Connect with us

Eveniment

Cât trebuia să mănânce un român conform nutriționiștilor lui Ceaușescu. Cum au fost românii înfometați sistematic pe baze „științifice”

Publicat

Publicitate

În anul 1984, Nicolae Ceaușescu se juca de-a nutriționistul cu românii și introducea un plan sistematic de înfometare a populației. Acest plan era făcut de specialiștii vremii sub oblăduirea „marelui cârmaci”. În tot aceste „contrabandiștii” care aducea mâncare de la țară erau vânați cu milițienii, relatează ADEVĂRUL.

În anii 80, principala preocupare a românului este să facă rost de mâncare. Fie că stătea la cozi interminabile, fie ”trafica” găini și porci de pe la țară. Erau și cei care răbdau cu stoicism. În multe magazine galantarele erau goale iar populația din mediul rural era obligată să împartă cu statul și ceea ce le mai rămânea prin gospodării. Un popor întreg suferea o raționalizare drastică pentru a plăti gafele economice ale tovarășilor din conducerea statului dar și a încăpățânării lui Ceaușescu, care credea că se pricepe la toate și nu asculta decât de sfaturile soției și probabil ale lingăilor din anturaj.

Economia româneacă era dependentă de materii prime din străinătate, multe uzine megalomanice mergeau în pierdere, iar Ceaușescu se afunda în creditele de la BIRD și FMI, adică se împrumuta de la ”dușmanii socialismului” ca să construiască socialismul românesc. Fără să-și asume lipsa de viziune și gafele economice flagrante, Ceaușescu s-a gândit să i-a de la gura poporului, pentru a mai acoperi din datorii. Așa au apărut marile restricții alimentare din anii 80, cu celebrele cozi la alimente și oameni învățați, de nevoie, să se descurce pentru a-și hrăni familia. Culmea, Ceaușescu a început să o facă și pe nutriționistul poporului român, ajutat evident de specialiștii partidului, justificând înfometarea populației în mod științific. Mai precis, încerca să-i convingă că raționalizarea alimentelor era fiindcă, ”marele cârmaci” se gândea la sănătatea și forma fizică a populației.

O țară în derivă economică
Aparent mulți români cred încă mitul ”Epocii de Aur” a comunismului românesc, cu fabrici uriașe, pline de muncitori. Fiecare avea casă și loc de muncă. Încă este proslăvită cu nostalgie economia românească din anii comunismului, care ”dudia” așa cum spun mulți români, inclusiv dintre cei care nu au trăit în aceea perioadă. Sunt evocate uzinele, combinatele, marile lucrări de infrastructură, ca un simbol al independenței economice românești și a strălucirii acesteia. Evident, nu toate fabricile din perioada comunistă mergeau prost sau erau inutile. Ba chiar s-au făcut lucrări de infrastructură necesare și astăzi. La modul general, însă, economia comunistă din perioada lui Ceaușescu era un eșec. Era dependentă de resurse din export, multe combinate sau fabrici mamute mergeau constant în pierdere și nici nu reușeau să producă cât să acopere necesarul de export. În plus, planurile și ideile desprinse de realitate ale lui Ceaușescu nu făceau decât să complice și mai tare situația.

Pierderile fabricilor erau acoperite cu credite externe, iar România ajunsese la o datorie de 11 miliarde de dolari în 1982. Partenerii ruși, cei care furnizau României energie și țiței erau total nemulțumiți de ceea ce se întâmpla. Românii nu-și onorau cum trebuie contractele la export, se împrumutau și cereau tot mai multe importuri. ”În ansamblu, România devenea tot mai dependentă de materiile prime sovietice și tot mai expusă criticilor URSS pentru apelul la credite. În 1982, Ceaușescu a cerut și curent electric suplimentar. Partea sovietică a răspuns că nu poate livra nici cantitățile convenite anterior decât pe timpul nopții, sâmbăta și duminica.(….)Pentru cele 5 milioane de tone de țiței sovietic, Ceaușescu s-a angajat să plătească jumătate în dolari, jumătate în produse. Era criticat acum și pentru soluția construcției primei centrale atomoelectrice în parteneriat cu Canada, cu mari cheltuieli de valută. ”Câtă anume? Numai dvs știți! i-a reproșat Gromîko. ”Nu am cheltuit aproape nimic!”, a mințit Ceaușescu”, preciza Lavinia Betea în „Ceaușescu și epoca sa”. Fără să mai poată face față situației, și după ce nu i-a ieșit pasența nici cu exporturile, Ceaușescu a început să i-a de la gura oamenilor.

Înfometarea științifică
Așa a început raționalizarea produselor alimentare. Nu oricum, ci pe baze ”ștințifice”. Ceaușescu erau principalul nutriționist al țării și a dat ordin specialiștilor de la partid să elaboreze ceva prin care să se spele creierul populației privind raționalizarea alimentelor. Se numea „Programul de alimentare științifică a populației” adoptată de MAN în vara anului 1984. Era o teză a alimentației științifice susținută de academicianul Iulian Mincu, cel căre a făcut și un raport dar și recomandările necesare. Acest program de alimentați științifică a populației a fost de fapt prezentat încă din anul 1982, când datoriile externe au atins climaxul, într-o ședință a Comitetului Politic Executiv.

Publicitate

„Program care situează în centrul atenţiei omul cu nevoile sale, satisfacerea echilibrată a ce­rinţelor de consum alimentar ale tuturor membrilor societăţii noastre”, justificau tovarășii.

„Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă au obligat conducerea partidului să găsească soluţii pentru raţionalizarea consumului şi redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Internaţional pentru ca guvernul de la Bucureşti să-şi reevalueze planurile de dezvoltare industrială, precum şi perspectiva intrării în incapacitate de plată l-au determinat pe Ceauşescu să anunţe că România intenţiona să-şi achite datoria externă, o povară care a fost aruncată direct asupra populaţiei”, preciza și istoricul Mioara Anton în ”Cultura penuriei în anii 80 : Programul de alimentație științifică a populației, mai scrie ADEVĂRUl.

În ce consta de fapt acest plan. Conform recomandărilor lui Iulian Mincu, sub stricta supraveghere a „întâiului nutriționist” al României socialiste, populația României trebuia să consume mai puține calorii. Si asta după ce s-a ajuns la concluzia că românul mânca prea mult și risca să-și strice sănătatea și să se îngrașe. ”Reieșea că în condițiile bioclimatice ale României, un adult are nevoie de un consum zilnic de 2800 de calorii. Statisticile alcătuite după raportări fictive ale realizărilor de plan arătau că românul mânca prea mult, depășind 3300 de calorii zilnic.(…) ”Bomboana pe colivă a pus-o, în vara lui 1984, intrarea în vigoare a ”Programului de alimentare științifică a populației”, adoptat de MAN. În funcție de numărul de calorii calculate pentru grupele de vârstă și muncă, s-au alcătuit meniurile în cantinele muncitorești, școlare și studențești. Tratați ca animalele furajate după plan, românii s-au simțit mai umiliți ca oricând ”, preciza Lavinia Betea, în lucrarea menționată.

În ziarul ”Scânteia”, oficiosul de partid a fost publicat și un tabel cu greautatea ideală pentru bărbați dar și cea pentru femei, corelată cu înălțimea și vârsta. Inițial s-a spus că acest plan este orientativ, pentru educarea populației. „Cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar pot să spun că cine mănâncă mai mult, moare mai repede”, preciza însă Ceaușescu.

Sursa: ADEVĂRUl

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu puternic în parcarea unui service auto din Botoșani: Două mașini distruse, alte vehicule și acoperișul afectate

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, duminică după-amiază, în parcarea unui service auto din municipiul Botoșani, provocând pagube importante și un val de panică în rândul celor aflați în zonă. Flăcările au cuprins rapid două autoturisme, extinzându-se ulterior către clădirea service-ului și amenințând să afecteze alte patru mașini aflate în apropiere. Doar intervenția rapidă și profesionistă a pompierilor a prevenit o catastrofă.

Alarma a fost dată de un bărbat care a observat coloana de fum și flăcările puternice care ieșeau din zona parcării. A sunat imediat la 112, iar la fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

Ajunși la fața locului, salvatorii au constatat că incendiul se manifesta cu violență la două autoturisme, iar căldura degajată a afectat și un al treilea vehicul. Flăcările au pătruns până la ușile și geamurile atelierului auto, deteriorând inclusiv o parte din acoperiș. Aproximativ 70 de metri pătrați din acoperișul clădirii au fost cuprinși de foc, iar fumul gros s-a ridicat deasupra cartierului, fiind vizibil de la distanță.

Pompierii au reușit să izoleze focul înainte ca acesta să se propage la restul construcției, care are o suprafață totală de aproximativ 300 de metri pătrați, precum și la alte patru autoturisme parcate în vecinătate. Intervenția promptă a echipajelor a fost crucială pentru limitarea dezastrului și evitarea unui incendiu de proporții mai mari.

Potrivit primelor concluzii, cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric la unul dintre autoturisme.

Reprezentanții ISU Botoșani fac apel la responsabilitate și reamintesc șoferilor câteva măsuri esențiale pentru prevenirea incendiilor auto:

Publicitate
  • Verificați în mod regulat instalația electrică a vehiculului;

  • Nu efectuați improvizații la sistemele electrice;

  • Nu neglijați eventualele scurgeri de carburanți sau uleiuri;

  • Asigurați-vă că instalațiile de iluminat nu sunt defecte sau neizolate;

  • Verificați periodic valabilitatea stingătorului din autovehicul.

„Astfel de incidente pot degenera rapid și pot pune în pericol nu doar bunurile materiale, ci și viețile celor aflați în apropiere. Recomandăm tuturor cetățenilor să trateze cu maximă seriozitate verificările tehnice și să intervină la primele semne de nereguli”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Pompierii botoșăneni rămân mobilizați 24 de ore din 24 pentru gestionarea tuturor situațiilor de urgență din județ. Evenimentele de acest tip sunt atent monitorizate de Centrul Operațional Județean, care are ca principal obiectiv coordonarea operativă a intervențiilor în sprijinul cetățenilor.

Ancheta privind cauza exactă a incendiului este în desfășurare. În paralel, se evaluează și pagubele materiale produse. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

Citeste mai mult

Eveniment

Noul Guvern Bolojan, aproape gata: 5 vicepremieri; 6 miniștri PSD; 4 – PNL; 4 – USR; 2 – UDMR

Publicat

Publicitate

Noul Guvern care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, șase miniștri de la PSD, patru – PNL, patru – USR și doi – UDMR, relatează agerpres.ro.

PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan.

Componența noului Executiv va fi:

Ilie Bolojan – premier

* Marian Neacșu – vicepremier

Tánczos Barna – vicepremier

Publicitate

Dragoș Anastasiu – vicepremier pentru reformă

Cătălin Predoiu – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier

Ionuț Moșteanu – ministrul Apărării Naționale, vicepremier

* Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor

Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Radu Marinescu – ministrul Justiției

Radu Miruță – ministrul Digitalizării și Economiei

* Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății

Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

* Florin Barbu – ministrul Agriculturii

* Florin Manole – ministrul Muncii

* Andras Demeter Istvan – ministrul Culturii

* Daniel David – ministrul Educației

Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe

Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene

* Bogdan Ivan – ministrul Energiei

Diana Buzoianu – ministrul Mediului.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 22 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 22 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 22 iunie 2025:

Loto 6/49: 17, 27, 31, 18, 38, 5

Loto 5/40: 26, 23, 38, 35, 34, 8

Joker: 10, 16, 42, 22, 38 + 16

Noroc: 8 1 1 9 9 7 0

Publicitate

Noroc Plus: 1 0 4 9 9 9

Super Noroc: 9 4 6 2 8 9

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (362)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG (VIII) 

În preocupările lui Eminescu privind didactica se pot întâlni și puncte de vedere privind personalitatea învățătorului.  În raportul nr. 217 / 76 pe care Eminescu îl adresează Ministerului Instrucției de atunci, Toma Chiricuță găsește  o atitudine tranșantă: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. În „Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași” (vezi „Opere  complete”) atrage atenția că învățătorii buni nu sunt doar produsul școlilor care i-au format, ci mai mult ai naturii, care i-a înzestrat cu un adânc simț pedagogic: „aceștia sunt învățătorii născuți”.  Și față de școlile care i-au format ca învățători, Eminescu  este destul de realist: „Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”.  Sensul acestei fraze este întărit de o explicație a  autorului studiului, Toma Chiricuță: „Școlile au dat acestor învățători mai mult cunoștințe superficiale și o metodă insuficientă”.  Din  raportul amintit, Toma Chiricuță extrage: 1) „lipsa absolută de mijloace pedagogice”; 2) „lipsa unei foi învățătorești”; 3) „cărțile didactice, câte sunt la noi, sunt pentru licee. Învățătorii rurali n-au ce citi, chiar dacă vor”; 4) „deși programul școalelor noastre rurale e încărcat cu aceste științe, totuși pentru a-i face apți pe învățători la propunerea unor asemenea cunoștințe, nu există până astăzi un singur mijloc, nici măcar un organ periodic”.

Toma Chiricuță descoperă în finalul raportului amintit o idee eminesciană  cu privire la „desăvârșirea culturii profesionale a oamenilor școalei”, reluând acest pasaj:      „Atrăgându-vă atenția asupra acestor lipsuri, vă rog totodată, Domnule Ministru, să binevoiți a hotărî dacă n-ar fi bine ca aceste conferințe să se ție pe viitor în feriile Crăciunului și ale Paștelor. Atunci petrec în genere în Iași profesorii de la institutele secundare, din mijlocul cărora s-ar găsi mulți a căror metodă ar servi de model învățătorilor rurali și ale căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Observând prezența  unui mare număr de suplinitori în învățământ, Eminescu scrie în raportul către ministru: 1. „Totdeauna am crezut că în locul unor suplinitori inepți e mai bine să nu fie de fel”; 2. „Școala să fie școală, Statul stat și omul om”.  În fapt Eminescu dorea ca primăriile de comune să aloce sumele necesare școlilor și salariului învățătorului, „popa să fie bun”, „dările să fie mici”, iar „învățătorii pedagogi” ca cea mai înaltă accepție în care se poate lua cuvântul învățător.  În recenzia la „Manualul de Istoria românilor” a lui Gr. Cristescu, Eminescu cere învățătorilor să fie colaboratori științifici la munca pedagogilor: „O recomandăm cartea învățătorilor și dorim ca fiecare să-și facă observațiile sale asupra ei, căci autorul, după câte știm, va da edițiilor sale viitoare toate schimbările, câte i s-ar propune de către învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se creează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc”.  Adevărul este, observă Toma Chiricuță,  că marele nostru poet  are meritul de a fi enunțat  câteva idei  mari: 1) că pedagogia nu este o știință creată numai de câțiva, ci este o muncă colectivă care se adună și se desăvârșește necontenit; 2) că se gândește numai la un câmp restrâns, pe care ar trebui să se afirme colaborarea profesorilor: câmpul literaturii didactice; 3.) are meritul de a pune problema pedagogiei experimentale; 4) este, până la un punct, un creator în domeniul educației; 5) are contribuții pe tărâmul istoriei pedagogiei și culturii românești; 6) a propus crearea unei biblioteci pedagogice pentru învățători; 7) propune întemeierea  unei publicații periodice pentru învățători; 8) recomandă instituirea unor cursuri de vacanță în vederea perfecționării culturii învățătorilor. Și să nu uităm, toate acestea la nivelul anului 1875. (VA URMA)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending