Connect with us
Publicitate

Actualitate

Cât timp poate rezista România dacă Rusia închide robinetul la GAZE

Publicat

Publicitate

Una din întrebările pe care și le pun românii de când a izbucnit conflictul în Ucraina se referă la sistarea gazelor.Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu stocurile de gaz din depozite şi cu producţia internă, scrie ZF,relateaă alba24.ro.

Dar rezistă pentru că marii consumatori, cum este Azomureş, sunt opriţi, centrala OMV Petrom de la Brazi este şi ea oprită pentru revizie şi pentru că vremea este neobişnuit de caldă pentru această perioadă.

România nu a făcut nimic pentru deblocarea rezervelor din Marea  Neagră

Publicitate

În rest, România nu a făcut nimic pentru a-şi debloca rezervele de gaze din Marea Neagră sau de pe uscat, producţia internă a coborât pentru prima dată la circa 8,6 miliarde de metri cubi în 2021, în timp ce importurile au ajuns la peste 30% dintr-un consum de 12,2 mld. metri cubi.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea că dependenţa faţă de gazul rusesc trebuie terminată, dar în 2021 România, cu gaz care zace degeaba îngropat, a plătit peste 1 mld. de dolari pentru importuri, aproape triplu faţă de 2020.

„În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce produ­cem, adică aproape 24 de mi­lioane de metri cubi pe zi, alături de ce extragem din depozite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproape ne acoperim. Ne ajută şi temperaturile“, spune Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a României.

Publicitate

Gazprom asigură o treime din consumul de gaz din Europa
Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei ridică semne de întrebare privind capacitatea statelor europene de a se replia în cazul unei întreruperi totale a livrărilor de gaz rusesc.

Gazprom, colosul rus, asigură o treime din necesarul de consum euro­pean, fiind de departe cel mai mare furnizor extern de gaz al Europei.

„În situaţia în care achiziţiile de gaze naturale din import sunt limitate sau oprite, în timpul iernii, în perioadele de frig crescut, deficitul de gaze naturale poate ajunge la aproximativ 10-17 mil. mc/zi“, se arată în planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovi­zionării cu gaze naturale în România publicat în octombrie, anul trecut.

Publicitate

Programele de eficiență energetică bat pasul pe loc. AFM întârzie exagerat de mult finanțarea programelor
Toate programele care pot da o alternativă sau pot determina reduceri la consumul de energie derulate prin AFM au întârzieri în aplicare de peste un an. Casa Eficienta Energetic s-a blocat, Casa Verde Fotovoltaice a repornit dar se derulează într-un ritm de melc, iar alte programe care să încurajeze consumul de energie verde nu au fost încă lansate.

Norocul României: vremea. Noroc că nu este frig
„Cred că până la 1 aprilie putem susţine ritmul de producţie şi de extracţie. Noi de câteva zile avem inclusiv injecţie în depozite pentru că avem două depozite care deja funcţionează pe logica multiciclu de înmagazinare“, a explicat Cârstea.

Dincolo de condiţiile meteo care ajută România, mai sunt şi alţi factori. Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, este în continuare închis, cu perspective reduse de realuare a activităţii pe fondul preţului istoric al gazului.

În eventualitatea în care condiţiile de piaţă se deteriorează, „întreprinderile care ope­rează în domeniul gazelor naturale trebuie să asigurare furnizarea de gaze către clienţii protejaţi, definiţi în legislaţia naţională, chiar şi în cazul unui consum de gaze foarte mare şi să ia măsuri preventive adecvate“, se mai arată în planul menţionat anterior.

În categoria de clienţi protejaţi sunt cu­prinşi clienţii casnici, IMM-urile, prestatorii de servicii sociale esenţiale (sănătate, edu­caţie) şi producătorii de energie termică ce nu pot funcţiona cu alţi combustibili decât gazele naturale.

În acest moment, potrivit datelor Transelectrica, producţia de energie pe bază de gaz în România are o pondere de circa 12%, piaţa beneficiind de circa o săptămână de condiţii de vânt foarte bune.

În total, ponderea cumulată a consuma­torilor protejaţi în consumul total de gaze este de 43,4% (28% casnici, 6,56% servicii esenţiale, 8,8% energie termică pentru populaţie). În situaţie de criză, alimentarea pentru restul consumatorilor poate fi limitată.

„În acest moment noi funcţionăm la maxim de capacitate, dar sunt rezerve de care nu ne-am atins pentru că a fost vreme bună“, a spus şi Lăcrămioara Diaconu Pinţea, membru în consiliul de admi­nistraţie al CE Oltenia.

80 % din Importurile de gaze de anul trecut au provenit din Rusia
Anul trecut, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volume de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Mai departe, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producţia scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric raportat de România.

Factura României la gazul rusesc s-a majorat de trei ori
Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus peste scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu faţă de nivelul din 2020 când s-a achitat un preţ de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor ZF.

„Este clar că dependenţa UE de gazul rusesc trebuie terminată, este nevoie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative“, a declarat ieri, preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti.

În timp ce făcea această declaraţie însă, gazul din Marea Neagră era neatins de patru ani de zile, iar cel de pe uscat aştepta să iasă la suprafaţă. „Investiţiile nu se fac de azi pe mâine, dar aşa cum am mai zis, România are un potenţial imens pe uscat, dincolo de ce avem în Marea Neagră“, a mai precizat Cârstea.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Investiții realizate în domeniul social de echipa Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

Oamenii sunt sufletul comunității noastre, iar grija pentru ei a fost și va fi mereu pe primul loc pentru echipa PSD Botoșani.

 

În ultimii ani, am reușit să transformăm visul într-o realitate: suntem județul în care niciun copil nu mai este nevoit să trăiască în orfelinate. Și nu ne-am oprit aici! Am investit în seniorii noștri, în acei oameni care ne-au construit prezentul pe care-l trăim și în persoanele cu dizabilități. Le-am oferit nu doar locuințe protejate, ci și servicii sociale de cea mai înaltă calitate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

 

În mandatul de președinte al Consiliului Județean Botoșani al Doinei Federovici în perioada 2020-2024 s-au realizat cele mai multe investiții și s-au demarat proiecte importante în domeniul social:

 

Publicitate
  • Construirea căsuțelor de tip familial „Hansel” și „Gretel” Trușești;
  • Construirea Centrului de zi „Sfântul Nicolae” Trușești;
  • Înființarea noului Centru de îngrijire și asistență socială Botoșani;
  • Construirea Centrului de tranzit pentru copiii care au ajuns la vârsta în care trebuie să părăsească sistemul de protecție al statului;
  • Construirea căsuțelor de tip familial „Cuore” și „Dumbrava Minunată” Pomârla;
  • Construirea locuințelor protejate „Iris” și „Phoenix” pentru persoane adulte cu dizabilități;
  • Construirea Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilități;
  • Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Mihăileni;
  • Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
  • Modernizarea ambulatoriului de recuperare neuromotorie din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului;
  • Dotarea complexelor de apartamente și a centrelor DGASPC cu mobilier, aparatură electronică și electrocasnice;
  • Proiect de construire a unui corp nou la Unitatea de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
  • Proiect de modernizare a Unității de Asistență Medico-Socială „Elena Popovici” Flămânzi.

Suntem oamenii faptelor bune, iar fiecare investiție realizată vorbește despre angajamentul nostru față de comunitate și față de cei care au nevoie de noi. Nu lăsăm pe nimeni în urmă!  Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor investiții și pentru un viitor mai bun pentru toți. Voi continua să fiu un susținător puternic al sistemului de asistență socială din postura de senator, așa cum am fost și primele două mandate. Votați candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doine Federovici ca președinte al Consiliului Județean  pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

Publicitate

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Muncii: Pensiile se majorează. Valoarea Punctului de Referinţă creşte cu 12,1% din ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Pensiile vor creşte odată cu majorarea valorii Punctului de Referinţă (VPR) de la 81 de lei la 91 de lei, o creştere cu 12,1%, de la 1 ianuarie 2025, a anunţat miercuri Ministerul Muncii, pe pagina sa de Facebook.

„Majorarea VPR cu 12,1% este peste rata inflaţiei. Noua lege a pensiilor din sistemul public este o garanţie fermă că fiecare pensionar va beneficia de o creştere sustenabilă a veniturilor. Mecanismul de majorare a pensiilor prevăzut de lege este clar şi asigură predictibilitate. Contributivitatea şi stabilitatea în muncă sunt răsplătite mai bine. Noua lege a adus echitate, deoarece la muncă şi contribuţii egale şi pensiile vor fi egale”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituţiei.

Ministrul a amintit că miercuri se împlineşte un an de la adoptarea de către Parlament a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii arătând că implementarea acestei legi a presupus cea mai amplă reformă din istoria sistemului public de pensii din România.

Publicitate

Potrivit Ministerului Muncii, datorită acestei legi, Comisia Europeană a acceptat renegocierea PNRR astfel încât a fost eliminat plafonul de 9,4% din PIB care ar fi putut conduce la o îngheţare a pensiilor.

„Noua lege clarifică şi momentul în care se fac majorările şi introduce garanţia că pensiile vor creşte anual în luna ianuarie. De asemenea, pensionarii care beneficiază de indemnizaţie socială (pensia minimă garantată) vor beneficia de o majorare de 10,4%, ceea ce înseamnă că indemnizaţia socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 de lei în 2025”, se mai arată în postarea publicată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending