Connect with us

Eveniment

Cât trebuia să mănânce un român conform nutriționiștilor lui Ceaușescu. Cum au fost românii înfometați sistematic pe baze „științifice”

Publicat

acum 6 luni

Publicitate

În anul 1984, Nicolae Ceaușescu se juca de-a nutriționistul cu românii și introducea un plan sistematic de înfometare a populației. Acest plan era făcut de specialiștii vremii sub oblăduirea „marelui cârmaci”. În tot aceste „contrabandiștii” care aducea mâncare de la țară erau vânați cu milițienii, relatează ADEVĂRUL.

În anii 80, principala preocupare a românului este să facă rost de mâncare. Fie că stătea la cozi interminabile, fie ”trafica” găini și porci de pe la țară. Erau și cei care răbdau cu stoicism. În multe magazine galantarele erau goale iar populația din mediul rural era obligată să împartă cu statul și ceea ce le mai rămânea prin gospodării. Un popor întreg suferea o raționalizare drastică pentru a plăti gafele economice ale tovarășilor din conducerea statului dar și a încăpățânării lui Ceaușescu, care credea că se pricepe la toate și nu asculta decât de sfaturile soției și probabil ale lingăilor din anturaj.

Economia româneacă era dependentă de materii prime din străinătate, multe uzine megalomanice mergeau în pierdere, iar Ceaușescu se afunda în creditele de la BIRD și FMI, adică se împrumuta de la ”dușmanii socialismului” ca să construiască socialismul românesc. Fără să-și asume lipsa de viziune și gafele economice flagrante, Ceaușescu s-a gândit să i-a de la gura poporului, pentru a mai acoperi din datorii. Așa au apărut marile restricții alimentare din anii 80, cu celebrele cozi la alimente și oameni învățați, de nevoie, să se descurce pentru a-și hrăni familia. Culmea, Ceaușescu a început să o facă și pe nutriționistul poporului român, ajutat evident de specialiștii partidului, justificând înfometarea populației în mod științific. Mai precis, încerca să-i convingă că raționalizarea alimentelor era fiindcă, ”marele cârmaci” se gândea la sănătatea și forma fizică a populației.

O țară în derivă economică
Aparent mulți români cred încă mitul ”Epocii de Aur” a comunismului românesc, cu fabrici uriașe, pline de muncitori. Fiecare avea casă și loc de muncă. Încă este proslăvită cu nostalgie economia românească din anii comunismului, care ”dudia” așa cum spun mulți români, inclusiv dintre cei care nu au trăit în aceea perioadă. Sunt evocate uzinele, combinatele, marile lucrări de infrastructură, ca un simbol al independenței economice românești și a strălucirii acesteia. Evident, nu toate fabricile din perioada comunistă mergeau prost sau erau inutile. Ba chiar s-au făcut lucrări de infrastructură necesare și astăzi. La modul general, însă, economia comunistă din perioada lui Ceaușescu era un eșec. Era dependentă de resurse din export, multe combinate sau fabrici mamute mergeau constant în pierdere și nici nu reușeau să producă cât să acopere necesarul de export. În plus, planurile și ideile desprinse de realitate ale lui Ceaușescu nu făceau decât să complice și mai tare situația.

Pierderile fabricilor erau acoperite cu credite externe, iar România ajunsese la o datorie de 11 miliarde de dolari în 1982. Partenerii ruși, cei care furnizau României energie și țiței erau total nemulțumiți de ceea ce se întâmpla. Românii nu-și onorau cum trebuie contractele la export, se împrumutau și cereau tot mai multe importuri. ”În ansamblu, România devenea tot mai dependentă de materiile prime sovietice și tot mai expusă criticilor URSS pentru apelul la credite. În 1982, Ceaușescu a cerut și curent electric suplimentar. Partea sovietică a răspuns că nu poate livra nici cantitățile convenite anterior decât pe timpul nopții, sâmbăta și duminica.(….)Pentru cele 5 milioane de tone de țiței sovietic, Ceaușescu s-a angajat să plătească jumătate în dolari, jumătate în produse. Era criticat acum și pentru soluția construcției primei centrale atomoelectrice în parteneriat cu Canada, cu mari cheltuieli de valută. ”Câtă anume? Numai dvs știți! i-a reproșat Gromîko. ”Nu am cheltuit aproape nimic!”, a mințit Ceaușescu”, preciza Lavinia Betea în „Ceaușescu și epoca sa”. Fără să mai poată face față situației, și după ce nu i-a ieșit pasența nici cu exporturile, Ceaușescu a început să i-a de la gura oamenilor.

Înfometarea științifică
Așa a început raționalizarea produselor alimentare. Nu oricum, ci pe baze ”ștințifice”. Ceaușescu erau principalul nutriționist al țării și a dat ordin specialiștilor de la partid să elaboreze ceva prin care să se spele creierul populației privind raționalizarea alimentelor. Se numea „Programul de alimentare științifică a populației” adoptată de MAN în vara anului 1984. Era o teză a alimentației științifice susținută de academicianul Iulian Mincu, cel căre a făcut și un raport dar și recomandările necesare. Acest program de alimentați științifică a populației a fost de fapt prezentat încă din anul 1982, când datoriile externe au atins climaxul, într-o ședință a Comitetului Politic Executiv.

Publicitate

„Program care situează în centrul atenţiei omul cu nevoile sale, satisfacerea echilibrată a ce­rinţelor de consum alimentar ale tuturor membrilor societăţii noastre”, justificau tovarășii.

„Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă au obligat conducerea partidului să găsească soluţii pentru raţionalizarea consumului şi redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Internaţional pentru ca guvernul de la Bucureşti să-şi reevalueze planurile de dezvoltare industrială, precum şi perspectiva intrării în incapacitate de plată l-au determinat pe Ceauşescu să anunţe că România intenţiona să-şi achite datoria externă, o povară care a fost aruncată direct asupra populaţiei”, preciza și istoricul Mioara Anton în ”Cultura penuriei în anii 80 : Programul de alimentație științifică a populației, mai scrie ADEVĂRUl.

În ce consta de fapt acest plan. Conform recomandărilor lui Iulian Mincu, sub stricta supraveghere a „întâiului nutriționist” al României socialiste, populația României trebuia să consume mai puține calorii. Si asta după ce s-a ajuns la concluzia că românul mânca prea mult și risca să-și strice sănătatea și să se îngrașe. ”Reieșea că în condițiile bioclimatice ale României, un adult are nevoie de un consum zilnic de 2800 de calorii. Statisticile alcătuite după raportări fictive ale realizărilor de plan arătau că românul mânca prea mult, depășind 3300 de calorii zilnic.(…) ”Bomboana pe colivă a pus-o, în vara lui 1984, intrarea în vigoare a ”Programului de alimentare științifică a populației”, adoptat de MAN. În funcție de numărul de calorii calculate pentru grupele de vârstă și muncă, s-au alcătuit meniurile în cantinele muncitorești, școlare și studențești. Tratați ca animalele furajate după plan, românii s-au simțit mai umiliți ca oricând ”, preciza Lavinia Betea, în lucrarea menționată.

În ziarul ”Scânteia”, oficiosul de partid a fost publicat și un tabel cu greautatea ideală pentru bărbați dar și cea pentru femei, corelată cu înălțimea și vârsta. Inițial s-a spus că acest plan este orientativ, pentru educarea populației. „Cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar pot să spun că cine mănâncă mai mult, moare mai repede”, preciza însă Ceaușescu.

Sursa: ADEVĂRUl

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

O femeie din Botoșani a plecat la biserică și nu s-a mai întors. Soțul o caută disperat. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

acum 34 de minute

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

Poliția Municipiului Botoșani a fost sesizată sâmbătă, 1 iunie 2025, în jurul orei 17:15, cu privire la dispariția unei femei în vârstă de 61 de ani, domiciliată în municipiul Botoșani.

Sesizarea a fost făcută prin intermediul numărului unic de urgență 112 de către soțul acesteia, Dumitru Constantin, în vârstă de 66 de ani. Acesta a declarat că în dimineața aceleiași zile, în jurul orei 08:00, soția sa, Dumitru Geta, a plecat de acasă cu intenția de a merge la Biserica „Izvorul Tămăduirii” de pe strada Parcul Tineretului nr. 2 din Botoșani, însă nu s-a mai întors la domiciliu.

Semnalmentele persoanei dispărute sunt următoarele:

Nume: Dumitru Geta
Data nașterii: 2 iulie 1963
Locul nașterii: Coțușca, județul Botoșani
Înălțime: 160 cm
Greutate: aproximativ 80 kg
Constituție: corpolentă

Polițiștii fac apel către orice persoană care poate oferi informații relevante să contacteze de urgență cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze 112.

 

Publicitate

Citeste mai mult

LIFESTYLE

Pompierii botoșăneni, aproape de copii de 1 iunie: Lecții de curaj și siguranță, cu zâmbete și entuziasm

Publicat

acum o oră

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

De Ziua Internațională a Copilului, pompierii botoșăneni au lăsat pentru o zi intervențiile și au îmbrăcat uniforma de poveste, aducând bucurie și învățare în mijlocul copiilor din mai multe localități ale județului.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani a organizat activități dedicate celor mici în Ștefănești, Darabani și Unțeni, cu sprijinul autorităților locale.

Zâmbete și lecții de viață în Parcul din Ștefănești

La Ștefănești, parcul orașului s-a transformat într-un spațiu tematic dedicat siguranței. Copiii au fost invitați să participe la trasee aplicative, jocuri interactive și ateliere de educație preventivă. Salvatorii le-au vorbit despre pericolele care pot apărea în viața de zi cu zi – incendii, cutremure, muniții neexplodate – și despre importanța comportamentului responsabil în fața acestor situații.

Darabani – întâlnire cu eroii și cu Pompierul Sam

În Darabani, curiozitatea celor mici a fost răsplătită cu o incursiune în universul pompierilor. Micuții au urcat în autospecialele de intervenție, au învățat cum se acordă primul ajutor la atelierul SMURD și au aflat ce presupune meseria de salvator. Cel mai așteptat moment a fost apariția Pompierului Sam, eroul preferat al copiilor, care a stârnit valuri de entuziasm și bucurie.

Publicitate

Educație pentru viitor, la Unțeni

Sub deviza „Exploratori ai viitorului”, pompierii au ajuns și la Școala Gimnazială Unțeni, unde au susținut o activitate interactivă pentru elevii din Unțeni și Răchiți. Pe lângă demonstrații și exerciții practice, copiii au aflat ce înseamnă să fii pompier și care este parcursul profesional necesar pentru a deveni unul: de la admiterea în școlile de profil, până la beneficiile meseriei – loc de muncă asigurat, cazare, masă și formare gratuită.

Ziua s-a încheiat cu diplome, baloane și o tură cu șenila

La finalul activităților, toți copiii au primit diplome de participare, materiale informative din campaniile naționale de prevenire („R.I.S.C.”, „Nu tremur la cutremur”, „Marți, 13 – Preveniți ghinionul”), baloane colorate și multe îmbrățișări. Iar pentru o amintire de neuitat, pompierii i-au plimbat cu șenila, spre încântarea celor mici.

Prin aceste activități, ISU Botoșani nu doar că a sărbătorit Ziua Copilului, ci a adus mai aproape meseria de salvator de inimile copiilor, transformând învățarea într-o aventură plină de sens și speranță.

Citeste mai mult

Educație

De luni, 2 iunie, încep înscrierile pentru probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025

Publicat

acum 2 ore

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

Din 2 iunie încep înscrierile pentru probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025, înscrieri care se vor putea face în perioada 2-6 iunie 2025, relatează mediafax.ro.

La sesiunile de anul acesta de Bacalaureat pot participa elevii care se află în ultimul an de liceu, adică cei din clasa a XII-a (pentru învățământul de zi) sau clasa a XIII-a (pentru învățământul seral sau cu frecvență redusă).

În anii trecuți, în această perioadă se testau competențele orale, însă situația a fost diferită în 2025, când în lunile ianuarie și februarie s-a întâmplat acest lucru.

Probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025 vor începe pe 10 iunie, cu Limba și literatura română, și se vor încheia pe 16 iunie, cu Limba și literatura maternă.

Calendar examen de Bacalaureat 2025

  • 2-6 iunie 2025: Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
  • 6 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
  • 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
  • 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
  • 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
  • 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
  • 20 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 30 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor finale

Primele rezultate ale probelor scrise se vor afișa pe 20 iunie, iar rezultatele finale, după rezolvarea contestațiilor, vor fi vizibile pe 30 iunie.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (356)

Publicat

acum 3 ore

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EDIȚIA A XV-A A SIMPOZIONULUI TRANSFRONTALIER EUROREGIUNEA „PRUTUL DE SUS” 

Sub egida Societății de Geografie din România (București), filiala „Victor Tufescu” Botoșani, a Inspectoratului Școlar al Județului Botoșani, a Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani și sub coordonarea  profesorului Mihai Poclid, a apărut lucrarea „Analele Simpozionului Transfrontalier  Euroregiunea ”Prutul de Sus” nr. 15. Trebuie amintiți și partenerii ce au contribuit la succesul acestei activități: Liceul din Balatina (Glodeni), Gimnaziul din Petrunea (Glodeni), Gimnaziul „Vasile Ciutac” din Șirăuți (Briceni) și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești (Botoșani).  Această ediție a analelor ( 2025) conține toate cele 55 de lucrări , din care 17 ale profesorilor din Republica Moldova.  După prezentarea lucrărilor în Sala de Festivități ale muzeului Județean de Istorie, în zilele de 24 și 25 mai s-a desfășurat aplicația practică pe traseul Botoșani – Fălticeni – Tg. Neamț – Mănăstirea Neamț – Poiana Teiului – Borsec (cazare) – Toplița – Gheorghieni – Lacul Roșu – Cheile Bicazului – Poiana Largului – Tg. Neamț – Pașcani – Botoșani.

Volumul este  partajat pe   patru secvențe: 1.„Studii și cercetări”; 2. ”Didactică”; 3. „Turism, ecoturism și turism rural”; 4. „ Evocări”.   În primul capitol  se pot întâlni studii și cercetări privind  utilizarea GIS în geografie, calitatea factorilor de mediu,  ariile de protecție specială, geomorfologia Prutului, rolul boierimii în dezvoltarea zonei, relieful Republicii Moldova, cultura viței de vie în Moldova, personalități ale raionului Glodeni,  repartiția spațială a populației rurale,  date despre începuturile orașului Ștefănești, regimul de îngheț al râului Jijia,  evreii din România interbelică,  fenomenele secetoase, clima municipiului Dorohoi,  peisaje rezidențiale, aspecte ale poluării, răspândirea „papucului doamnei”, proiecte de infrastructură,  zone climatice, răspândirea solanaceelor otrăvitoare etc.   Paginile dedicate didacticii vin cu cercetări privind implicarea elevilor și părinților în predarea geografiei, aspecte de management,  organizarea activității educative cu accent pe cea ecologică, provocările în domeniul digitalizării, proiecte de activitate etc.   Secvența acordată turismului s-a bucurat de șase studii care au vizat județul Botoșani, valea Ptutului și Republica Moldova. Din studiul Veronicăi Prozor, de la Gimnaziul din Pererita, aflăm ce sunt toltrele, cuvânt de origine poloneză.. Ele reprezintă, spune autoarea, „niște formațiuni de recife intens fragmentate, alcătuite din roci calcaroase și întretăiate de canioanele adânci ale afluenților din stânga râului Prut. Toate acestea dau landșafturile naturale locale un aspect fermecător. În Moldova ele sunt răspândite în raioanele Glodeni, Râșcani, Edineț și Briceni”.

Prof. dr. Viorel Paraschiv îl evocă pe . Liviu Apostol ( 1949 – .2022) de la Universitatea din Suceava.. Aflate la a XV-a ediție, simpozioanele organizate de Societatea de Geografie, Filiala „Victor Tufescu” Botoșani,  a avut rolul de a produce schimbul de informații între profesorii de geografie și chiar alte discipline din România, Republica Moldova și Ucraina. Mai mult, în cadrul simpozionului s-a produs transferul de idei și experiențe punând bazele unei rețele de contact. Acest simpozion, după cum a demonstrat-o an de an, a fost și o platformă de dezbateri, remarcându-se temele cu conținut relevant, contribuind la îmbunătățirea competențelor, la progresul științelor geografice și nu numai, precum și la creșterea gradului de notorietate a participanților și a unităților școlare din care provin.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending