoste și grijă creștină, peste 300 de pachete cu alimente au fost dăruite persoanelor aflate în dificultate, arătând că Hristos este viu în fiecare faptă bună făcută aproapelui.

Parohia Vorona Centru este una dintre cele zece parohii ale comunei, așezată în inima celei mai cunoscute și sonore localități din județul Botoșani — Vorona. Biserica, ridicată după Revoluție, pe locul unei Troițe închinate Eroilor, poartă cu cinste și al doilea hram: Înălțarea Domnului, zi de pomenire a celor care s-au jertfit pentru credință și patrie.

În fața sfântului locaș, în centrul comunei, veghează un monument impunător, înconjurat adesea de rugăciune, flori și lacrimi de recunoștință. Aici, prezentul îmbrățișează trecutul, iar biserica, primăria și comunitatea se adună ca un singur trup în jurul jertfei, credinței și unității.

Astfel, Hramul Parohiei Vorona Centru nu este doar o sărbătoare locală, ci o mărturisire vie a iubirii lui Dumnezeu, a dăruirii și a demnității unei comunități care nu uită, ci cinstește și mulțumește.

Taxă pe coletele mici de pe Temu și Shein, dar și de pe alte platforme similare din China, propusă de UE. Ar fi vorba de o sumă de doi euro pentru coletul primit acasă și de 50 de cenți pentru coletele trimise în depozite. Taxa ar aduce venituri de aproape 9 miliarde de dolari bugetului european, arată un calcul raportat la nivelul acestui tip de comerț, scrie alba24.ro. 

Uniunea Europeană a propus o taxă fixă de doi euro pentru fiecare dintre miliardele de colete mici trimise direct la domiciliile oamenilor, care provin în prezent în mare parte de la companiile online din China, relatează BBC, citat de G4Media.

Concret, noua pe coletele mici de pe Temu, Shein și alți retaileri din China presupune că pachetele cu o valoare mai mică de 150 de euro nu vor mai fi scutite de taxe vamale.

Piețele online, inclusiv giganții chinezi Temu și Shein, vor fi așteptate să plătească această taxă, a declarat comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic.

Taxa de doi euro se va aplica pachetelor trimise direct consumatorilor, în timp ce coletele trimise către depozite vor fi impozitate la o rată mai mică, de 0,50 euro.

Anul trecut, 4,6 miliarde de astfel de colete au intrat în UE, peste 90% provenind din China.

Un asemenea volum a generat o sarcină uriașă pentru personalul vamal al UE, a spus Sefcovic. El a argumentat că acest lucru a creat dificultăți în asigurarea siguranței și standardelor produselor care intră în blocul comunitar.

Taxa propusă ar „compensa costurile”, a declarat el în fața Parlamentului European. Bruxelles speră, de asemenea, ca o parte din veniturile generate să contribuie la bugetul UE.

Taxă pe coletele mici de pe Temu și Shein

Demersul UE vine în contextul impunerii de noi tarife de către SUA asupra produselor chineze, în timpul administrației președintelui Donald Trump – inclusiv o taxă pe coletele mici.

UE încearcă să se protejeze în condițiile în care existau temeri că giganții chinezi ai comerțului electronic ar putea inunda piața europeană cu produse ieftine, deoarece bunurile care erau inițial destinate SUA ar trebui redirecționate către alte piețe.

Shein și Temu au declarat anterior că vor coopera cu autoritățile de reglementare și cu standardele de protecție a consumatorilor.

Temu susține că are 92 de milioane de utilizatori în UE, în timp ce Shein afirmă că are peste 130 de milioane.

Taxă pe coletele mici de pe Temu și Shein

Temu și Shein sunt platforme online de comerț electronic de origine chineză, specializate în produse la prețuri reduse — Temu oferă o gamă largă de articole, de la gadgeturi la decorațiuni, iar Shein este axat în principal pe modă și accesorii.

Europenii cumpără de pe Temu și Shein în principal datorită prețurilor foarte mici, varietății mari de produse, ofertelor frecvente și livrării internaționale gratuite, chiar dacă uneori există îngrijorări legate de calitate, sustenabilitate și condițiile de muncă din lanțul de aprovizionare.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

EMINESCU  PEDAGOG ( VI )

După o evidențiere a activismului eminescian în domeniul școlii din  articolul „Instrucție și educație” și din raportul asupra manualului lui Creangă, Toma Chiricuță se oprește și la raportul de inspecție pe care poetul l-a făcut la Școala de Fete nr. 1 din Roman, directoare fiind  doamna Z. Livescu.  În acest raport, Eminescu folosește, la un moment dat, construcția „metoda mecanică și moartă a învățământului”, care ne relevă un Eminescu didactician: „D-na Z. Livescu (recte Lewicki), după cum spune, e absolventă a Școalei Centrale din Iași și a depus până acum două concursuri.  D-sa e de doisprezece ani institutoare și prin uz lung și-a apropiat metoda mecanică și moartă a învățământului și în această direcție nici nu este lipsită de oarecare succes, pe care însă cu trei eleve nu l-am putut constata cu siguranță. D-sa aparține unei generații scolastice bine determinate, bogate în cuvinte și sterpe de idei.  Prin urmare întrebuințarea de cuvinte neuzitate sau al căror înțeles nu-l cunoaște pe deplin, înlocuiește la D-sa, ca și la multe altele, extrema sărăcie de cugetări.”

Raportul pune în evidență un Eminescu foarte critic privind predarea în școala condusă de doamna Livescu, susținând teoria sa privind dezavantajele metodelor mecanice: 1. „În privința gramaticei (care s-a predat după Stilescu) copilele știu numai  numele definițiunii, nu au însă cunoștința vie și concretă a părților cuvântului”; 2. „Scrierea e în toată școala neglijată”; 3. „Caligrafia, o noțiune cunoscută numai teoreticește”; 4. „Gramatica există ca un fel de schematism de cuvinte, a căror întrebuințare reală îi lipsește copiilor”; 5. În istoria Românilor cronologia nu se știe exact și intuițiunea vremilor trecute li e dată elevelor (din nefericire chiar după cărțile didactice) cu puncte de vedere foarte moderne”; 6. „În geografie memorarea e la locul ei, elevele stau bine, căci recitarea de numiri e partea tare a școalei”.  Finalul raportului este edificator cu privire la ideile pedagogice ale lui Eminescu: „Rugându-vă să considerați că învățământul mecanic este cel general în școalele noastre, de vreme ce lipsa de cunoștințe pedagogice e asemenea generală, sunt de părere că într-o dezvoltare normală a învățământului pedagogic o asemenea directoare nici ar fi cu putință și nici ar trebui suferită”.  Toma Chiricuță  a studiat un alt raport al lui Eminescu, realizat în urma unei inspecții la Școala de Fete din Vaslui unde directoarea Sion aplica aceleași metode  mecanice.  Nu același lucru a spus-o despre Școala de Băieți din Vaslui (condusă de domnul Hrisoscoleu) sau despre ”Pensionatul Normal de Domnișoare” al doamnei Humpel, unde a descoperit că se aplica metoda intuitivă.  Eminescu dezvoltă avantajele acestei metode în articolul „Metoda intuitivă în educație”, pe care o consideră „metoda cea mai priincioasă, după care să se dea școlarilor învățătura cuvenită”: „Cu toții știm astăzi ce înseamnă  metoda intuitivă, însă la noi sunt foarte puțini, care s-o știe aplica bine și încă mai puține sunt școlile în care această metodă a devenit familiară și folositoare într-adevăr”.

Revenind la articolul „Cultură și educație”, Toma Chiricuță constată că Eminescu face o distincție clară între „instrucție” și „educație”: „În urma vorbei multe, a regulamentelor și pararegulamentelor, avem două direcții în practică și amândouă greșite, anume sau un respect extrem, în fond însă fals, sau o familiaritate peste margini. Efectul direcției dintâi este fățărnicia, efectul celei din urmă lipsa de caracter și nesupunerea”.

 Pornind de la aceste considerente ale lui Eminescu, concluzionează Toma Chiricuță: „Rezultă din acestea că Eminescu înțelege prin educație ceea ce înțelegea Herbart prin „Zucht” și „Umgang”, sau ceea ce am definit noi: Disciplină și Contact Acestea formează caracterul, prin ele se impresionează inima, cu ele se dirijează voința și se clădește personalitatea”.   Eminescu vrea să spună că personalitatea unui elev se clădește  prin contactul cu personalitatea educatorului. Gândirea pedagogică a lui Eminescu  se rezumă la: 1) „prin fapte și măsuri pedagogice, nu prin cuvinte moralizatoare”; 2) „educația prin acțiune și nu prin simple vorbe”; 3.) „învățământ prin intuiție, educație prin acțiune”; 4) „o școală care disciplinează prin fapte, nu prin simple vorbe”.  Toma Chiricuță mai vede un alt aspect evident: Eminescu  contribuie  și la istoria pedagogiei românești. (VA URMA)

Miercuri, într-o zi cu profundă încărcătură spirituală, de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, comuna Vorona a trăit un moment deosebit de emoționant. În inima comunității, pe esplanada Centrului de Informare Turistică, copiii Voronei, cei mai talentați, cei mai migăloși, cei care duc mai departe o artă veche de veacuri, au fost în centrul unei sărbători care a adunat în jurul lor profesori, părinți, oficialități și iubitori ai tradiției.

Evenimentul a marcat finalul Atelierului de Încondeiat Ouă Pascale, desfășurat pe parcursul a două luni și devenit deja un veritabil simbol al comunei Vorona. Organizat de Primărie, în parteneriat cu Parohia Vorona Centru, Liceul Tehnologic Vorona, Centrul de Informare Turistică și Căminul Cultural, atelierul a fost coordonat cu pasiune și răbdare de meșterul popular Elena Alexa, păstrătoare a unei arte delicate și profund românești.

Sub cerul de primăvară și în miros de flori înflorite, copiii, îmbrăcați în costume tradiționale cusute cu suflet, au primit recunoașterea, pe rând pe scenă, în aplauzele celor prezenți. Fiecare a primit o diplomă, însă dincolo de hârtia oficială, fiecare copil a primit și recunoașterea unei comunități întregi, mândră de rădăcinile și continuitatea sa.

Cei care au impresionat prin măiestrie au fost răsplătiți și cu premii în bani, iar ouăle încondeiate, unele cu adevărat impresionante prin detalii, simboluri și cromatică, au fost expuse spre admirația tuturor. Emoția părinților, zâmbetele copiilor, aplauzele și privirile calde ale bunicilor au umplut spațiul de o bucurie greu de spus în cuvinte.

Primarul Sergiu Marian Dascălu, gazda evenimentului, a vorbit cu mândrie despre potențialul artistic al tinerilor și despre importanța păstrării și promovării tradițiilor locale. „Astfel de momente ne reamintesc cine suntem, ce valori avem și ce comori ascundem în sufletele copiilor noștri”, a spus edilul.

„Cu toții meritați pentru efortul pe care l-ați depus și pentru achizițiile pe care le-ați dobândit. Felicitări organizatorilor: Primăriei, liceului, parohiei, căminului cultural, centrului de informare turistică”, a spus părintele Andrei Anușca înainte de a anunța premiul cel mare.

Pentru efortul de promovare și conservare a tradițiilor din zona Moldovei, primarul Sergiu Dascălu a acordat diplomă de excelență părintelui Andrei Anușca. De asemeni, edilul comunei recompensat munca cadrelor didactice care s-au implicat în acest proiect de suflet, printre cei care au primit diplomă de escenț fiind directorul Liceului Vorona, prof. Ligia Marica și consilierului educativ Daniela Ciobanu, de la aceași unitate de învățământ.

„Suntem astăzi la capătul acestui atelier de încondeiere. După câteva săptămâni, unii ați participat destul de conștiincioși, la fiecare atelier și prin acest lucru ați dovedit respect față de tradițiile noastre populare. Ouăle încondeiate nu reprezintă azi doar simple obiecte decorative, ci sunt simboluri ale identității noastre naționale, fiind expuse în marele muzee sau târguri populare. Ați dovedit prin tot ceea ce ați făcut că vreți să duceți mai departe această artă, care reprezintă o punte între trecut și viitor, între tradiție și spiritualitate, între creativitate și meșteșug. Felicitări tutror copiilor pentru premiile obținute, mulțumiri Primăriei Vorona, Centrului de Informare Turistică, Parohiei din centrul comunei. Sperăm la anul să avem mai mulți participanți și mai implicați”, a spus directorul Ligia Marica.

Ramona Pancu, reprezentantul Centrului de Informare Turistică Vorona, a primit de asemenea diplomă de excelență. Nu în ultimul rând, toți cei implicați în acest proiect și-au arătat recunoștința față de meșterul popular Elena Alexa, cheia succesului acestui proiect. Voroneanca păstrătoare de tradiții a primit distincția cu smerenie și emoție.

Oul încondeiat în Vorona a devenit un adevărat brand local prezentat la nivel național, într-o gală a comunelor, unde Vorona a fost desemnată pentru a cincea oară consecutiv sat cultural al României. La Vorona, tradiția nu este doar trecut, este viitorul dus mai departe de mâini mici, dar pricepute, care învață să încondeieze nu doar ouă, ci și iubirea de neam, răbdarea, liniștea și frumusețea lucrului bine făcut.