Connect with us

Eveniment

Cătălin Silegeanu critică infrastructura nefinalizată din Botoșani, care expune județul riscului de inundații

Publicat

Publicitate

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte al AUR Botoșani și candidat pentru Senat, a lansat critici dure la adresa autorităților din România, acuzând lipsa de acțiune și incapacitatea acestora de a preveni și gestiona dezastrele naturale. El atrage atenția asupra unor probleme grave de infrastructură care afectează județul Botoșani și întreaga țară, punând în pericol viețile și bunurile cetățenilor.

 

„România se află într-un punct critic, iar dezastrele naturale, precum inundațiile devastatoare din Galați și Vaslui, scot la lumină eșecul tragic al sistemului de protecție împotriva inundațiilor. În fiecare colț al țării, vedem cum infrastructura menită să ne protejeze comunitățile se prăbușește sub greutatea birocrației, a neglijenței și a lipsei de responsabilitate”, a declarat Cătălin Silegeanu.

 

Silegeanu a evidențiat situația gravă a oamenilor afectați de inundațiile recente, subliniind că lipsa de acțiune din partea autorităților a lăsat sute de persoane fără case și mijloace de trai.

 

Publicitate

„Sute de oameni și-au pierdut casele și și-au văzut familiile amenințate, în timp ce autoritățile continuă să întârzie soluții și să ofere promisiuni goale. Jumătate din barajele și digurile din România funcționează fie fără autorizație, fie cu autorizații expirate. Cât de multe vieți trebuie pierdute înainte ca acești lideri să-și asume răspunderea?”, a întrebat Silegeanu, criticând dur lipsa de responsabilitate a liderilor politici.

 

Proiecte abandonate în Botoșani

 

Silegeanu a adus în discuție un exemplu elocvent din județul Botoșani – barajul de la Vârful Câmpului. Acest proiect, menit să protejeze localnicii de inundații și să asigure apă potabilă, a fost abandonat de mai bine de trei decenii.

 

„Barajul de la Vârful Câmpului, care trebuia să ofere protecție împotriva inundațiilor și să asigure apă potabilă, zace nefinalizat de mai bine de trei decenii. În 1987 s-a promis că lucrările vor fi gata în cinci ani, dar proiectul a fost abandonat, la fel ca multe alte promisiuni electorale făcute localnicilor după Revoluție”, a precizat Silegeanu.

 

Cătălin Silegeanu a atras atenția asupra risipirii fondurilor publice în documentații și echipamente depășite, subliniind că, în ciuda milioanelor de euro cheltuite, infrastructura critică rămâne neterminată.

 

„În tot acest timp, milioane de euro s-au scurs pe documentații inutile și echipamente depășite. Cum putem accepta ca astfel de proiecte ‘fantomă’ să ne condamne la o viață de nesiguranță și frică? Podul <<prieteniei>>, care trebuia să conecteze județele Botoșani și Suceava, a rămas doar un simbol al neputinței. Câțiva piloni de beton stau mărturie unui proiect eșuat, început acum peste două decenii și niciodată finalizat”, a subliniat Silegeanu.

 

Cătălin Silegeanu a subliniat că problema nu este doar una tehnică sau financiară, ci și o criză morală. „Este vorba despre lipsa totală de empatie a celor care ar trebui să ne protejeze. În timp ce în alte țări, guvernele construiesc baraje și diguri în doar câțiva ani, în România, incompetența autorităților îngroapă vieți”, a spus el.

 

Oamenii din comunitățile afectate, lăsați să se descurce singuri

 

Silegeanu a subliniat faptul că, în fiecare an, oamenii din localități precum Baranca, aflate pe malul Prutului, își pierd terenurile agricole din cauza eroziunilor, iar autoritățile nu fac nimic pentru a-i ajuta.

 

„În fiecare an pierdem teren agricol din cauza eroziunilor Prutului în localitățile precum Baranca, iar localnicii privesc neputincioși cum moștenirea lor dispare. Au rămas fără apă, fără hrană, fără speranță, în timp ce oficialii se ascund în spatele cifrelor și rapoartelor”, a declarat candidatul pentru Senat.

 

În încheiere, Cătălin Silegeanu a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice și a cerut schimbări urgente în sistemul de protecție împotriva inundațiilor din România.

 

„Nu putem permite ca tragediile să devină normă. România are nevoie de un sistem funcțional de protecție împotriva inundațiilor, de investiții finalizate și de o administrație care își face treaba. Nu mai putem accepta scuze. Este timpul pentru schimbare, pentru responsabilitate și pentru un viitor în care nimeni nu mai este lăsat în urmă!”, a concluzionat Silegeanu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (329)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

LEGENDA  NOICA:  A fost prezentată de Mihai Idu în  “Dilema” nr. 464 din 2013: “Legenda Noica e blândă. Ea creează răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduire. Cu alte cuvinte, este un model, un exemplu de urmat, o cale posibilă.”  Mihai Idu,  despre ce putem învăţa de la un model precum Noica:  a) „nevoia de a deveni unealta propriului rost”; b) „nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm”; c)” nevoia de a avea ţeluri”; d) „nevoia de orientare şi amplasament”.

TRILOGIA LICHIDĂSintagma aparţine lui Zygmunt Bauman, sociolog recunoscut, reprezentând tabloul cel mai plastic al lumii contemporane: societatea lichidă.  Trilogia lichidă este dată de: a) modernitatea lichidă;   b) dragostea lichidă; c) viaţa lichidă. Emil Raţiu, în „Contemporanul” nr. 12 din 2012, o explică astfel: 1. „o cifră de lectură a lumii actuale, condensată în adjectivul „lichid”; 2. „ceva care scapă printre degete ca nisipul sau apa”. Continuă Emil Raţiu: „Agora şi cetatea, centrul statului naţional, întemeiat în limitele unui spaţiu terestru bine delimitat, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat – distrus – de către lumea lichidă, supranaţională, a aerului, a valurilor şi a comunicaţiei globale prin eter. A rezultat lumea actuală al cărei adjectiv de referinţă este „lichid” în care nimic nu mai este fix, sigur, totul este fugar, mobil, precar şi incontrolabil”.

NOUL  MIT  BOIA:  Aparţine lui Lucian Boia şi reiese din ultima sa carte „De ce este România altfel?” („Humanitas”, 2012). Cristian Ghinea, într-o cronică din „Dilema” nr. 464 din 2013, îl formulează astfel: „Noul mit spune că românii sunt cel mai varză neam posibil”.

Publicitate

 

 PREVEDEREA  VASILE  ANDRU: „Secolul 21 va fi cu matriarhat, sau nu va fi deloc”.

GREŞEALA  FĂCUTĂ  CU  RUSIA:    Este amintită  de  Andrei Manolescu în articolul  „Vremuri şi conducători” din „Dilema veche” nr. 677 din 9-15 februarie 2017. Observaţia aparţine analistului Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie. Scrie Andrei Manolescu: „…se vorbeşte despre greşeala care s-a făcut cu Rusia, care ar fi fost, spune el, umilită de Occident după încheierea Războiului Rece, un fenomen cu consecinţele nefaste pe care le vedem astăzi.  Şi Germania ar fi fost umilită după Primul Război Mondial, ceea ce ar fi dus, spun unii, la nazism şi la tot ce a urmat.”;

 SFATUL  LUI  GEORGE  USCĂTESCU:  L-am întâlnit în „Lumina” din 1 februarie 2013 şi aparţine profesorului român George Uscătescu, stabilit cu mult timp în urmă la Madrid: „Uitaţi-vă la Spania, unde a curs atâta sânge. Ţara a cunoscut un război civil devastator, cu milioane de victime, a trecut printr-o dictatură, dar a avut în cele din urmă tăria morală ca să zidească puntea înţelegerii naţionale, proteguind sensibilităţile şi cultivând alteritatea”;

 

IMAGINEA  COMUNISTULUI  DEDICAT:    Am găsit-o prezentată de preotul Alexandru Pripon, în „Lumina” din 7 august 2013: „Personajul acela din cărţile nu foarte inspirat scrise, inteligent, cult, bun la suflet, gata oricând să se sacrifice pentru semenii săi, convins că sărăcia curată este o virtute şi îndreptarea răului o datorie. Dacă aş fi avut ceva să îi reproşez, ar fi fost atitudinea rigidă faţă de credinţă, dar nici aceea nu era prea vizibilă, deoarece subiectul devenise tabu, iar autorii îl evitau cu eleganţă. Respectivul personaj din literatura fără prea mari pretenţii de artă a perioadei roşii era, desigur,  fictiv. Ne-am fi dorit să îl vedem în viaţa de zi cu zi, să avem parte, cumva, de bunătatea lui şi a altora ca el dar, din păcate, în lumea reală trăiam tot noi şi alţii asemenea nouă, obidiţi, izolaţi, aflaţi departe de starea de fapt a unei lumi întregi şi târşindu-ne picioarele pe la interminabile cozi, sperând să procurăm ceva de mâncare – un adevărat lux al acelor timpuri”;

 

CREZUL  PROGRAMATIC ŞTEFAN AUG. DOINAŞ   A fost descoperit de Constantin Cubleşan în patru versuri din poezia „Orologiul de gheaţă” (vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017): „Treptat izbăvit de pământul greoi, / desprins de lumeşti simulacre, / mă-atrage un cer limpezit ca un sloi / cântând din văpăile-i sacre”. Explică, în susţinerea punctului de vedere, Constantin Cubleşan: „Poetul imaginează, în fantastice tablouri, o lume dincolo de cea a pedestrei realităţi în care există el, vorbind, metaforic, fireşte, de nevoia împlinirii umane într-o altfel de dăruire, într-o altfel de cheltuire a energiilor creatoare, din patimi adevărate, iluminate de idei demiurgice”;

 

PARABOLA  SOMONULUI:  Am întâlnit-o la Dumitru Ţepeneag, într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998:

„F. J.: Unde fug personajele?

  1. Ţ.: Ele fug spre moarte, domnule Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.
  2. J.: Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.
  3. Ţ.: (…) Dar dacă tot aţi propus „parabola somonului”, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle. Nu de ocean are el nevoie ca să creeze şi să moară (…) Când apele natale vor fi pregătite să mă primească aşa cum se cuvine, vă voi da de ştire. Sensul general al unui roman e şi acela al vieţii: personajele, autorul, cititorii şi criticii, cu toţi ne îndreptăm spre aceeaşi ţintă. Acest punct terminus, pe care ne-am obişnuit să-l numim moarte, e de altfel condiţia de posibilitate a artei, a creaţiei”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Control judiciar pentru Călin Georgescu. În consecință, Călin Georgescu a fost lăsat să plece acasă, dar va avea câteva interdicții

Publicat

Publicitate

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost pus sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES.

În consecință, Călin Georgescu va fi lăsat să plece acasă, dar va avea câteva interdicții.

Georgescu este urmărit penal pentru săvârșirea a șase infracțiuni: instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată; comunicarea de informații false; fals în declarații în formă continuată; inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup; promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații.

Miercuri dimineața, anchetatorii au efectuat 47 de percheziții pe raza județelor Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, într-un dosar legat de finanțarea campaniei electorale, constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Legea arendării, declarată neconstituțională la CCR. Modificările la Codul Civil încalcă drepturile proprietarilor de terenuri

Publicat

Publicitate

Legea arendării, declarată neconstituțională: Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în unanimitate, că modificările aduse Codului civil referitoare la contractele de arendare încalcă drepturile proprietarilor de terenuri și legea fundamentală, scrie alba24.ro.

Judecătorii au considerat că noile prevederi afectează dreptul de proprietate și libertatea economică, fiind astfel în contradicție cu Legea fundamentală, transmite DC Business.

Ce modificări ar fi adus legea declarată neconstituțională?

Proiectul respins de CCR introducea mai multe schimbări importante:

Obligația ca un contract de arendare să aibă o durată minimă de 7 ani și să se prelungească automat pentru încă 14 ani, fără posibilitatea renegocierii valorii arendei.

Un mecanism de „schimb de utilizare între arendași”, care ar fi permis cedarea dreptului de folosință între agricultori, dar fără garanții clare pentru proprietarii de terenuri.

Publicitate

Moștenitorii unui proprietar ar fi fost obligați să păstreze contractul de arendare, chiar dacă regulile generale din Codul civil le permit să decidă asupra contractelor pe care le moștenesc.

Legea arendării, declarată neconstituțională la CCR
Judecătorii au constatat că aceste prevederi încalcă mai multe articole din Constituție:

Dreptul de proprietate privată – Proprietarii ar fi fost obligați să păstreze contractele de arendă pe o perioadă lungă, fără drept de renegociere, ceea ce limitează dreptul lor de a decide asupra terenurilor.

Libertatea economică – Arendatorii ar fi fost privați de posibilitatea de a stabili condițiile contractuale, ceea ce afectează libertatea pieței.

Claritatea și previzibilitatea legii – Noțiunea de „schimb de utilizare între arendași” nu era bine definită și ar fi putut duce la ocolirea interdicției de subarendare, ceea ce ar fi generat insecuritate juridică

Egalitatea în drepturi – Moștenitorii unor terenuri ar fi fost obligați să păstreze contractele de arendă, în timp ce moștenitorii altor tipuri de contracte nu aveau această obligație.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și obligatorie, ceea ce înseamnă că legea nu va intra în vigoare.

Argumentele complete ale CCR vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar Parlamentul va trebui să vină cu o nouă variantă, dacă dorește să reglementeze din nou această problemă.

Ce este arendarea
Arendarea reprezintă un contract prin care proprietarul unui bun agricol (arendatorul) cedează temporar dreptul de exploatare a acestuia către o altă persoană (arendașul), în schimbul unei plăți numite arendă.

Acest acord permite arendașului să utilizeze bunul agricol pentru o perioadă determinată, beneficiind de producția obținută, în timp ce arendatorul primește o compensație financiară.

Obiectul arendării poate include diverse bunuri agricole, precum:

Terenuri cu destinație agricolă: arabile, vii, livezi, pepiniere, pășuni etc.
Animale destinate exploatării agricole.
Construcții și instalații agrozootehnice.
Mașini, utilaje și alte echipamente agricole.
Conform legislației în vigoare, contractul de arendă trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute, și înregistrat la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate.

Citeste mai mult

Eveniment

Călin Georgescu, acuzat de șase infracțiuni

Publicat

Publicitate

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârșirea a șase infracțiuni, printre care acțiuni împotriva ordinii constituționale; inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid.

Conform unui comunicat de presă al Parchetului, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, miercuri, punerea în mișcare a acțiunii penale față de Georgescu sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

* instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, prev. de art. 47 C.p raportat la art. 32 C.p. rap. la art. 397 alin.2 C.p.

* comunicarea de informații false, prev. de art. 404 C.p;

* fals în declarații în formă continuată, prev. de art. 326 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere);

* inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prevăzută de art. 3 alin.1 din OUG 31/2002;

Publicitate

* promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG 31/2002;

* inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații, prevăzută de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018. AGERPRES

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending