România intră într-o nouă săptămână tensionată, cu negocieri la cel mai înalt nivel și proteste anunțate în mai multe orașe. Premierul Ilie Bolojan a convocat pentru miercuri, la Palatul Victoria, o reuniune a Consiliului Tripartit, unde vor fi analizate împreună cu sindicatele, patronatele și mediul de afaceri soluțiile privind majorarea salariului minim pe economie.
Tensiunile sociale cresc la început de săptămână. Premierul cheamă sindicatele și patronatele la masa dialogului pentru a discuta despre salariul minim, în timp ce pe străzi se pregătesc noi proteste.
Miza discuțiilor este una majoră: Guvernul trebuie să decidă în următoarele zile nivelul de creștere al salariului minim pe economie, într-un context economic complicat, marcat de presiuni bugetare și de avertismente din partea mediului de afaceri. În același timp, sindicatele cer majorări consistente, invocând inflația și scăderea puterii de cumpărare, în timp ce Executivul invocă nevoia de echilibru financiar și de respectare a angajamentelor internaționale.
În funcție de rezultatele consultărilor de miercuri, Guvernul ar putea anunța o nouă formulă de calcul pentru salariul minim, care să includă și indicatori de productivitate și inflație. Sindicatele avertizează însă că, în lipsa unui acord clar, mișcările de protest vor continua și se pot transforma în greve la nivel național.
Bolojan: „Salariul minim ar trebui să rămână la același nivel”
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că menținerea salariului minim la nivelul actual este cea mai realistă opțiune în condițiile economice actuale, avertizând asupra riscului de închidere a micilor afaceri din județele mai puțin dezvoltate.
„Salariul minim, sigur, e un element de discuţie în această perioadă şi săptămâna viitoare, miercuri, am convocat Consiliul Tripartit pentru a discuta cu sindicatele şi patronatele acest aspect. Aşa cum ştiţi, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condiţiile în care anumite salarii, în sectorul public sau în sectorul privat, sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are nişte efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a explicat premierul la Antena 3 CNN, citat de Știri pe Surse.
Salariul minim, o presiune suplimentară
Potrivit lui Bolojan, o eventuală creștere a salariului minim ar genera presiune suplimentară asupra companiilor mici și mijlocii, care deja se confruntă cu o scădere a productivității și cu efecte contracționiste în economie.
„Companiile au spaţii mai mici de mişcare şi orice presiune suplimentară legată de creşterea salariului minim, care nu se bazează pe elemente de productivitate şi de aspecte care ţin de sustenabilitatea unor afaceri, creează probleme unor tipuri de afaceri, în anumite zone ale ţării.
Gândiţi-vă că creşterea salariului minim în IT nu are niciun efect. Sau în zona de construcţii, pentru că acolo salariile sunt mult mai mari. Dar la o fabrică de pantofi, dintr-un judeţ mic din România, într-o zonă mai îndepărtată, unde acel cost al salarizării e un element foarte important de care depinde viabilitatea acelei afaceri cu 50 de angajaţi, 100 de angajaţi, o mutare a salariului minim, care nu este acoperită de o realitate economică, închide fabrica respectivă. Avem zeci de exemple de genul acesta”, a subliniat Bolojan.
Premierul a adăugat că toate partidele din coaliția de guvernare au ajuns la un consens în această privință.
„Am discutat aceste aspecte în coaliţie şi de comun acord, subliniez, am căzut cu toţii: hai să încercăm să ţinem salariul minim la acelaşi nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeaşi logică, pentru că nu mai avem foarte mult spaţiu de mişcare. (…) Trebuie să vedem şi să discutăm pe cinstite cu patronatele, cu sindicatele şi să avem toate analizele, ca să vedem – există o posibilitate de o creştere minimă a salariului minim sau nu? În ceea ce priveşte o decizie care se bazează pe nişte componente economice, personal, consultându-mă cu mai mulţi economişti, mi s-a spus cât se poate de clar: spaţiul de creştere nu este foarte mare”, a precizat premierul.
Grindeanu: „Riscăm sancțiuni europene dacă nu creștem salariul minim”
În tabăra social-democraților, poziția este total diferită. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, avertizează că România ar putea intra în procedură de infringement dacă nu respectă directiva europeană privind salariile minime adecvate.
„Să ştiţi că e un angajament european pe care România l-a luat. Am vorbit inclusiv cu Roxana Mânzat, comisarul european, vicepreşedinta Comisiei. Am rugat-o să prezinte un material prin care să luăm deciziile cele mai bune în România, fiindcă riscăm altfel să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu vom face această creştere a salariului minim, pe care eu cred că e nevoie să o facem în România”, a declarat Grindeanu.
Liderul social-democrat susține că România trebuie să respecte calendarul stabilit cu Uniunea Europeană și să ofere salariaților un venit decent, adaptat costurilor reale de trai.
Presiuni economice și sociale
Dezbaterile au loc pe fondul unui val de nemulțumiri sindicale, în timp ce guvernul pregătește un nou pachet de măsuri fiscale și de austeritate. Mii de angajați din sănătate, educație și administrație sunt așteptați să protesteze chiar în ziua consultărilor de la Palatul Victoria, cerând majorarea salariilor și protejarea puterii de cumpărare.
Pe de altă parte, mediul de afaceri avertizează că o creștere forțată a salariului minim ar putea duce la închideri de firme, disponibilizări și scăderea investițiilor, mai ales în regiunile cu economie slab dezvoltată.
Miercuri se anunță o zi crucială pentru economia României: între presiunile europene, cererile sindicatelor și rezervele mediului de afaceri, Guvernul Bolojan va trebui să decidă dacă menține salariul minim la nivelul actual sau acceptă o creștere care ar putea schimba echilibrul fiscal și social al țării.