Connect with us

Eveniment

Cât trebuia să mănânce un român conform nutriționiștilor lui Ceaușescu. Cum au fost românii înfometați sistematic pe baze „științifice”

Publicat

acum 2 luni

Publicitate

În anul 1984, Nicolae Ceaușescu se juca de-a nutriționistul cu românii și introducea un plan sistematic de înfometare a populației. Acest plan era făcut de specialiștii vremii sub oblăduirea „marelui cârmaci”. În tot aceste „contrabandiștii” care aducea mâncare de la țară erau vânați cu milițienii, relatează ADEVĂRUL.

În anii 80, principala preocupare a românului este să facă rost de mâncare. Fie că stătea la cozi interminabile, fie ”trafica” găini și porci de pe la țară. Erau și cei care răbdau cu stoicism. În multe magazine galantarele erau goale iar populația din mediul rural era obligată să împartă cu statul și ceea ce le mai rămânea prin gospodării. Un popor întreg suferea o raționalizare drastică pentru a plăti gafele economice ale tovarășilor din conducerea statului dar și a încăpățânării lui Ceaușescu, care credea că se pricepe la toate și nu asculta decât de sfaturile soției și probabil ale lingăilor din anturaj.

Economia româneacă era dependentă de materii prime din străinătate, multe uzine megalomanice mergeau în pierdere, iar Ceaușescu se afunda în creditele de la BIRD și FMI, adică se împrumuta de la ”dușmanii socialismului” ca să construiască socialismul românesc. Fără să-și asume lipsa de viziune și gafele economice flagrante, Ceaușescu s-a gândit să i-a de la gura poporului, pentru a mai acoperi din datorii. Așa au apărut marile restricții alimentare din anii 80, cu celebrele cozi la alimente și oameni învățați, de nevoie, să se descurce pentru a-și hrăni familia. Culmea, Ceaușescu a început să o facă și pe nutriționistul poporului român, ajutat evident de specialiștii partidului, justificând înfometarea populației în mod științific. Mai precis, încerca să-i convingă că raționalizarea alimentelor era fiindcă, ”marele cârmaci” se gândea la sănătatea și forma fizică a populației.

O țară în derivă economică
Aparent mulți români cred încă mitul ”Epocii de Aur” a comunismului românesc, cu fabrici uriașe, pline de muncitori. Fiecare avea casă și loc de muncă. Încă este proslăvită cu nostalgie economia românească din anii comunismului, care ”dudia” așa cum spun mulți români, inclusiv dintre cei care nu au trăit în aceea perioadă. Sunt evocate uzinele, combinatele, marile lucrări de infrastructură, ca un simbol al independenței economice românești și a strălucirii acesteia. Evident, nu toate fabricile din perioada comunistă mergeau prost sau erau inutile. Ba chiar s-au făcut lucrări de infrastructură necesare și astăzi. La modul general, însă, economia comunistă din perioada lui Ceaușescu era un eșec. Era dependentă de resurse din export, multe combinate sau fabrici mamute mergeau constant în pierdere și nici nu reușeau să producă cât să acopere necesarul de export. În plus, planurile și ideile desprinse de realitate ale lui Ceaușescu nu făceau decât să complice și mai tare situația.

Pierderile fabricilor erau acoperite cu credite externe, iar România ajunsese la o datorie de 11 miliarde de dolari în 1982. Partenerii ruși, cei care furnizau României energie și țiței erau total nemulțumiți de ceea ce se întâmpla. Românii nu-și onorau cum trebuie contractele la export, se împrumutau și cereau tot mai multe importuri. ”În ansamblu, România devenea tot mai dependentă de materiile prime sovietice și tot mai expusă criticilor URSS pentru apelul la credite. În 1982, Ceaușescu a cerut și curent electric suplimentar. Partea sovietică a răspuns că nu poate livra nici cantitățile convenite anterior decât pe timpul nopții, sâmbăta și duminica.(….)Pentru cele 5 milioane de tone de țiței sovietic, Ceaușescu s-a angajat să plătească jumătate în dolari, jumătate în produse. Era criticat acum și pentru soluția construcției primei centrale atomoelectrice în parteneriat cu Canada, cu mari cheltuieli de valută. ”Câtă anume? Numai dvs știți! i-a reproșat Gromîko. ”Nu am cheltuit aproape nimic!”, a mințit Ceaușescu”, preciza Lavinia Betea în „Ceaușescu și epoca sa”. Fără să mai poată face față situației, și după ce nu i-a ieșit pasența nici cu exporturile, Ceaușescu a început să i-a de la gura oamenilor.

Înfometarea științifică
Așa a început raționalizarea produselor alimentare. Nu oricum, ci pe baze ”ștințifice”. Ceaușescu erau principalul nutriționist al țării și a dat ordin specialiștilor de la partid să elaboreze ceva prin care să se spele creierul populației privind raționalizarea alimentelor. Se numea „Programul de alimentare științifică a populației” adoptată de MAN în vara anului 1984. Era o teză a alimentației științifice susținută de academicianul Iulian Mincu, cel căre a făcut și un raport dar și recomandările necesare. Acest program de alimentați științifică a populației a fost de fapt prezentat încă din anul 1982, când datoriile externe au atins climaxul, într-o ședință a Comitetului Politic Executiv.

Publicitate

„Program care situează în centrul atenţiei omul cu nevoile sale, satisfacerea echilibrată a ce­rinţelor de consum alimentar ale tuturor membrilor societăţii noastre”, justificau tovarășii.

„Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă au obligat conducerea partidului să găsească soluţii pentru raţionalizarea consumului şi redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Internaţional pentru ca guvernul de la Bucureşti să-şi reevalueze planurile de dezvoltare industrială, precum şi perspectiva intrării în incapacitate de plată l-au determinat pe Ceauşescu să anunţe că România intenţiona să-şi achite datoria externă, o povară care a fost aruncată direct asupra populaţiei”, preciza și istoricul Mioara Anton în ”Cultura penuriei în anii 80 : Programul de alimentație științifică a populației, mai scrie ADEVĂRUl.

În ce consta de fapt acest plan. Conform recomandărilor lui Iulian Mincu, sub stricta supraveghere a „întâiului nutriționist” al României socialiste, populația României trebuia să consume mai puține calorii. Si asta după ce s-a ajuns la concluzia că românul mânca prea mult și risca să-și strice sănătatea și să se îngrașe. ”Reieșea că în condițiile bioclimatice ale României, un adult are nevoie de un consum zilnic de 2800 de calorii. Statisticile alcătuite după raportări fictive ale realizărilor de plan arătau că românul mânca prea mult, depășind 3300 de calorii zilnic.(…) ”Bomboana pe colivă a pus-o, în vara lui 1984, intrarea în vigoare a ”Programului de alimentare științifică a populației”, adoptat de MAN. În funcție de numărul de calorii calculate pentru grupele de vârstă și muncă, s-au alcătuit meniurile în cantinele muncitorești, școlare și studențești. Tratați ca animalele furajate după plan, românii s-au simțit mai umiliți ca oricând ”, preciza Lavinia Betea, în lucrarea menționată.

În ziarul ”Scânteia”, oficiosul de partid a fost publicat și un tabel cu greautatea ideală pentru bărbați dar și cea pentru femei, corelată cu înălțimea și vârsta. Inițial s-a spus că acest plan este orientativ, pentru educarea populației. „Cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar pot să spun că cine mănâncă mai mult, moare mai repede”, preciza însă Ceaușescu.

Sursa: ADEVĂRUl

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Tentative de înșelăciune făcute de hackeri în numele BCR. Cum încearcă escrocii să ajungă la conturi bancare sau date personale

Publicat

acum 11 minute

miercuri, 19.02.2025

de

Publicitate

Tentative de înșelăciune făcute de hackeri în numele BCR. Hackerii și escrocii care acționează în mediul online devin tot mai inventivi și găsesc noi moduri de a înșela oamenii.

Banca Comercială Română (BCR) avertizează clienții cu privire la apeluri și e-mailuri frauduloase, prin care atacatorii se dau drept reprezentanți ai băncii și încearcă să obțină date personale și financiare.

Spre exemplu cei de la BCR au descoperit o serie de tentative de înșelăciune făcute de escroci în numele băncii. Reprezentanții BCR vin cu o serie de informații pentru utilizatorii serviciilor bancare.

Cum acționează atacatorii?

  • Te sună sub pretextul că sunt reprezentanți BCR și îți comunică pretinse aprobări de credite sau îți cer să le anulezi accesând un link primit pe e-mail.
  • Îți recomandă să migrezi fondurile în așa-zise conturi „sigure” sau „securizate”.
  • Îți trimit e-mailuri care par a veni de la BCR, dar provin de pe adrese de e-mail necunoscute.
  • Exemplu de atac în desfășurare: Unii clienți au raportat că au primit e-mailuri care par a fi de la BCR, dar sunt trimise de pe o adresă frauduloasă, precum federico@ffoodconsulting.co.uk.

Cum te protejezi?

  • Nu accesa link-uri suspecte primite prin e-mail.
  • Nu divulga niciodată datele personale, bancare sau de autentificare.
  • Nu accesa aplicația de internet banking printr-o adresă URL transmisă prin e-mail.
  • Ce trebuie să faci dacă ai fost victima unei fraude?

Dacă observi tranzacții suspecte în conturile tale, ai primit mesaje suspecte sau crezi că ai fost victima unei fraude, contactează imediat BCR la: 2227 sau +4021.407.42.00

Citeste mai mult

Cultura

VIDEO: „Chipuri de preoți duhovnici de vocație și mărturisitori în secolul XX, din Botoșani”, tema unei noi cateheze a Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul”

Publicat

acum 15 minute

miercuri, 19.02.2025

de

Publicitate
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, copiii și tinerii din grupa de cateheză a Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani, vor participa și anul acesta la Concursul Național Catehetic propus de Sectorul Teologic –Educaţional al Patriarhiei Române și organizat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Tema concursului de anul acesta este: „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe – moştenirea unui secol de Patriarhat pentru copii şi tineri”, perioada de desfășurare a activităților fiind 21 noiembrie 2024 – 31 martie 2025.
Duminică, copiii și tinerii din Parohia Sfântul Ioan Botezătorul Botoșani, și nu numai, au bifat al doilea program de cateheză, cu tema „Chipuri de preoți duhovnici de vocație și mărturisitori în secolul XX, din Botoșani”, care se înscrie în proiectul menționat mai sus. Tema extrem de captivantă pentru copiii și tinerii prezenți i-a vizat pe cei doi duhovnici din județul Botoșani, Părintele Ilie Cleopa și Părintele Paisie Olaru, trecuți recent în rândul sfinților.
Grupul catehetic a fost coordonat de protopopul de Botoșani, părintele Petru Fercal.
Responsabilitatea de a picura în sufletele copiilor și tinerilor, prezenți la cateheză, un strop din sfințenia duhovnicilor din Botoșani, care au schimbat multe vieți în timpul misiunii lor pe pământ, i-a revenit profesoarei Iuliana Enache. Cadrul didactic  a structurat popasul duhovnicesc pe un dialog extrem de constructiv cu membrii grupului catehetic. Au fost vizionate diverse filmulețe pentru a evoca personalitatea imensă și lucrarea desăvârșită și divină a duhovnicilor amintiți. Copiii au avut posibilitatea să afle  lucruri minunate și cu ajutorul mai multor fotografii pe marginea cărora s-a insistat pe calitățile care i-au ajutat pe Sfântul  Cuvios Ilie și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț să  devină  modele de părinți duhovnicești.
În timpul discuțiilor a fost evocată și personalitatea părintele Dionisie Ignat, plecat tot de pe meleaguri botoșănene, fiind născut la Vorniceni.
Răbdarea și ascultarea Sfântului Cuvios Ilie și blândețea Sfântului Cuvios Paisie, virtuți care i-au ajutat să dobândească sfințenia, au fost exemplificate și prin imaginile pregătite de profesoara Iuliana Enache, astfel că „testul” de la final, care i-a provocat pe copii să găsească cât mai multe calități care ajută omul să ajungă la această treaptă, a demonstrat că această cateheză a lăsat cu adevărat o amprentă în inimile copiilor și tinerilor prezenți.

Citeste mai mult

Cultura

Tânăr actor din Botoșani, nominalizat Gala Premiilor UNITER, ediția a XXXIII-a

Publicat

acum 33 de minute

miercuri, 19.02.2025

de

Publicitate

Actrița Rodica Negrea de la Teatrul Mic din București și actorul Emil Coșeru de la Teatrul Național din Iași vor primi distincții pentru întreaga activitate în cadrul celei de-a XXXIII-a ediții a Premiilor Galei UNITER.

Potrivit site-ului uniter.ro, premii pentru întreaga activitate vor fi oferite și regizorului Nicky Wolcz și scenografului Horațiu Mihaiu, iar Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală îi va fi oferit lui Carmen Mihalache.

Premiul de Excelență ‘Ion Caramitru’ va reveni Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER de la Baia Mare pentru cele 30 de ediții aniversate în 2024.

Premii speciale vor fi oferite pentru ‘Săptămâna Purcărete – 50 de ani de excelență în teatru’, proiect produs de Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova, inițiat de Vlad Drăgulescu; ‘Moara Artiștilor – Centru cultural educativ’, inițiat și realizat de Asociația Pro Teatru Zalău; Bienala de Scenografie București – proiect reluat după 32 de ani de Centrul Român OISTAT; Festivalul D-butan-T – motor de căutare a artiștilor aflați la început de drum, organizat de Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu Gheorghe.

Un premiu special, post mortem, îi va fi oferit lui Bogdan Budeș pentru noi traduceri de texte dramatice.

Aceste premii au fost decise pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din data de 17 februarie.

Publicitate

Nominalizările pentru premiile acordate la cea de-a XXXIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER celor mai buni actori, regizori, scenografi, critici de teatru, pentru cel mai bun text dramatic românesc, pentru spectacole de animație, muzică originală, coregrafie, pentru spectacole de teatru radiofonic au fost propuse de un juriu alcătuit din criticii de teatru Daria Ancuța, Doru Mareș și Maria Zărnescu.

Spectacolele care au intrat în atenția juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024.

Cel mai bun spectacol va fi ales dintre ‘Casa Bernardei Alba’ de Federico García Lorca, regia Diana Mititelu, Teatrul de Stat Constanța; ‘Mary Stuart’, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, regia Andrei Șerban, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; ‘Neînțelegerea’ de Albert Camus, adaptarea scenică și regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj; ‘Regina nopții’, textul și regia Leta Popescu, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați; ‘Richard al III-lea’ de William Shakespeare, adaptare după Vecsei H. Miklós, regia István Albu, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa ‘Harag György’.

La categoria pentru Cea mai bună regie (Premiul ‘Lucian Pintilie’) au primit nominalizări István Albu pentru regia spectacolului ‘Richard al III-lea’ de William Shakespeare, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa ‘Harag György’; Vlad Cristache pentru regia spectacolului ‘Zbor deasupra unui cuib de cuci’ de Dale Wasserman, după romanul omonim al lui Ken Kesey, Teatrul Nottara București; Alexandru Mâzgăreanu pentru regia spectacolului ‘Vânătoarea’, după filmul de Thomas Vinterberg și Tobias Lindholm, Teatrul Bulandra București; Diana Mititelu pentru regia spectacolului ‘Casa Bernardei Alba’ de Federico García Lorca, Teatrul de Stat Constanța; Andrei Șerban pentru regia spectacolului ‘Mary Stuart’, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București.

Cea mai bună actriță în rol principal va fi decisă dintre Raluca Aprodu pentru rolul Elisabeth I din spectacolul ‘Mary Stuart’, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; Oana Mogoș pentru rolul Valeria (mamaia, fiica lui Grigore) din spectacolul ‘Regina nopții’, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați; Corina Moise pentru rolul Tessa din spectacolul ‘Prima facie’ de Suzie Miller, Centrul Cultural Lumina București; Roxana Sabău pentru rolul Katie Carney din spectacolul ‘Luntrașul’,Teatrul Clasic ‘Ioan Slavici’ Arad; Mihaela Velicu pentru rolul Martirio din spectacolul ‘Casa Bernardei Alba’ Teatrul de Stat Constanța.

Pentru premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal concurează Adrian Matioc pentru rolul Ivan Petrovici Voinițchi (Unchiul Vanea) din spectacolul ‘Unchiul Vanea’, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu; Csongor Zsolt Nagy pentru rolul titular din spectacolul ‘Richard al III-lea’ Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa ‘Harag György’; Tibor Pálffy pentru rolul Prospero din spectacolul ‘Furtuna’ Teatrul ‘Tamási Áron’ Sfântu Gheorghe; Șerban Pavlu pentru rolul Dr. Danielson din spectacolul ‘Bazinul de nord’ ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București; Vlad Udrescu pentru rolul titular din spectacolul ‘Hamlet’, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova.

Cea mai bună actriță în rol secundar va fi decisă dintre Romanița Ionescu pentru rolul Mama din spectacolul ‘Trilogia memoriei’ Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova; Tatiana Ionesi pentru rolul Altă mamă din spectacolul ‘Zi de bucurie’ Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ Iași; Silvana Negruțiu pentru rolurile Mama și Naratoare din spectacolul ‘Părinți’ – Teatrul Metropolis București; Mirela Pană pentru rolurile Nawal și Jihane din spectacolul ‘Incendii’ Teatrul de Stat Constanța; Camelia Pintilie pentru rolurile Flo, Doamna Bennet și Fitzwilliam Darcy din spectacolul ‘Mândrie și prejudecată (un fel de)’, Teatrul Excelsior București.

Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar va reveni unuia dintre artiștii Florin Aioane pentru rolul Mortimer din spectacolul ‘Mary Stuart’ Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; Codrin Boldea pentru rolurile din spectacolul ‘Dragoste’ realizate la unteatru și Teatrul ‘Anton Pann’ Râmnicu Vâlcea; Ionuț Grama pentru rolul Dale Harding din spectacolul ‘Zbor deasupra unui cuib de cuci’, Teatrul Nottara București; Cosmin Maxim pentru rolul Alt eu din spectacolul ‘Zi de bucurie’, Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ Iași; Ștefan Mihai pentru rolul Feste din spectacolul ‘A douăsprezecea noapte’, Teatrul de Stat Constanța.

Premiul pentru Cea mai bună scenografie va fi decis între Irina Chirilă pentru scenografia spectacolului ‘Romeo și Julieta’, regia Cristi Avram, Teatrul ‘Elvira Godeanu’ Târgu Jiu; Adrian Damian pentru decor și Luiza Enescu pentru costumele spectacolului ‘Neînțelegerea’ de Albert Camus, adaptarea scenică și regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Erika Márton pentru scenografia spectacolului ‘Liliom’ de Molnár Ferenc, regia István Albu, Teatrul Figura Studio Gheorgheni; Oana Micu pentru scenografia spectacolului ‘Lecția’ de Eugene Ionesco, regia Bobi Pricop, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova; Helmut Stürmer pentru decor și Corina Grămoșteanu pentru costumele spectacolului ‘Mary Stuart’, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, regia Andrei Șerban, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București.

La categoria Cel mai bun critic de teatru (Premiul ‘George Banu’) au fost nominalizați Oana Borș, Iulia Popovici și Oana Stoica.

La categoria Debut au fost nominalizați Medeea Chiriac pentru rolul Oscar Carney din spectacolul ‘Luntrașul’ de Jez Butterworth, regia Horia Suru, Teatrul Clasic ‘Ioan Slavici’ Arad; Iustin Danalache pentru rolul Sfântul din spectacolul ‘Emaus’, după romanul cu același titlu de Alessandro Baricco, regia Edda Coza și Dan Coza, Teatrul Excelsior București; Crina Dumitrașcu pentru rolul Sonia din spectacolul ‘Unchiul Vanea’ de A.P. Cehov, regia Neil LaBute, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu; Alex Ianăși pentru regia spectacolului ‘Elif și ploaia’ de Sami Ibrahim, Teatrul ‘Regina Maria’ Oradea; Andrei Pleșa pentru rolul Fiul din spectacolul ‘Trilogia memoriei’ de Arne Lygre, regia Radu Afrim, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova.

Pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic nominalizări au primit ‘Broscoiul’ de Alex Gorghe, regia Robert Kocsis, o producție AUZIT.Teatru Radiofonic; ‘Nebuna din Chaillot’ de Jean Giraudoux, adaptarea radiofonică și regia artistică Cezarina Udrescu, o producție a Societății Române de Radiodifuziune; ‘Umami’ de Teodora Savu, regia Ilinca Stihi, o producție AUZIT.Teatru Radiofonic.

Premiul pentru Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută va fi decis dintre ‘Cântece de speriat frica’, spectacol-concert de Ada Milea, Teatrul Național ‘Lucian Blaga’ Cluj-Napoca; ‘Lina’ de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu Gheorghe; ‘Părinți’, dramatizare după romanul Dianei Bădica, regia Cristian Ban, Teatrul Metropolis București; ‘Rătăcirea’ de Doru Vatavului, regia Irisz Kovacs, Asociația Pro Teatru Zalău; ‘Regina nopții’, textul și regia Leta Popescu, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați.

Cel mai bun spectacol de teatru de animație/teatru pentru copii va fi decis dintre ‘Amintiri din copilărie’, după Ion Creangă, regia și scenariul Dan Tudor, Teatrul ‘Ion Creangă’ București; ‘Jungla’, după ‘Tropice tâmpe’ de Florin Bican, spectacol concert de Ada Milea, Teatrul GONG Sibiu; ‘Majordomul’, regia Ciprian Huțanu, Compania de teatru Synchret și Universitatea Națională de Arte ‘George Enescu’ Iași; ‘Matilda’ de Roald Dahl, regia Emil Pantelimon, Opera Comică pentru Copii București; ‘Zaharașka și zăpada uitată’, un spectacol cu și de Ana Crăciun-Lambru, Lavinia Pop-Coman, Teatrul de Artă, București.

Câștigătorul premiului pentru Cea mai bună muzică originală și sound design va fi desemnat dintre Csaba Boros pentru muzica spectacolului ‘Regina nopții’, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați; Mihai Dobre pentru muzica spectacolului ‘Dragoste’, unteatru și Teatrul ‘Anton Pann’ Râmnicu Vâlcea; Eduard Gabia și Călin Țopa pentru muzica spectacolului ‘7 minute după miezul nopții’ (A Monster Calls), Teatrul Excelsior București; Adrian Piciorea pentru muzica spectacolului ‘Prima facie’ Centrul Cultural Lumina București; Alexei Țurcan pentru muzica spectacolului ‘Mary Stuart’, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București.

Pentru Cel mai bun video design câștigătorul va fi ales dintre Andrei Cozlac pentru spectacolul ‘Mary Stuart’, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; Ciprian Făcăeru pentru componenta VR/AR din spectacolul ‘Reconstituirea’ Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova; Adrian Sitaru pentru regia filmărilor din spectacolul ‘Nunta însângerată’ Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu – Secția germană.

Premiul pentru Cel mai bun lighting design va fi decis dintre Sándor Baumgartner pentru spectacolul ‘Furtuna’ de William Shakespeare, regia Viktor Bodó, Teatrul ‘Tamási Áron’ Sfântu Gheorghe; Daniel Klinger pentru spectacolul ‘Vânătoarea’ după filmul de Thomas Vinterberg și Tobias Lindholm, Teatrul Bulandra București; Cristian Niculescu pentru spectacolul ‘Casa Bernardei Alba’, Teatrul de Stat Constanța.

La categoria Cea mai bună coregrafie/mișcare scenică câștigătorul va fi ales dintre Sergiu Diță pentru spectacolul ‘MEMETICS’, Centrul Național al Dansului București (CNDB) și Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu Gheorghe; Mariana Gavriciuc pentru spectacolul ‘Emaus’, Teatrul Excelsior București; Andrea Gavriliu pentru spectacolul ‘Moarte la Teatrul de Revistă’, Teatrul ‘Stela Popescu’ București; George Pop pentru spectacolul ‘Șantier’, regia și dramaturgia Victor Olăhuț,Teatrul Municipal Baia Mare; Csaba Györfi pentru spectacolul ‘Strigăte și șoapte’ de Ingmar Bergman, regia Csaba Györfi, Teatrul Szigligeti Oradea – Ansamblul Nagyvárad.

Ediția a XXXIII-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc pe 26 mai la Sala ‘Amza Pellea’ a Teatrului Național ‘Marin Sorescu’ Craiova, cu ocazia sărbătorii celor 175 de ani de existență a scenei din Bănie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Apostoli Arhip, Filimon și soția sa, Apfia

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 19.02.2025

de

Publicitate

Sfinții Apostoli Arhip, Filimon și soția sa, Apfia sunt familia căreia Sfântul Apostol Pavel a adresat una din cele mai scurte epistole din Noul Testament. Sfântul Apostol Arhip este unul din cei șaptezeci de apostoli și a fost episcop în cetatea Colose din Frigia (Asia Mică, azi, Turcia) după Sfântul Epafrast, în timpul întemnițării Sfântului Apostol Pavel la Roma.

Arhip este menționat de Pavel în Epistola sa către Apostolul Filimon (Filimon 1,2) și cea către Coloseni (Coloseni 4,17), unde Apostolul îl întărește pe Arhip prin cuvintele „Vezi de slujba pe care ai primit-o întru Domnul, ca să o îndeplinești.” Știm despre Sfântul Filimon că a fost convertit și botezat de către Pavel în perioada șederii îndelungate în biserica Efesului a marelui Apostol.

Cetățean de vază al cetății Colose, Filimon și-a pus averea și posesiunile la dispoziția Bisericii. Sfintele slujbe și învățarea cuvântului aveau loc chiar în casa sa. Din Constituțiile Apostolice aflăm că Filimon a fost chiar episcop al bisericii colosene (mai exact în cetatea Gaza). În vremea sfinților apostoli unii episcopi erau episcopi cu scaun, adică aveau o reședință episcopală într-o cetate, iar alții erau episcopi fără scaun și mergeau prin sate și cetăți, propovăduind învățătura Mântuitorului Hristos. Filimon a păstorit ca episcop în cetatea Gaza din partea de miazăzi a Palestinei. Despre Sfânta Apfia cunoaștem de la Sfântul Ioan Gură de Aur că era soția lui Filimon. Apfia era ospitalieră, milostivă și iubitoare de săraci. Pe lângă faptul că împreună-lucra la propovăduirea Cuvântului, ea se ocupa de asistența socială din biserica lor.

Casa lor nu era numai Biserică, ci și bolniță, adică spital și adăpostire pentru toți străinii. Însuși Sfântul Apostol Pavel a fost primit și îngrijit cu dragoste frățească. Conform tradiției, Sfântul Apostol Arhip era fiul sfinților Filimon și Apfia, și ucenic al sfântului apostol Pavel – care îl numește „fratele nostru de arme” (Epistola către Filimon). Arhip și Filimon erau probabil clerici și chiar responsabili ai Bisericii din Colose în timpul anilor de absență a episcopului Epafras (care l-a însoțit pe apostolul Pavel la Roma). Întreaga familie împreună cu fostul lor rob Onisim au suferit prigoană și moarte martirică în timpul persecuției inițiată de împăratul Nero (54-68). În cetatea Colose era un templu ridicat în cinstea zeiței Artemida (Artemis).

La o sărbătoare închinată idolilor păgânii din cetate au invadat casa lui Filimon unde creștinii participau la Sfânta Liturghie. Sfinții Apostoli Arhip, Filimon și soția sa, Apfia au fost prinși în Biserică și aduși înaintea lui Artocles, conducătorul cetății Efes. Pentru că au refuzat să se închine zeiței Artemis – Diana, prefectul imperial i-a condamnat la moarte. După torturi îndelungate, Sfântul Arhip a fost decapitat iar părinții săi au fost uciși cu pietre. Astfel, apostoleasca treime se mută la Ceruri unde pururea mijlocesc cu căldură pentru toți cei ce le săvârșesc pomenirea cu credință.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending