Connect with us

Actualitate

Câte ZILE LIBERE vor avea românii în 2024. Ce minivacanțe și cum au fost legate marile sărbători

Publicat

Publicitate

Câte zile libere vor avea românii în 2024 și cum se vor alinia marile sărbători cu weekendurile? Este una dintre întrebările firești la început de an la care încercăm să răspundem.

Următoarea perioadă liberă pentru angajați va fi pe 1 Mai și de Paște. Aceste două sărbători aproape coincid și se va crea o pauză, astfel încât vom beneficia de zile libere între 1 și 6 mai, relatează alba24.ro.

Zilele libere în anul 2024:

  • 1 ianuarie – Anul Nou (Luni)
  •  2 ianuarie – Anul Nou (Marți)
  •  6 ianuarie – Bobotează (sâmbătă)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (duminică)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (miercuri)
  • 1 mai – Ziua Muncii (miercuri)
  • 2 mai – Zi liberă acordată de Executiv bugetarilor pentru a face punte cu Sărbătorile de Paşte
  • 3 mai – Vinerea Mare a Paștelui (vineri)
  • 5 mai – prima zi de Paște ortodox 2024 (duminică)
  • 6 mai – a doua zi de Paște ortodox 2024 (luni)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (sâmbătă)
  • 23 iunie – Rusalii (duminică)
  • 24 iunie – A două zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (miercuri)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (duminică)
  • 25 decembrie – prima de Crăciun (miercuri)
  • 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (joi)
  • 27 decembrie – Zi liberă acodată de Executiv bugetarilor pentru a face punte cu weekendul 28-29 decembrie.

În anul 2024 angajații beneficiază de 17 zile libere legale. Multe zile libere legale cad în weekend, cum ar fi cele mai noi aprobate de guvern (6 și 7 ianuarie).

Sunt patru minivacanțe în 2024, iar pentru trei dintre acestea guvernul trebuie să aprobe punți de legătură între zilele de weekend și sărbătorile legale.

Cele mai multe zile libere sunt în iunie, când poate pot fi compusă o minivacață de 6 zile. O singură zi va trebui ca guvernul să o aprobe ca ”punte” pentru ca angajații să beneficieze de 6 zile libere consecutive.

Zile libere luna Mai 2024:

Posibilă minivacanță de 6 zile ( dacă Guvernul aprobă ca zi liberă 2 mai- ”punte” între zilele 1 și 3 mai.  Astfel, ar rezulta minivacanță între 1 și 6 mai.

Publicitate
  • 1 mai – Ziua Muncii (miercuri)
  • 3 mai – Vinerea Mare (vineri)
  • 5 mai – Paștele ortodox (duminică)
  • 6 mai – A doua zi de Paște ortodox (luni)

Zile libere luna Iunie 2024:

1 iunie – Ziua copilului (sâmbătă)

23 iunie – Rusaliile (duminică)

24 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)

Minivacanță de 3 zile: 22-24 iunie

Iulie: nu sunt libere legale

Zile libere luna August 2024

  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria) (joi)

Minivacanță de 4 zile: Există posibilitatea ca ziua de vineri să fie aprobată de guvern ca punte între ziua de joi 15 august și weekend

Septembrie, octombrie: nu sunt libere legale

Zile libere luna Noiembrie 2024:

  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)

Zile libere luna Decembrie 2024:

1 decembrie – Ziua Marii Uniri (duminică)

  • 25 decembrie – Crăciunul (miercuri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (joi)

Minivacanță de cinci zile – există posibilitatea ca ziua de vineri 27 decembrie să fie aprobată ca punte cu weekendul 25-29 decembrie.

Zile libere în învățământ

Pe lângă zilele libere menționate mai sus, cadrele didactice beneficiază de încă 2 zile libere legale.

Conform Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar, dascălii au zi liberă și a treia zi de Paște, precum și pe 5 octombrie, când e Ziua Mondială a Educației.

În plus, pentru fiecare din cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de către cultele religioase legale, altele decît cele creștine, cadrele didactice aparținând acestor culte beneficiază de câte două zile libere.

Recuperarea zilelor libere și excepții

Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite ca zile libere, autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 30 august 2024, respectiv 31 ianuarie 2025, potrivit planificărilor stabilite, potrivit propunerii.

Aceste zile libere nu vor fi acordate în cazul locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 16 august și 27 decembrie 2024 și nici participanților în aceste procese.

În zilele de 16 august și 27 decembrie 2024, prin centrala Ministerului Finanțelor se efectuează operațiuni de încasări și plăți, operațiuni de plăți privind serviciul datoriei publice, precum și eventualele operațiuni de debitare dispuse de Comisia Europeană.

Vezi integral proiect HG zile libere 2024.

Zile libere pentru situații speciale

Salariații pot primi zile libere plătite pentru evenimente speciale în familie sau pentru alte situații după cum urmează:

  • căsătoria salariatului – 5 zile (cinci zile lucrătoare)
  • nașterea unui copil – 5 zile (cinci zile lucrătoare). La acestea se pot adăuga alte 10 zile libere (zece zile lucrătoare) dacă angajatul a urmat un curs de puericultură (concediu paternal)
  • căsătoria unui copil – 3 zile
  • schimbarea locului de muncă cu schimbarea domiciliului/reședinței – 5 zile (lucrătoare)
  • la decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor – 3 zile
  • la decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi
  • schimbarea domiciliului în aceeași localitate– 3 zile lucrătoare
  • îngrijirea sănătății copilului – 1 zi (pentru familiile cu 1 sau 2 copii) și 2 zile (pentru familiile cu cel puțin 3 copii)

În situațiile în care evenimentele de mai sus apar în timpul efectuării concediului de odihnă acesta se suspendă și va continua după efectuarea zilelor libere plătite.

Câte zile libere au celelalte țări din Europa

  1. Bulgaria – 16 zile libere
  2. Cehia – 13 zile libere
  3. Croația – 15 zile libere
  4. Ucraina – 14 zile libere
  5. Ungaria – 12 zile libere
  6. Austria — 13 zile libere
  7. Suedia – 11 zile libere
  8. Islanda – 12 zile libere
  9. Danemarca — 9 zile libere
  10. Finlanda — 9 zile libere
  11. Spania — 12 zile libere
  12. Polonia — 13 zile libere
  13. Italia — 12 zile libere
  14. Franța — 10 zile libere
  15. Portugalia — 9 zile libere
  16. Belgia — 10 zile libere
  17. Germania — 9 zile libere
  18. Irlanda —  9 zile libere
  19. Regatul Unit – 8 zile libere , plus încă 1 în Scoția
  20. Norvegia —2 zile libere
  21. Olanda — 7 zile libere
  22. Turcia — 14,5 zile libere
  23. Grecia — 6 zile libere

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

România, Ucraina și Moldova lansează “Hub Siret”: Primul laborator transfrontalier și controale armonizate la frontiera UE

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine punctul zero al unei schimbări majore în protecția sanitar-veterinară din regiune. România, Ucraina și Republica Moldova au convenit crearea primului laborator transfrontalier cu rol strategic – „Hub Siret” –, o structură care va funcționa ca centru comun de diagnostic pentru bolile cu risc ridicat ce pot trece frontierele și afecta fermele, consumatorii și comerțul alimentar.

Decizia vine în urma întâlnirii trilaterale găzduite astăzi de ANSVSA și Consiliul Județean Botoșani, la care au participat autoritățile veterinare din cele trei state. Este primul acord regional care trece de la consultări diplomatice la instrumente tehnice comune, cu impact direct asupra siguranței alimentelor care intră în România.

„Hub Siret” va permite testarea rapidă a probelor din zona de frontieră, reducând cu zile întregi timpul în care o boală poate fi identificată. Pentru fermierii români, acest lucru înseamnă mai puține focare, pierderi mai mici și intervenții mai rapide ale autorităților. Pentru consumatori, înseamnă o barieră suplimentară împotriva produselor alimentare contaminate.

A doua componentă majoră a acordului este armonizarea controalelor sanitar-veterinare la frontiera estică a Uniunii Europene. Practic, România, Ucraina și Moldova vor aplica proceduri comune la verificarea animalelor vii, a produselor de origine animală și a transporturilor alimentare. Acest lucru reduce riscurile, elimină diferențele de standard și creează un front comun împotriva bolilor transfrontaliere precum pesta porcină africană sau gripa aviară.

Pentru prima dată, echipele din cele trei țări vor lucra pe baze identice: schimb de date în timp real, protocoale comune de prelevare, interpretare unitară a analizelor și intervenție coordonată. Este un pas care apropie România de modelul aplicat în statele vestice ale UE, unde laboratoarele regionale și controalele sincronizate sunt standardul de protecție.

Protocolul semnat astăzi deschide drumul către finanțarea europeană a „Hub Siret” și a altor proiecte comune, precum digitalizarea trasabilității alimentelor și dezvoltarea unei platforme de alertă rapidă. Pentru România, avantajul este clar: costuri mai mici, capacitate de diagnostic extinsă și o barieră mult mai solidă împotriva intrării în țară a produselor riscante.

Publicitate

Prin acest acord, frontiera de est a UE devine mai sigură, iar România își consolidează rolul de lider tehnic în regiune. „Este o trecere reală de la reacție la prevenție”, au transmis reprezentanții ANSVSA într-un comunicat emis către agerpres.ro, subliniind că laboratorul comun și controalele armonizate sunt două dintre cele mai importante instrumente de protecție implementate în ultimii ani.

Citeste mai mult

Eveniment

Budăi refuză înghețarea salariului minim și acuză guvernarea de haos social: Nu sacrificăm românii pentru reformele voastre!

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, reacționează ferm în fața discuțiilor tot mai insistente privind un posibil act normativ care ar îngheța salariul minim pe economie. Parlamentarul afirmă tranșant că nu va susține niciodată o astfel de măsură și că votul său nu va merge în direcția blocării veniturilor celor mai vulnerabili angajați.

Budăi atrage atenția că, în timp ce în statele vecine salariul minim crește constant, România riscă să meargă într-o direcție contrară, accentuând dezechilibrele sociale. El acuză Guvernul și, în special, pe premierul Ilie Bolojan, că prin politica de majorare a TVA a alimentat inflația și a afectat puternic persoanele cu venituri mici.

„Salariul minim trebuie să crească pentru a echilibra starea socială. Inflația umflată de creșterea TVA i-a lovit pe cei mai vulnerabili. Este o direcție profund greșită”, transmite deputatul PSD.

În opinia sa, înghețarea salariului minim ar duce la adâncirea decalajelor sociale, la accelerarea plecării tinerilor peste graniță, la scăderea consumului și, implicit, la blocarea economiei naționale. „Așa ajungem în recesiune”, avertizează Budăi.

Acesta critică și abordarea politică a premierului, pe care îl acuză că promovează doar măsuri convenabile electoratului de dreapta, ignorând impactul asupra votanților PSD. „Nu îmi place conflictul, nu vreau să atac pe nimeni, dar trebuie să-i apăr pe cei care m-au votat”, subliniază fostul ministru.

Budăi amintește că actuala guvernare se sprijină pe voturile electoratului PSD și consideră inacceptabil ca tocmai acești oameni să fie afectați de deciziile economice ale executivului. „Fără voturile lor, nu ați fi fost astăzi prim-ministru, domnule Bolojan”, transmite deputatul.

Publicitate

Mesajul lui Marius Budăi este clar: orice încercare de blocare a creșterii salariului minim va întâmpina opoziția sa fermă în Parlament.

Citeste mai mult

Cultura

„Magia Crăciunului”, spectacol caritabil și debutul Campaniei „Din dragoste pentru comunitate”, în cadrul Festivalului „Povești de Iarnă”

Publicat

Publicitate

În seara de joi, 11 decembrie 2025, Casa Tineretului Botoșani va deveni din nou spațiul în care emoția, generozitatea și bucuria sărbătorilor se vor întâlni sub semnul artei și al solidarității.

Evenimentul, cuprins în calendarul de activități al proiectului Festivalul „Povești de Iarnă”, aflat în acest an la ediția a XX-a, va avea o dublă semnificație: pe de o parte, publicul va fi invitat să se bucure de spectacolul caritabil „Magia Crăciunului”, iar pe de altă parte, va debuta oficial Campania umanitară „Din dragoste pentru comunitate”, un amplu demers de solidaritate dedicat sprijinirii copiilor de la Centrul de zi „Șansa Mea”, din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.

Spectacolul caritabil este organizat anual de Asociația Societatea Culturală „Arlechin” Botoșani, având ca parteneri Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, Centrul Local „Cutezătorii” – Organizația Națională „Cercetașii României” și Asociația de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”. Totodată, la începutul evenimentului, va fi organizat și un Târg de Crăciun, realizat de cercetașii din cadrul CL „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”, elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 7 Botoșani, coordonați de doamna învățătoare Duduc Maria, alături de tineri voluntari din cadrul Centrului Județean de Voluntariat Botoșani, Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, președinte Carciuc Cristina și ai Asociației de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”, președinte Simona Pușcașu.

Prin acest târg, copiii și tinerii vor contribui activ la campania umanitară, oferind publicului obiecte realizate cu implicare, creativitate și spirit de dăruire. Spectacolul va fi moderat de Anton Jesica-Camelia și Ivănescu Octavian Petru, iar directorul acestei ediții a festivalului este Bianca Chiorescu, director Departamentul Artele Spectacolului din cadrul Asociației Culturale Arlechin. Coordonarea voluntarilor este asigurată de Ecaterina Luncă și Cristina Rusu, alături de o echipă dedicată de tineri implicați activ în buna desfășurare a întregului eveniment: Avătămanitei Eduard, Pavel Andrei, Alexandroaie Răzvan, Maxim Gabriel, Drăguțu Andi, Butnariu Nicholas, Vizițeanu Darius, Maftei David, Boghițoi Luca, Nigel Alexandru, Ștefan Gabriela, Pușcașu Măriuca, Hîrjoi Anda, Lupan Miruna, Ciobanu Ruxandra, Ciobanu Elena, Chirilă Andreea, Cristescu Natalia, Huțu Diana, Anghelache Sabina.

„Programul artistic al serii va cuprinde momente muzical-coregrafice deosebit de diverse și emoționante. Vor urca pe scenă elevii AMI Music Class, coordonați de doamna Ana Maria Ionescu, profesor la catedra de muzică a Școlii Populare de Arte Botoșani, alături de grupuri artistice din cadrul Asociației «Arlechin», de la Colegiul Național «Mihai Eminescu» Botoșani și de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani. Pe scenă vor evolua cu emoție și energie și elevii din Grupul de dansatori ai clasei a IV-a C, STEP BY STEP, de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, coordonați de prof. Donosă Elena și prof. Agavriloae Adriana. Ne bucurăm să oferim publicului un spectacol realizat prin implicarea copiilor și tinerilor, care îmbină talentul, munca, emoția și spiritul solidarității într-un eveniment cu adevărat special”, a declarat Flavius Alin Damean, organizatorul evenimentului.

În urma Campaniei umanitare „Din dragoste pentru comunitate”, fondurile colectate vor fi direcționate către achiziționarea de materiale educative și dotări esențiale pentru copiii din cadrul centrului, precum: puzzle-uri, jocuri educative, blocuri de desen, pensule, acuarele, aracet, precum și mobilier – trei pupitre cu scaun reglabil, o masă hexagonală, un birou pentru asistentul medical, trei birouri și trei dulapuri pentru centru.

Publicitate

Prin acest demers, organizatorii și partenerii își propun nu doar să aducă bucurie în prag de sărbătoare, ci și să contribuie concret și durabil la îmbunătățirea condițiilor educaționale și de sprijin pentru copiii aflați în situații vulnerabile.

Proiectul beneficiază și de sprijinul firmelor: ADMIR – administrator Ionel Roșu, Tipografia RIA – administrator Mariana Hrițcu, Interbrand Richtig.

Organizator de evenimente cu licență: Flavius Alin Damean

Tradiția Festivalului „Povești de Iarnă” – peste două decenii de emoție și solidaritate

Acest moment care urmează să se împlinească peste câteva zile nu este unul izolat, ci face parte dintr-o tradiție construită cu răbdare, emoție și responsabilitate pe parcursul a mai bine de două decenii — Festivalul pentru Copii și Tineret „Povești de Iarnă”, un proiect început în anul 2004 de Asociația Culturală „Arlechin” Botoșani.

La început, festivalul a fost un gest simplu și curajos: câteva spectacole de iarnă organizate pentru copii, în școli și grădinițe, cu scenete, colinde, dansuri și momente de teatru. Emoția primelor ediții, zâmbetele copiilor și aplauzele părinților au transformat rapid inițiativa într-o tradiție a comunității. Între 2005 și 2008, „Povești de Iarnă” s-a conturat ca un reper al finalului de an, adunând tot mai mulți participanți și voluntari în jurul scenei.

Perioada 2009–2013 a adus un pas important înainte: festivalul s-a deschis către întreg județul, iar parteneriatele cu instituții publice, organizații de tineret și structuri de voluntariat i-au conferit o dimensiune civică tot mai vizibilă. Atunci, spectacolele au început să capete și un sens caritabil, iar scena s-a transformat într-un loc al solidarității.

Între 2014 și 2017, festivalul a intrat într-o etapă de maturizare. Programul s-a diversificat, au apărut gale artistice, ateliere și spectacole tematice complexe, iar pe scenă au urcat nu doar copii și tineri, ci și artiști profesioniști, mentori și invitați speciali. „Povești de Iarnă” devenise deja un proiect cultural complet, cu impact educațional și social.

Anul 2018, când festivalul a ajuns la ediția a XIV-a, a confirmat acest statut. Evenimentele organizate atunci — de la întâlnirea cu Paula Seling, la seminarul despre terapia prin muzică susținut de Cristina Lupașcu, până la Gala Premiilor „Arlechin” și spectacolele publice — au arătat un festival matur, conectat la nevoile copiilor, ale tinerilor și ale comunității.

Anii 2019 și 2020 au adus încercări, dar și continuitate. În 2019, festivalul și-a păstrat amploarea, iar în 2020, în condițiile impuse de pandemie, s-a adaptat, mutând o parte din activități în spațiul online sau în formule restrânse. „Povești de Iarnă” a rămas, chiar și atunci, un mesaj de speranță. Revenirea la viața culturală normală a venit odată cu 2021, iar în 2022 și 2023 festivalul și-a recăpătat forța de altădată, implicând din nou sute de copii, tineri și voluntari. Dimensiunea de educație nonformală, mentorat artistic și incluziune socială a devenit tot mai puternică.

În 2024, festivalul este deja un pilon al programelor culturale de iarnă ale Asociației „Arlechin”, integrând voluntariatul, acțiunile caritabile și colaborările interinstituționale într-un model solid de dezvoltare comunitară prin cultură.

Iar 2025 se pregătește să-și spună povestea peste câteva zile, prin spectacolul „Magia Sărbătorilor de Iarnă”, care va reuni din nou scena, copiii, tinerii, voluntarii și publicul larg într-un gest comun de dăruire. După mai bine de 20 de ani, Festivalul „Povești de Iarnă” rămâne o poveste vie despre artă, educație, voluntariat și solidaritate, spusă an de an, în prag de sărbătoare, la Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending