Connect with us

Actualitate

Cât de PROST își plătesc PATRONII de la Botoșani salariații. Ce salariu plătesc PATRONII din celelalte județe din România

Publicat

Publicitate

Salariul mediu net a crescut în iulie 2024 cu 1,3% față de luna precedentă, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Astfel, câştigul salarial mediu net (în mână) a fost 5.242 lei, în creştere cu 66 lei (+1,3%) față de luna iunie 2024.

Patru salariații de la Botoșani pare șocant, dar în luna iulie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost în celalte județe din țară 8.580 lei, cu 100 lei (+1,2%) mai mare decât în luna iunie 2024. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, unde patronii plătesc practic printre cele mai mari salarii din România (13052 lei). Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,8%.

În schimb, cele mai mici au fost în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, unde județul Botoșani ocupă un loc de frunte(3054 lei).

Practic, INS confirmă din nou ultimele date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani, care arată că câștigul salarial mediu brut în luna martie 2023 (ultimele date centralizate) a fost de 5543 lei/salariat.

Asta indică faptul că patronii de la Botoșani își plătesc salariații cu printre cele mai mici salarii din România. Astfel, câştigul salarial mediu net plătit de patronii din Botoșani în luna martie 2023 a fost de 3535 lei/salariat.

Publicitate

Cu alte cuvinte, câştigul salarial mediu brut realizat în martie 2023 la nivelul judeţului Botoşani este mai mic încă cu 1747 lei/salariat faţă de media pe ţară, iar câştigul salarial mediu net este mai mic cu 1019 lei/salariat faţă de media pe ţară.

Revenind la salariații plătiți de patronii din celelalte județe din România, altele decât Botoșani, indicele câştigului salarial real a fost 108,9% în luna iulie 2024 față de luna iulie 2023 și de 100,7% față de luna iunie 2024. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 253,3%, cu 1,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna iunie 2024.

Salariul mediu net. Cele mai mari creșteri de venituri

În luna iulie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a:

  • aplicării prevederilor legale
  • acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite)
  • drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
  • realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

  • 25,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, respectiv cu 18,4% în transporturi aeriene;
  • între 7,5% și 9,5% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de poștă şi de curier, fabricarea produselor din tutun;
  • între 3,5% și 7,0% în:
    • tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea de mobilă, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite)
    • activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor textile, alte activităţi de servicii, alte activităţi industriale n.c.a.
    • comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, hoteluri şi restaurante, industria metalurgică.

Salariul mediu net. Unde au fost înregistrate scăderi de venituri

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2024 au fost cauzate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 19,0% în activităţi de editare, respectiv cu 9,3% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
  • între 3,0% și 4,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), telecomunicaţii.

Salariul mediu net în sectorul bugetar

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în:

  • învăţământ (-4,3%), în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare,
  • administraţia publică (-0,4%).

Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,2%)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (333)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

INNAMORAMENTO-UL: Concept pe care l-am întâlnit explicat dintr-o perspectivă atmosferico-afectivă de Aurel Maria Baros în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2020. El constituie subiectul unui studiu cu privire la volumul lui Costache Olăreanu „Ficţiune şi infanterie” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1980). Explică Aurel Maria Baros: „Toposul „innamoramento”-ului traduce întâlnirea dintre un erou şi o eroină care trăiesc experienţa iubirii la prima vedere. Această secvenţă înscrisă în arsenalul amoros tradiţional comportă trei etape canonice: apariţia obiectului dorinţei, schimbul vizual şi schimbul verbal. Cine spune inamorare se gândeşte instantaneu şi la retorica tradiţională: iubirea fulgerătoare, ca explozie afectivă, este ilustrată, metaforic vorbind, de o furtună care antrenează diferite descărcări electrice”.

 

 

Publicitate

ÎNTREBAREA NORA IUGA: Am întâlnit-o în „România literară” nr. 5 din 2012, în eseul „Perla din scoică: Florin Hălălău”: „Care actor e mai actor, cel care rămâne acelaşi în toate rolurile sau cel care se ascunde până la neidentificare în spatele personajului?” Continuă Nora Iuga: „În faţa poetului dilema mea nu este mai mică. Există cei care rămân ei în acelaşi costum o viaţă întreagă – un Bacovia, un Mircea Ivănescu (exceptându-l pe „Mopete”) – şi alţii care schimbă registrele cum îşi schimbă şosetele: Octavian Soviany, Constantin Abăluţă. Personal mă simt mai atrasă de cea de-a doua categorie, fiindcă altfel de ce ar fi apărut noţiuni ca PLURIVALENT, HAETERONIM, POLISEMANTISM. Pessoa de ce a simţit nevoia mai multor identităţi şi vioara lu Paganini cum de şi-a descoperit mai multe sunete?”

 

 

MEMORICID:  Termen introdus adesea în discursurile lor de Ana Blandiana şi Romulus Rusan cu intenţia de a semnaliza existenţa unui pericol, acela al tinerilor de a uita şi a nu fi interesaţi de memoria comunismului. Spun cei doi: „A apărut memoricidul. Tinerii nu mai ştiu nimic despre comunism. La Sighet nu se pot face decât întâlniri cu foştii deţinuţi politici şi Şcoala de vară. Iar Statului român nu-i dă prin cap să înfiinţeze un Muzeu al Comunismului şi nici un memorial al poeţilor necunoscuţi din închisori.” (vezi „Observator cultural” nr. 453 din februarie 2014).

 

 

TEAMA DE SUCCES:   Cătălin Turliuc, în „Cronica” nr. 12 din 2011, prezintă cinci motive pentru care ne e teamă de succes: 1. TEAMA DE SCHIMBARE (succesul ne scoate din zona de confort şi ne aruncă în incertitudine şi necunoscut); 2. TEAMA DE ÎNĂLŢIME (cu cât urci mai sus în ierarhie cu atât pericolul de a cădea de mai sus creşte); TEAMA DE A FI DIFERIT (a ieşi din norma anonimatului de masă e un motiv de a fi respins de cei frustraţi); TEAMA DE REACŢIILE CELORLALŢI (izbânda stârneşte invidia şi implicit represaliile); TEAMA DE PROPRIILE REACŢII (când ţi se urcă succesul la cap degradarea personalităţii e evidentă, mai ales în universul oamenilor de cultură).

 

REGISTRE ALE IMAGINARULUI LINGVISTIC VIOLENT:   Au fost inventariate de Ruxandra Cesereanu în cartea sa „Imaginarul violent al românilor” („Humanitas”, 2003). Cele nouă registre pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc sunt:

  1. subuman
  2. igienizant
  3. infracţional
  4. de tip bestiariu
  5. religios (cu subdiviziunile sale punitiv, desacralizant şi satanizator)
  6. putridului şi al excrementalului
  7. sexual şi libidinos
  8. funebru
  9. xenofob şi rasist

 

METAFORA VÂNĂTORII DE FLUTURI:  Am întâlnit-o în eseul „Despre prostie” a lui Robert Musil şi se referă la situaţia în care cineva asaltat de o multitudine de idei nu reuşeşte să se oprească la / fixeze pe o idee: „Încerci să nu scapi din vedere ceea ce crezi că ai reuşit să fixezi cu privirea, dar, pentru că alţi fluturi identici apar în continuare, din toate direcţiile, zburând în zigzag, nu mai ştii dacă pe acela care îl priveşti mai este unul şi acelaşi cu cel pe care îl priveai înainte”.

 

 

URŞII GRIZZLY ŞI „PILDA” LUI BLAGA: Am întâlnit-o în „Ramuri” nr. 12 din 2020 expusă  de Daniel Cristea-Enache într-un interviu pe care i-l acordă Simonei Preda: „Voi încheia repovestind o „pildă” dată de Blaga contrat dur de Beniuc, istorisită de I. D. Sârbu, fostul discipol al lui Blaga. Fiindcă Beniuc era mic de statură, „pilda” lui Blaga arată cum tranşează urşii grizzly disputa pentru întâietate. Nu, nu se bat între ei, cum am fi tentaţi să credem. Rivalii se duc spre un copac înalt, se întind şi zgârie cu ghearele scoarţa copacului. Ursul care zgârie copacul mai sus decât celălalt câştigă competiţia, iar învinsul se retrage, înţelegând…ce? Înţelegându-şi limitele.”

 

 

DROMOCRAŢIA:  Termen (concept) introdus de arhitectul Paul Virilio care vine de la grecescul dromos = viteză. L-am întâlnit explicat în volumul „Întrebări pentru sfârşit de mileniu” (convobiri cu „Le Monde”, „Humanitas”, Bucureşti, 1992) de către traducătoarea textului, Gina Vieru: „Paul Virilio îşi pune problema vitezei şi spaţiului plecând de la experienţa războaielor. Pentru el puterea înseamnă stăpânirea timpului. Cu o erudiţie uimitoare care amestecă DISTANŢELE – SPAŢII şi DISTANŢELE – TIMPURI, acest cercetător deschide un CÂMP LARG DE ÎNTREBĂRI FILOZOFICE pe care îl numeşte DROMOCRAŢIE. Urmărind apariţia noilor tehnici, ca şi a logisticilor militare, el reperează clase de viteză pe care le consideră vectori de putere.”

 

 

„PISA MI-SI”:  Reprezintă înjurătura iubitei lui Emil Cioran, Simone Boue. Am aflat-o dintr-o povestire a Eleonorei Cioran, cumnata lui Emil Cioran, reluată în „Jurnalul naţional” din 16 februarie 2012: „Simone era gospodină, schimba faţa de masă de fiecare dată. Însă, la un moment dat, , a adus o tartă din care a curs siropul pe masă, ceea ce a făcut-o să exclame: „PISA MI-SI!”. Era tot ce învăţase din limba română”.

 

ELECTROLIZA SENTIMENTELOR: Sintagmă introdusă de Sorin Lavric cu scopul de a putea explica cât mai intuitiv posibil dialogul dintre Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, dialog ce constituie conţinutul volumului „Despre destin” („Humanitas”, 2020). Am întâlnit-o explicată în eseul „Litigiu prietenesc” din „România literară” nr. 1 din 2021: „La cât de mare le e diferenţa dintre viziuni, te-ai fi aşteptat ca despărţirea să le fi fost înscrisă în fire, şi totuşi ELECTROLIZA SENTIMENTELOR le-a conferit rolul ANODULUI privind cu speranţe spre cer (e cazul lui Andrei Pleşu în virtutea umorii de sarcină pozitivă ce-i animă concepţia despre om) şi al CATODULUI colţos (cazul lui Gabriel Liiceanu, a cărui umoare negativă în judecarea omului îi împrumută un aer dezamăgit, de intelectual dezbărat de iluzii). Că între ANODUL evlaviei înfiorate şi CATODUL lucidităţii dizolvante s-a putut isca un dialog, rămâne un mister descins din afinităţi neştiute. Probabil că, dincolo de contrastul vehement dintre ideile pe care le proferează, o simbioză atavică i-a ţinut pe cei doi laolaltă.”

 

 

PRAGURI ALE APROPIERII DE POEZIE PENTRU UN ACTOR:   Le-am întâlnit enumerate de actorul Ion Caramitru în „România literară nr. 2 din 2021, într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu: „UNUL e când răsfoieşti cartea şi citeşti poezia. Apoi, ai o senzaţie despre ea, o emoţie, un interes. MAI APOI, şi ca să verifici dacă ea corespunde pretenţiilor tale de frumuseţe sonoră. Ţi-o citeşti ţie cu voce tare. Dacă e pentru tine, îţi vei spune: da, e o poezie pe care va trebui să o învăţ şi SĂ O PUN ÎN „RAFTURILE” MELE INTIME. O citeşti cu voce tare, ca să o înveţi, ca să adaugi acestei alchimii şi sonorităţi, în aşa fel încât memoria mea să fie pregătită să o accepte. Şi ultimul prag: când O SCOŢI ÎN LUME, când o spui publicului; o ştii, o ai în posesie şi o transmiţi mai departe, o transferi publicului. Poeezia e a ta de cele mai multe ori, eu nici nu mai spun autorii poeziilor, când sunt pe scenă-şi pentru că lumea ghiceşte imediat ale cui sunt, dar şi pentru că acele versuri sunt, în acest chip subtil, făcute să fie cumva ale mele.”

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF, noi clarificări despre banii primiți la nuntă, botez sau de la familie. Ce reguli trebuie respectate

Publicat

Publicitate

ANAF a oferit explicații suplimentare cu privire la impozitarea veniturilor a căror sursă nu poate fi justificată, subliniind că impozitul de 70% se aplică doar în situațiile în care contribuabilul nu poate dovedi proveniența banilor.

De asemenea, autoritățile fiscale au clarificat situația transferurilor între rude și a darurilor primite la evenimente precum nunțile și botezurile, acestea fiind considerate venituri neimpozabile în anumite condiții.

Banii primiți între rude, sub lupa ANAF. Când sunt impozabili?

ANAF a precizat că transferurile de bani între rude sunt încadrate fie ca donații, fie ca datorii, ceea ce înseamnă că, în general, acestea nu sunt considerate venituri impozabile. Totuși, dacă în cadrul unei verificări fiscale persoana verificată nu poate furniza documente justificative pentru aceste sume, atunci Fiscul poate decide aplicarea unui impozit.

Un caz recent a atras atenția publicului: o tânără care primise bani de la tatăl său a fost nevoită să aducă documente justificative pentru a demonstra proveniența sumelor. Fiscul a solicitat declarații notariale, note explicative și alte dovezi pentru a accepta aceste transferuri ca fiind legitime.

Obiectul ciudat pus pe sicriul Minervei, înainte de înmormântare. Este ”vestitorul morţii” în credinţă populară
„Între rude, pentru banii oferiți în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate sau declarații ale martorilor”, a explicat avocatul Luisiana Dobrinescu.

Publicitate

Darurile de la nunți și botezuri, considerate venituri neimpozabile

În ceea ce privește sumele primite în cadrul evenimentelor de familie, ANAF a confirmat că acestea nu sunt impozabile și nu există obligația declarativă pentru contribuabili. Cu alte cuvinte, banii primiți la o nuntă sau un botez nu intră sub incidența impozitului de 70%, conform clarificărilor ANAF.

Această excepție vine după ce, anul trecut, Fiscul a emis un comunicat oficial în care a menționat că sumele provenite din darurile de la astfel de evenimente nu fac parte din veniturile supuse impozitării.

Impozit de 70% pentru sumele fără sursă identificabilă

Începând cu 1 iulie 2024, prin Legea 296/2023, impozitul pentru veniturile a căror proveniență nu poate fi justificată a fost majorat de la 16% la 70%. Acest impozit se aplică dacă ANAF constată că declarațiile și documentele prezentate de contribuabil sunt incorecte, incomplete sau false, iar persoana verificată nu poate dovedi sursa banilor.

Avocații avertizează că există deja mai multe cazuri în care sumele primite de la rude în numerar au fost considerate venituri impozabile, tocmai din lipsa documentelor justificative. O pensionară, de exemplu, a fost verificată de Fisc după ce a primit 20.000 de euro de la fiul său pentru cumpărarea unei case, fiind nevoită să demonstreze proveniența acestor bani.

Cum poți evita problemele cu ANAF?

Pentru a nu avea surprize neplăcute în cazul unei verificări fiscale, experții recomandă ca transferurile între rude să fie realizate prin online banking și să fie menționată clar destinația banilor.

„Pentru a evita orice problemă, recomand ca banii să fie transferați electronic, cu o mențiune clară privind scopul lor. Acest lucru oferă o trasabilitate clară și evită complicațiile în cazul unei verificări fiscale”, a explicat Luisiana Dobrinescu.

Pe scurt, românii trebuie să fie atenți la sumele pe care le transferă între rude sau le primesc în numerar, întrucât ANAF poate considera că acestea sunt venituri impozabile dacă nu există dovezi clare ale provenienței lor.

Citeste mai mult

Eveniment

Gheorghe Hagi, decorat cu Ordinul Național „Steaua României”: Bolojan: Un fenomen al fotbalului românesc și internațional

Publicat

Publicitate

Președintele interimar Ilie Bolojan i-a conferit, miercuri, fostului internațional Gheorghe Hagi cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Național ‘Steaua României’.

‘Suntem astăzi împreună – familie, prieteni, membri ai Generației de Aur, mari sportivi – pentru a celebra un fenomen al fotbalului românesc și internațional, un nume care ne-a făcut mândri, care ne-a adus momente de neuitat și care prin performanțe sale extraordinare a pus România pe harta sportului mondial. Astăzi, celebrăm omul Gheorghe Hagi – unul dintre cei mai mari sportivi pe care îi are țara noastră’, a spus Ilie Bolojan la ceremonia de decorare a lui Gheorghe Hagi.

El a arătat că acordarea celei mai înalte distincții a statului român lui Gheorghe Hagi este un semn al recunoștinței și al mulțumirii pentru tot ceea ce a făcut pentru sportul românesc.

Bolojan a afirmat că Hagi a fost un erou pe teren, dar și în lumea fotbalului și că Generația de Aur a rămas pentru toți ‘o dovadă a ceea ce putem realiza când suntem uniți în jurul unui vis comun’.

‘Anul acesta ați împlinit 60 de ani, dintre care 50 dedicați sportului. În toată această perioadă ne-ați arătat prin fapte ce înseamnă talentul dublat de muncă atât ca jucător, cât și ca antrenor. Ați fost un erou pe teren, dar și în lumea fotbalului. Faceți parte din Generația de Aur, acea generație care ne-a făcut să trăim fiecare victorie ca pe o mare sărbătoare națională. Generația de Aur a rămas pentru noi toți o dovadă a ceea ce putem realiza când suntem uniți în jurul unui vis comun’, a mai spus președintele interimar.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu.

Unul dintre cei mai tineri primari din România și din județul Botoșani, Cosmin Cîșlariu a vorbit despre investițiile din această comună și despre stadiul lucrărilor la implementarea celor aflate în derulare.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending