Connect with us

Actualitate

Câți oameni au murit anul trecut pe șoselele din România. 4.525 de accidente rutiere grave în 2023

Publicat

Publicitate

În cursul anului 2023, peste 1.540 de persoane au murit, iar aproximativ 3.550 au suferit răni grave în accidente rutiere pe drumurile din țară, conform informațiilor furnizate duminică de către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în anul 2023, la nivel naţional, au fost înregistrate 4.525 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.535.

Comparativ cu anul 2022, au fost înregistrate cu 190 mai puţine accidente, cu 88 mai puţine persoane decedate şi cu 160 mai puţine persoane rănite grav, menţionează sursa citată, care adaugă că, pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au executat 58.385 de acţiuni, cu 4.624 mai multe faţă de anul 2022 (+8,6%).

Totodată, arată Inspectoratul, în anul 2023, au fost reţinute 225.887 de permise de conducere, dintre care 16.780 pentru contravenţia de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi au fost descoperite 8.368 de infracţiuni de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, însumând, astfel, 25.148 de fapte de încălcare a legislaţiei din cauza consumului de alcool.

De asemenea, pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/ 2002, au fost aplicate 1.903.407 sancţiuni, 49.287 de sancţiuni aplicate fiind prevăzute de alte acte normative, precizează IGPR.

„Au fost constatate 53.961 de infracţiuni privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, cele mai multe fiind reprezentate de infracţiunile privind conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului 8.368 (15,5%), pe linia conducerii fără permis de conducere – 4.702 (8,7%), urmate de conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive – 3.699 (7%)”, se mai arată în comunicat.

Publicitate

În urma măsurilor aplicate, structurile de poliţie rutieră au reţinut 225.887 de permise de conducere, au retras 85.352 de certificate de înmatriculare/ înregistrare, respectiv 14.186 de plăcuţe de înmatriculare şi au anulat 8.555 de permise de conducere.

Poliţia Română spune că a investit în modernizarea instituţională, cu finanţare nerambursabilă, având ca obiectiv creşterea gradului de siguranţă rutieră.

Astfel, prin intermediul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă, Poliţia Română a fost dotată, în anul 2023, cu 500 de autospeciale, 250 de aparate pentru măsurarea vitezei, 244 de aparate drug-test, 4.000 de tablete, 1.400 de imprimante termice, un sistem de colectare a datelor din trafic, 75 de motociclete, 200 de kituri de semnalizare, 200 de sisteme de cercetare la faţa locului, 800 de etilometre, 1.000 de staţii de lucru desktop, 200 de staţii de comunicaţii portabile, 50 de softuri tahograf şi 50 de laptopuri rigidizate.

În domeniul educativ-preventiv, au fost încheiate 212 parteneriate, fiind înregistrate 5.040 de participări la ore de educaţie rutieră, în 3.231 de unităţi de învăţământ, tipărite aproximativ 22.000 de materiale cu tematică educativ – preventivă şi desfăşurate 8.980 de activităţi prin intermediul mass-media.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Șicanare în trafic transformată în ring de box: Patru bărbați după gratii după un incident petrecut pe strada Împărat Traian din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Patru persoane au fost reținute pentru că s-au agresat reciproc în urma unei șicanări în trafic

La data de 15 septembrie 2025, polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele a patru persoane din județul Botoșani și Suceava, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Din cercetări, a reieșit faptul că aceștia, pe fondul unor șicănări în trafic, produse pe strada Împărat Traian, din municipiul Botoșani, s-au agresat reciproc, unul dintre aceștia având, ulterior, nevoie de îngrijiri medicale.

Prin comportamentul lor cei patru bărbați au tulburat ordinea și liniștea publică și au produs indignarea cetățenilor.

Cele patru persoane cu vârste cuprinse între 19 și 41 de ani, au fost reținute pentru 24 de ore, fiind introduse în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de ceață, valabil în județului Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un Cod galben de ceață, valabil în județului Botoșani, până la ora 09:00.

Din această cauză, vizibilitatea va fi redusă local sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri.

Pentru a preveni evenimentele rutiere, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să reducă viteza și să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, pietonii trebuie să traverseze numai prin locurile special marcate și după o asigurare temeinică.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim

Publicat

Publicitate

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim a fost membru al mișcării „Rugul Aprins”, deținut politic între 1958-1964, pictor bisericesc și „Duhovnicul Bucureștilor”.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim s-a născut la 7 octombrie 1912, în localitatea Cuconeștii Vechi, județul Bălți.
A intrat în mănăstire la Schitul Rughi din Soroca, în toamna anului 1926. A urmat școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrua-Soroca, între anii 1928 și 1932. A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, iar pe 6 august 1939 a fost hirotonit ierodiacon în catedrala din orașul Bălți. În 1940, a absolvit Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica. Înzestrat cu darul picturii, a urmat Academia de Arte Frumoase din București (1940-1945). În perioada 1942-1946, a făcut și Facultatea de Teologie din București.

În 1945 a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile cultural-duhovnicești ale mișcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim, grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox și ale intelectualității creștine laice între anii 1945-1950.
În perioada 1950-1958, a fost numit stareț la Mănăstirea Antim, apoi la Plumbuita. A pictat mai multe biserici și a fost câțiva ani profesor la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț.

În anul 1958, a fost condamnat la muncă silnică pentru activitatea desfășurată în cadrul „Rugului Aprins”. A fost eliberat în 1964, în urma decretului general de grațiere. A rămas în Mănăstirea Antim până la sfârșitul vieții pământești, slujind cu multă blândețe și dăruire ca duhovnic și având sute de ucenici, motiv pentru care a fost numit „Duhovnicul Bucureștilor”.

A trecut la Domnul în ziua de 14 septembrie 2002 și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 2024 cu data de prăznuire în 16 septembrie, alături de alți 15 mărturisitori din secolul trecut. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți a avut loc în data de 4 februarie la Catedrala Patriarhală din București cu ocazia aniversării a 100 de ani de patriarhat românesc.
Cuviosul Sofian de la Antim, este primul sfânt ortodox canonizat care a trăit în secolul 21.

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Taxă pe Transfăgărășan: Variantă luată în calcul pentru șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac. Motivul

Publicat

Publicitate

Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.

Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.

” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.

Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.

Taxă pe Transfăgărășan. Condiții

Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.

Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.

”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.

Publicitate

Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.

Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending