Connect with us

Eveniment

Cât trebuia să mănânce un român conform nutriționiștilor lui Ceaușescu. Cum au fost românii înfometați sistematic pe baze „științifice”

Publicat

Publicitate

În anul 1984, Nicolae Ceaușescu se juca de-a nutriționistul cu românii și introducea un plan sistematic de înfometare a populației. Acest plan era făcut de specialiștii vremii sub oblăduirea „marelui cârmaci”. În tot aceste „contrabandiștii” care aducea mâncare de la țară erau vânați cu milițienii, relatează ADEVĂRUL.

În anii 80, principala preocupare a românului este să facă rost de mâncare. Fie că stătea la cozi interminabile, fie ”trafica” găini și porci de pe la țară. Erau și cei care răbdau cu stoicism. În multe magazine galantarele erau goale iar populația din mediul rural era obligată să împartă cu statul și ceea ce le mai rămânea prin gospodării. Un popor întreg suferea o raționalizare drastică pentru a plăti gafele economice ale tovarășilor din conducerea statului dar și a încăpățânării lui Ceaușescu, care credea că se pricepe la toate și nu asculta decât de sfaturile soției și probabil ale lingăilor din anturaj.

Economia româneacă era dependentă de materii prime din străinătate, multe uzine megalomanice mergeau în pierdere, iar Ceaușescu se afunda în creditele de la BIRD și FMI, adică se împrumuta de la ”dușmanii socialismului” ca să construiască socialismul românesc. Fără să-și asume lipsa de viziune și gafele economice flagrante, Ceaușescu s-a gândit să i-a de la gura poporului, pentru a mai acoperi din datorii. Așa au apărut marile restricții alimentare din anii 80, cu celebrele cozi la alimente și oameni învățați, de nevoie, să se descurce pentru a-și hrăni familia. Culmea, Ceaușescu a început să o facă și pe nutriționistul poporului român, ajutat evident de specialiștii partidului, justificând înfometarea populației în mod științific. Mai precis, încerca să-i convingă că raționalizarea alimentelor era fiindcă, ”marele cârmaci” se gândea la sănătatea și forma fizică a populației.

O țară în derivă economică
Aparent mulți români cred încă mitul ”Epocii de Aur” a comunismului românesc, cu fabrici uriașe, pline de muncitori. Fiecare avea casă și loc de muncă. Încă este proslăvită cu nostalgie economia românească din anii comunismului, care ”dudia” așa cum spun mulți români, inclusiv dintre cei care nu au trăit în aceea perioadă. Sunt evocate uzinele, combinatele, marile lucrări de infrastructură, ca un simbol al independenței economice românești și a strălucirii acesteia. Evident, nu toate fabricile din perioada comunistă mergeau prost sau erau inutile. Ba chiar s-au făcut lucrări de infrastructură necesare și astăzi. La modul general, însă, economia comunistă din perioada lui Ceaușescu era un eșec. Era dependentă de resurse din export, multe combinate sau fabrici mamute mergeau constant în pierdere și nici nu reușeau să producă cât să acopere necesarul de export. În plus, planurile și ideile desprinse de realitate ale lui Ceaușescu nu făceau decât să complice și mai tare situația.

Pierderile fabricilor erau acoperite cu credite externe, iar România ajunsese la o datorie de 11 miliarde de dolari în 1982. Partenerii ruși, cei care furnizau României energie și țiței erau total nemulțumiți de ceea ce se întâmpla. Românii nu-și onorau cum trebuie contractele la export, se împrumutau și cereau tot mai multe importuri. ”În ansamblu, România devenea tot mai dependentă de materiile prime sovietice și tot mai expusă criticilor URSS pentru apelul la credite. În 1982, Ceaușescu a cerut și curent electric suplimentar. Partea sovietică a răspuns că nu poate livra nici cantitățile convenite anterior decât pe timpul nopții, sâmbăta și duminica.(….)Pentru cele 5 milioane de tone de țiței sovietic, Ceaușescu s-a angajat să plătească jumătate în dolari, jumătate în produse. Era criticat acum și pentru soluția construcției primei centrale atomoelectrice în parteneriat cu Canada, cu mari cheltuieli de valută. ”Câtă anume? Numai dvs știți! i-a reproșat Gromîko. ”Nu am cheltuit aproape nimic!”, a mințit Ceaușescu”, preciza Lavinia Betea în „Ceaușescu și epoca sa”. Fără să mai poată face față situației, și după ce nu i-a ieșit pasența nici cu exporturile, Ceaușescu a început să i-a de la gura oamenilor.

Înfometarea științifică
Așa a început raționalizarea produselor alimentare. Nu oricum, ci pe baze ”ștințifice”. Ceaușescu erau principalul nutriționist al țării și a dat ordin specialiștilor de la partid să elaboreze ceva prin care să se spele creierul populației privind raționalizarea alimentelor. Se numea „Programul de alimentare științifică a populației” adoptată de MAN în vara anului 1984. Era o teză a alimentației științifice susținută de academicianul Iulian Mincu, cel căre a făcut și un raport dar și recomandările necesare. Acest program de alimentați științifică a populației a fost de fapt prezentat încă din anul 1982, când datoriile externe au atins climaxul, într-o ședință a Comitetului Politic Executiv.

Publicitate

„Program care situează în centrul atenţiei omul cu nevoile sale, satisfacerea echilibrată a ce­rinţelor de consum alimentar ale tuturor membrilor societăţii noastre”, justificau tovarășii.

„Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă au obligat conducerea partidului să găsească soluţii pentru raţionalizarea consumului şi redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Internaţional pentru ca guvernul de la Bucureşti să-şi reevalueze planurile de dezvoltare industrială, precum şi perspectiva intrării în incapacitate de plată l-au determinat pe Ceauşescu să anunţe că România intenţiona să-şi achite datoria externă, o povară care a fost aruncată direct asupra populaţiei”, preciza și istoricul Mioara Anton în ”Cultura penuriei în anii 80 : Programul de alimentație științifică a populației, mai scrie ADEVĂRUl.

În ce consta de fapt acest plan. Conform recomandărilor lui Iulian Mincu, sub stricta supraveghere a „întâiului nutriționist” al României socialiste, populația României trebuia să consume mai puține calorii. Si asta după ce s-a ajuns la concluzia că românul mânca prea mult și risca să-și strice sănătatea și să se îngrașe. ”Reieșea că în condițiile bioclimatice ale României, un adult are nevoie de un consum zilnic de 2800 de calorii. Statisticile alcătuite după raportări fictive ale realizărilor de plan arătau că românul mânca prea mult, depășind 3300 de calorii zilnic.(…) ”Bomboana pe colivă a pus-o, în vara lui 1984, intrarea în vigoare a ”Programului de alimentare științifică a populației”, adoptat de MAN. În funcție de numărul de calorii calculate pentru grupele de vârstă și muncă, s-au alcătuit meniurile în cantinele muncitorești, școlare și studențești. Tratați ca animalele furajate după plan, românii s-au simțit mai umiliți ca oricând ”, preciza Lavinia Betea, în lucrarea menționată.

În ziarul ”Scânteia”, oficiosul de partid a fost publicat și un tabel cu greautatea ideală pentru bărbați dar și cea pentru femei, corelată cu înălțimea și vârsta. Inițial s-a spus că acest plan este orientativ, pentru educarea populației. „Cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar pot să spun că cine mănâncă mai mult, moare mai repede”, preciza însă Ceaușescu.

Sursa: ADEVĂRUl

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu: Un Ajun binecuvântat și un Crăciun plin de lumină

Publicat

Publicitate

Mesaj emoționant transmis de tânărul primar al comunei Roma, Cosmin Cîșlariu, cu ocazia Sărbătorilor Crăciunului.

“Ajunul Crăciunului este Timpul Speranței și al Bucuriei. Ajunul Crăciunului ne aduce aminte de darul cel mai prețios pe care Dumnezeu l-a oferit lumii – nașterea Domnului nostru, Iisus Hristos, un simbol al iubirii, iertării și speranței. Este momentul să ne deschidem inimile, să fim mai buni, să ne bucurăm alături de cei dragi și să ne aducem aminte că adevărata bogăție stă în sufletele noastre.

Vă doresc să petreceți aceste clipe cu pace, lumină și bucurie alături de familie și prieteni. Fie ca această sărbătoare să ne aducă tuturor un nou început, mai aproape de credință și mai uniți ca niciodată. Un Ajun binecuvântat și un Crăciun plin de lumină!”, a transmis primarul comunei Roma,  Cosmin Cîșlariu.

Citeste mai mult

Eveniment

Gest sublim în Ajunul Crăciunului: Jandarmii de la Botoșani au făcut cadou un brad la o familie cu cinci copii din Cristinești

Publicat

Publicitate

În Ajunul Crăciunului, când colindătorii vestesc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, jandarmii botoșăneni au dăruit și au împodobit un brad de Crăciun pentru o familie cu posibilități financiare reduse.

Spiritul bunătății și dărniciei, unul din simbolurile marii sărbători creștine, ne-a îndrumat în această după-amiază pașii către comuna Cristinești, la o familie cu cinci copii mici, care în urmă cu nici trei săptămâni a trecut printr-o mare suferință, la decesul fiicei de șase ani.

Pe lângă bradul împodobit, jandarmii au donat familiei alimente pentru masa de Crăciun și dulciuri pentru cei mici, dar și o sumă de bani care le va folosi, cu siguranță, pentru îngrijirea copilașilor și cheltuielile casei.

Tot astăzi, i-am făcut o surpriză Cristinei, o tânără de 35 de ani  care are nevoie de o sumă mare de bani în vederea efectuării unei operații vitale, pentru care este programată la începutul lunii februarie la un spital privat din București. Sperăm că ajutorul nostru va ajuta la colectarea sumei necesare pentru reușita intervenției chirurgicale și a tratamentului ulterior.

În afara celor două cazuri de azi la care ne-am dorit foarte mult să ajungem, în calitate de ajutoare ale Moșului,  ieri i-am făcut o vizită surpriză Dianei, o fetiță în vârstă de 10 ani, de care are grijă bunica ei.

Până la această vârstă, Diana a trecut prin momente grele, din cauza unei afecțiuni medicale grave, care i-a pus viața în pericol și a necesitat multe tratamente și mulți bani, depășind posibilitățile financiare ale bunicii.

Publicitate

Diana este un copil frumos, bun, cuminte și cu rezultate bune la învățătură, cea mai mare bucurie a bunicii care o îngrijește de mică.

Din donațiile jandarmilor botoșăneni, care au aflat de problemele de sănătate ale fetiței dintr-un articol de presă, am ajuns la ea cu un cadou care să-i îndulcească sărbătorile ce urmează, dar mai ales cu o sumă de bani atât de necesară pentru continuarea tratamentului de specialitate.

Noi îi dorim din  tot sufletul să se facă bine și să se bucure de anii copilăriei cu multă sănătate și voie bună, împreună cu bunica sa.

Activitățile caritabile s-au desfășurat în cadrul campaniei ,,De Crăciun, fii mai bun!”, derulată la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul orașului Săveni, Relu Tîrzioru: Crăciun Fericit!

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Săveni, Relu Tîrzioru, vă transmite cele mai calde urări cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.

„Fie ca lumina și căldura Crăciunului să vă aducă bucurie în suflet și pace în familie.
Să întâmpinați noul an cu speranță, sănătate și realizări pe toate planurile.

Vă mulțumesc pentru sprijinul și încrederea acordate de-a lungul acestui an.
Împreună, putem face orașul nostru un loc mai bun și mai primitor.

Crăciun Fericit și un An Nou plin de împliniri!
Cu drag, primarul dumneavoastră, Relu Tîrzioru”, a transmis liderul administrației publice de la Săveni.

Citeste mai mult

Eveniment

Orășelul Săveni, dat exemplu în UE. A investit masiv în energie verde, iar din economii se face modernizarea urbei

Publicat

Publicitate

Un mic oraș de provincie din nordul extrem al Moldovei devine un model de urmat privind eficiența energiei verzi. Cu ajutorul unui câmp de panouri fotovoltaice, autoritățile locale au reușit să facă economie uriașă la facturile de energie electrică, dar și se reinvestească economiile, scrie ADEVĂRUL.

 

Orașul Săveni,județul Botoșani, este unul dintre orașele mici din nordul extrem al României. Fost târg prosper evreiesc, semi-industrializat în anii comunismului, Săveniul a decăzut complet în anii ’90, transformându-se într-o așezare ruralizată care nu avea nimic în comun, în afară de cele câteva cartiere de blocuri, cu ideea de urban. Sărăcia și lipsa de perspectivă au transformat micul oraș într-o localitate fantomă. În ultimii 10-15 ani, fostul târg evreiesc s-a transformat radical, devenind un adevărat oraș verde, axat pe protecția mediului și emergent. Săveniul a devenit primul oraș din România care tinde să devină independent energetic, considerat exemplu de bune practici la nivel UE.

 

Orașul ”verde” și economii de peste 50% la facturi

În anul 2021, orașul Săveni se afla în plin proces de reconstrucție și modernizare. A fost reabilitat și reamenajat pietonalul orașului, străzile asfaltate, agenți economici încurajați să-și desfacă produsele în zonă. Ba chiar și clădirea unui vechi han, proaspăt reabilitat, revenise la viață ajungând sediul muzeului de arheologie Săveni. În acel moment, autoritățile locale făceau primul pas către o nouă direcție de dezvoltare a orașului, energia verde. Tocmai inauguraseră un parc fotovoltaic care avea să schimbe multe lucruri în oraș. În primul rând facturi mai mici, care se vor traduce în economii, și mai apoi în investiții pentru modernizarea orașului. Parcul fotovoltaic se întinde pe 70 de ari și a fost amenajat la marginea orașului. Are o putere instalată de 165 km/h.

Publicitate

A fost realizat cu fonduri norvegiene, cofinanțate de Primăria Săveni. Întreaga investiție a costat în jur de 150.000 de euro. În plus, în tot orașul au fost montat corpuri de iluminat cu LED, pentru a reduce emisiile poluante, dar și pentru economie la energia electrică. Practic, Săveniul a fost primul oraș din România care, cu ajutorul energiei verzi, merge pe drumul independenței energetice. ”Totul a făcut parte dintr-un concept mult mai amplu de eficientizare energetică şi de căpătare a independenţei energetice a oraşului Săveni. Şi aici mă refer la corpuri de iluminat cu LED, pe fonduri europene, dar şi la acest parc fotovoltaic cu fonduri norvegiene”, spune Relu Târzioru, edilul din Săveni. Iar rezultatele se văd deja. Facturile la energie electrică pe clădirile în care funcționează instituțiile publice dar și la iluminatul public în Săveni, sunt reduse la jumătate. „Numai la iluminat public plăteam pe an în jur de 100.000 de euro. Acum facem economie de 56%”, spune edilul.

Bani investiți în modernizarea orașului

Economiile făcute la energie sunt redirecționate către investițiile în modernizarea orașului. Mai precis, în reparații drumuri, reabilitări de școli, amenajări de parcuri și spații verzi. „Banii economisiți se reinvestesc în școli și parcuri”, spune Relu Târzioru. Totodată, s-au folosit și fonduri europene pentru ca orașul să devină și un pol al educației într-o zonă dominată de comunități rurale. Liceul din localitate a fost reabilitat complet și dotat la standarde europene, cu 3.6 milioane de euro, din fonduri eurpene, dar și din bugetul local, printre care și acele economii făcute cu energia verde.

În plus, Săveniul dispune și de o bază sportivă modernă, cinematograf modernizat și complet reabilitat, dar și blocuri de locuințe sociale pentru a atrage tineri, ca forță de muncă, în zonă. De altfel, din punct de vedere al dezvoltării cu fonduri europene, dar mai ales pe energie verde, Săveniul a fost dat exemplu la nivel UE. „Am fost daţi ca exemplu de bune practici la nivelul Uniunii Europene. Suntem prima localitate din România care a intrat în rândul oraşelor care vor să devină independente energetic”, spune edilul din Săveni.

Sursa: ADEVĂRUL.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending