Lucrările de modernizare la Palatul Administrativ al județului Botoșani au intrat pe ultima sută de metri. Autoritățile au anunțat astăzi că șantierul va fi închis până la sfârșitul lunii decembrie, iar angajații Instituției Prefectului și ai Consiliului Județean se vor putea muta înapoi în clădire la finalul lunii ianuarie sau, cel târziu, la începutul lunii februarie.

Prefectul județului, Raluca Curelariu, a confirmat faptul că lucrările se desfășoară conform noului grafic și că echipele de intervenție sunt pe teren pentru ultimele finisaje. „Lucrările sunt aproape gata, iar la finalul lunii ianuarie, cel târziu la începutul lunii februarie, angajații vor începe să lucreze în noul sediu”, a explicat prefectul Raluca Curelariu, subliniind că instituțiile vor reveni într-un spațiu adaptat standardelor moderne de lucru.

Proiectul de reabilitare a inclus atât intervenții la exterior, cât și modernizări ample la interior. Fațada a fost recondiționată cu respectarea arhitecturii originale, iar zona exterioară a fost repavată. La interior, clădirea a fost complet refăcută: tavanele au fost schimbate, instalațiile electrice și termice au fost înlocuite, iar ușile și ferestrele au fost montate din nou, în totalitate.

De asemenea, au fost realizate lucrări importante de eficientizare energetică: izolarea termică a subsolului, a terasei și a pereților interiori, înlocuirea tâmplăriei exterioare, instalarea unui sistem de climatizare pe bază de pompe de căldură și montarea de panouri fotovoltaice, respectiv panouri solare pentru producerea apei calde. Clădirea beneficiază acum și de un sistem inteligent de management energetic, precum și de un sistem modernizat de alarmare și protecție la incendii.

Constructorul a primit o prelungire de trei luni a termenului de execuție, după ce pe parcursul lucrărilor au apărut intervenții neprevăzute care necesitau soluții tehnice suplimentare.

Palatul Administrativ, una dintre clădirile-emblemă ale județului Botoșani, își va recăpăta astfel funcționalitatea după un proces amplu de modernizare început în 2023, menit să redea patrimoniului arhitectural local strălucirea de odinioară și care a necesitat lucrări în valoare de nu mai puțin de 18 milioane de lei.

Sporul natural al populației României s-a menținut negativ în luna septembrie a acestui an (-4.213), cu un număr al deceselor mai mare de 1,3 ori decât cel al născuților-vii, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.

Astfel, în perioada analizată, numărul certificatelor de naștere pentru născuți-vii înregistrat a fost mai mare cu 1.328 (+10%) comparativ cu luna septembrie a anului 2024, în timp ce numărul certificatelor de deces a crescut cu 424 (+2,3%) față de luna septembrie 2024, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic.

La nivel general, sporul natural a fost negativ atât în luna septembrie 2025 (-4.213 persoane) cât și în luna septembrie 2024 (-5.117 persoane).

Potrivit statisticii, în luna septembrie 2025, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.553 persoane (5.047 persoane de sex masculin și 4.506 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.280 persoane (4.884 persoane de sex masculin și 4.396 persoane de sex feminin). Față de aceeași lună din anul 2024, numărul deceselor înregistrate a crescut cu +2,5% în mediul urban (+4% în cazul persoanelor de sex masculin și +0,8% în cazul persoanelor de sex feminin) și cu +2,1% în mediul rural, +0,8% în cazul persoanelor de sex masculin și +3,6 în cazul persoanelor de sex feminin).

În luna septembrie 2025, numărul nașterilor și cel al deceselor a crescut atât față de luna septembrie a anului trecut, cât și față de luna precedentă (august 2025).

În septembrie 2025 s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 14.620 copii, în creștere cu 675 (+4,8%) față de luna august 2025.
Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna septembrie 2025 a fost de 18.833 (9.931 pentru persoane de sex masculin și 8.902 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 1.278 decese față de luna august 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 7,3% (+8,3% persoane de sex masculin și +6,1% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an în luna septembrie 2025 a fost de 63, în scădere cu 6 față de luna august 2025.

În luna septembrie 2025, 41,3% (7.781 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 27,9% (5.251 decese) la persoanele de 70-79 ani și 16,1%, reprezentând 3.031 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (78 decese), 5-19 ani (51 decese) și 20-29 ani (93 decese).

În septembrie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 11.810 căsătorii. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.565 în luna septembrie 2025. AGERPRES

Prematuritatea rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei neonatale, iar cifrele arată că nu este deloc un fenomen rar. 30–40% dintre nașterile premature apar spontan, fără niciun avertisment. Alte 25–30% sunt asociate ruperii premature a membranelor, iar 30–35% au cauze ce pot fi prevenite în timpul sarcinii. Există însă și situații în care medicii nu pot identifica nicio explicație. Se întâmplă pur și simplu.

În spatele fiecărui procent se află un copil care luptă pentru mâine. Un copil pentru care fiecare zi petrecută în uter contează enorm, crescând șansele la viață.

Situația prematurității la Botoșani, în 2025

La Secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati, în primele 10 luni ale anului 2025 au venit pe lume 1.897 de copii. Dintre aceștia, 185 au fost prematuri, reprezentând 9,7% din totalul nou-născuților.

Peste 500 de copii au avut nevoie de îngrijiri în Terapie Intensivă Neonatală.
20 de nou-născuți au necesitat ventilație mecanică, dintre care 10 au fost prematuri.

Cel mai mic prematur născut anul acesta a cântărit 870 de grame. Recordul secției rămâne însă un copil îngrijit în trecut, care la naștere a avut 460 de grame, ajungând la un minim de 390 de grame pe durata spitalizării.

Cea mai lungă spitalizare a unui copil prematur în acest an a durat 76 de zile, iar cel mai mare decont pentru un nou-născut prematur a ajuns la 104.681 de lei – o măsură a complexității și intensității îngrijirilor necesare.

Sărbătoarea celor mai mici luptători

Duminică, 16 noiembrie, cu o zi înainte de Ziua Internațională a Prematurității, personalul Secției de Neonatologie i-a sărbătorit pe acești mici învingători.

La parterul secției, spațiul s-a umplut de baloane, jucării, cadouri și multe fotografii, un moment de bucurie pentru copiii care au trecut prin încercări grele încă din primele clipe ale vieții.

Cu această ocazie, a fost marcat și un an de viață al micuței Elena Maria, considerată „prematurul special” al secției.

Ziua de 17 noiembrie – un omagiu pentru mame și pentru cei din linia întâi

Ziua Internațională a Prematurității este și despre mamele care stau ore în șir lângă incubatoare uriașe, privind prin sticlă către copilul lor fragil, legat la aparate și înconjurat de cabluri. Ele trăiesc în fiecare zi cu speranța unui miracol.

Alături de ele se află medicii și asistentele. Pentru personalul medical, fiecare nou-născut prematur devine „copilul lor”. Trăiesc emoțiile părinților, se roagă, plâng și suferă alături de ei. Pe unii dintre acești copii îi poartă în minte toată viața, iar reîntâlnirile întâmplătoare, peste ani, pot trezi amintiri puternice: zile întregi petrecute numărând respirații și bătăi mici de inimă.

„Câteodată nu mai putem. Uneori plângem în drum spre casă sau oriunde. Dar a doua zi o luăm de la capăt cu alte vieți micuțe”, mărturisește dr. Carmen Zaboloteanu, șeful Secției de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati.

Luna noiembrie este dedicată conștientizării prematurității și identificării factorilor care pot fi preveniți încă din timpul sarcinii. Pentru că, dincolo de statistici și procente, prematuritatea înseamnă vieți fragile, familii speriate, dar și miracole.

Leonide 2025: Observatorii din întreaga lume pot vedea ploaia anuală de meteori care își atinge apogeul în această săptămână, scrie alba24.ro.

Fenomenul va fi vizibil în perioada 6–30 noiembrie 2025, dar apogeul are loc în noaptea dintre 17 și 18 noiembrie, când pot fi observate între 10 şi 15 meteori pe oră, în condiții ideale.

Această ploaie de stele își are originea în resturile cometei 55P/Tempel-Tuttle.

Particulele de praf rămase pe orbita cometei pătrund în atmosfera Pământului cu o viteză impresionantă, chiar până la 70 de kilometri pe secundă și, la contactul cu aerul, se încălzesc până la incandescență, lăsând în urmă dâre luminoase.

„Spectacolul ceresc al Leonidelor se desfășoară între 6 și 30 noiembrie, însă punctul de interes rămâne în noaptea de 17 spre 18 noiembrie, la ora 20:00, când roiul de meteori atinge vârful de activitate”, a a spus  Digi24.ro.

Denumirea „Leonide” provine de la constelația Leului („Leo”), deoarece radiantul — adică punctul din care par să vină meteorii — se află în acea zonă a cerului.

Anul 2025 aduce condiții bune pentru observare: lumina Lunii va fi redusă (doar ~9%), ceea ce facilitează vizibilitatea meteorilor chiar și fără un echipament special.

Leonide 2025:

În anumiți ani, ploaia de meteori poate fi și mai spectaculoasă. Leonidele sunt cunoscute pentru producerea ocazională de furtuni meteorice extraordinare, cu cel puțin 1.000 de meteoriți pe oră. Ultima furtună de meteoriți Leonide a fost în 2002, transmite CNN.

Cu toate acestea, una dintre cele mai memorabile furtuni a avut loc în 1966, când „am trecut chiar prin centrul unuia dintre curenții Leonidelor, iar ratele au fost estimate la 40 de meteoriți pe secundă”, a declarat Robert Lunsford, reprezentant al Societății Americane de Meteori, citat de CNN.

Acea furtună a avut o activitate meteorică atât de răspândită pe cer încât meteorii păreau să cadă ca ploaia.

Activitatea meteorică ridicată coincide cu momentul în care cometa 55P/Tempel-Tuttle ajunge la periheliu – cea mai mică apropiere pe orbită față de soare.

Cometei îi ia 33 de ani să orbiteze soarele, așa că ploile de meteoriți Leonide mai mari – și uneori furtunile – tind să apară aproximativ la fiecare 33 de ani.

Pentru ca o furtună să se producă, Pământul trebuie să treacă printr-o parte densă a resturilor cometei în timpul periheliului, dar uneori planeta noastră doar ating periferia.

Leonidele. Cum pot fi observate

Micile particule de praf întră cu viteză mare în atmosferă (71 km/s sau 255.600 km/h). Prin frecarea cu aerul, fac ca acesta să emită lumină.

Vedem astfel dâre luminoase care durează o fracțiune de secundă. Astronomii le numesc „meteori”, iar publicul „stele căzătoare”, potrivit astro-urseanu.ro

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini artificiale.

Un loc bun este și la marginea orașelor mari. În zonele cu cer curat, se pot vedea maxim 15 de meteori pe oră. Din orașe se vor vedea foarte puține stele căzătoare.