Connect with us

Actualitate

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru propagandă, sondaje de opinie și activități politice

Publicat

Publicitate

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru reclame, sondaje de opinie și activități politice, scrie alba24.ro. Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei. Printr-o ordonanță adoptată netransparent în septembrie, bugetul inițial de 314 milioane a fost suplimentat, iar în total, partidele au cheltuit 417 milioane de lei din aceste fonduri.

Pe lângă subvenții, partidele au primit bani și pentru rambursarea cheltuielilor electorale. În 2024, suma totală alocată acestor rambursări a fost de 446,6 milioane de lei, iar pentru 2025 sunt estimate încă 233 de milioane, potrivit expertforum.ro.

În plus, Guvernul a alocat 124 de milioane pentru alegerile prezidențiale anulate și 350 de milioane pentru alegerile locale și europarlamentare.

Cât au cheltuit partidele în 2024

În total, partidele au primit peste un miliard de lei de la stat, ceea ce le face tot mai dependente de banii publici și afectează corectitudinea competiției politice.

EFOR a atras atenția asupra unor candidați care au raportat venituri foarte mici în declarațiile de avere, dar au investit în campanie sume de până la 40.000 de euro. Autoritățile nu au oferit încă explicații despre sursa acestor bani și dacă vor fi rambursați.

În 2024, AUR, USR și PNL au cheltuit din subvenții mai mult decât au primit: AUR (141%), USR (124%), PNL (116%), în timp ce PSD a cheltuit 89%.

Publicitate

Cele mai mari cheltuieli au fost în aprilie (56 de milioane) și octombrie (50 de milioane), înainte de începerea campaniilor. În decembrie, partidele au cheltuit 46 de milioane, însă acești bani nu au fost folosiți pentru campanii, ci pentru promovarea partidelor.

Destinația subvențiilor în 2024

În 2024, cele mai mari cheltuieli din subvenții au fost alocate pentru:

  • Presă și propagandă: 233,1 milioane de lei (56% din total), cu PSD care a cheltuit 98 milioane, PNL 69 milioane, USR 39 milioane și AUR 21 milioane de lei;
  • Activități politice: 38,7 milioane de lei (9,3%), dintre care PNL a alocat 20 milioane, PSD 3,5 milioane, AUR 7,8 milioane și USR 6,7 milioane de lei;
  • Cheltuieli pentru personal: 32,5 milioane de lei (7,8% din total);
  • Consultanță politică: 27,1 milioane de lei (6,5%), cu PNL care a cheltuit cel mai mult (20 milioane), urmat de PSD (3,5 milioane) și USR (3,2 milioane);
  • Sondaje de opinie: 19,9 milioane de lei (4,8%), cu PNL care a cheltuit 6,2 milioane, PSD 9 milioane și USR 4,1 milioane. AUR nu a cheltuit pentru sondaje;
  • Producție și difuzare publicitară: 16,4 milioane de lei (3,9%), cu PSD care a cheltuit 8,2 milioane și AUR 6 milioane de lei;
  • Bunuri mobile și imobile: 15,8 milioane de lei (3,8%);
  • Alte categorii: 33 milioane de lei (6%).

Cheltuielile partidelor în decembrie

În decembrie, distribuția cheltuielilor partidelor a fost următoarea:

PSD a cheltuit 14 milioane de lei, cu 78% din bani (11 milioane) alocați pentru presă și propagandă, 7% pentru activități politice (951 mii lei), 6% pentru sondaje (830 mii lei) și 5,5% pentru personal (772 mii lei). Restul a fost destinat altor categorii.

PNL a cheltuit 23,8 milioane de lei, cea mai mare sumă din 2024: 67% (aproape 16 milioane) pentru activități politice, 22% (5,2 milioane) pentru presă și propagandă și 5,5% (1,3 milioane) pentru investiții imobiliare. Cheltuielile pentru personal au fost de 612 mii lei (2,6%). Restul a fost pentru alte categorii.

Cheltuielile pentru activități politice sunt cele mai mari din istoria PNL și ale tuturor partidelor.

USR a cheltuit 5 milioane de lei: 29% (1,4 milioane) pentru presă și propagandă, 11% (551 mii lei) pentru activități politice și 24% (1,2 milioane) pentru personal. Restul fondurilor au fost destinate altor categorii.

AUR a cheltuit 2,5 milioane de lei: o treime (771 mii lei) pentru presă și propagandă, aproape o treime (725 mii lei) pentru personal și 346 mii lei pentru activități politice. Restul fondurilor au fost cheltuite pe alte categorii.

Bugetul pentru 2025

Guvernul a aprobat bugetul pentru 2025 și a alocat partidelor 284 milioane de lei, cu aproape 25% mai puțin decât în 2024. Nu există explicații clare privind modul de calcul al acestei sume, având în vedere că partidele se bazează mai mult pe fonduri private.

Se recomandă reducerea acestor sume și adoptarea unor măsuri pentru creșterea transparenței cheltuielilor, precum modificarea alocării fondurilor, transparentizarea contractelor și marcarea publicității politice, potrivit expertforum.ro.

De asemenea, se cere eliminarea suplimentărilor bugetare prin rectificări în Parlament.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei, valabil pentru județul Botoșani până la ora 00:00.

 

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

 

• evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare;

• reducă mult viteza;

Publicitate

• păstreze o distanță mare față de alte vehicule;

• nu frâneze și să nu vireze brusc;

• evite depășirile.

 

Pietonilor le recomandăm:

 

• să meargă cu grijă

• să folosească încălțăminte antiderapantă

 

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

 

Pentru siguranța dumneavoastră, respectați aceste recomandări și evitați orice comportament care vă poate pune în pericol.

 

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Finanțelor propune modificări la Codul de Procedură Fiscală pentru alinierea legislației la standardele europene și internaționale

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern pentru modificarea și completarea Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), în vederea alinierii legislației fiscale din România la standardele europene și internaționale.

‘Proiectul are ca scop principal preluarea în legislația națională a unei noi directive europene – Directiva (UE) 2025/872, cunoscută ca DAC9 – adoptată la nivelul Uniunii Europene în aprilie 2025. Directiva stabilește reguli actualizate privind cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre, în special în contextul economiei digitale și al aplicării impozitului minim global pentru marile grupuri de companii’, se arată într-un comunicat al MF, transmis vineri AGERPRES.

Prin modificările propuse, România aliniază legislația fiscală la standardele europene și internaționale, urmărind un cadru fiscal ‘mai clar, mai predictibil și mai echitabil’.

Potrivit sursei citate, un obiectiv important al proiectului este îmbunătățirea schimbului automat de informații între administrațiile fiscale din Uniunea Europeană. Acest mecanism permite autorităților să își transmită date relevante despre impozitarea companiilor mari.

De asemenea, prin propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, Ministerul Finanțelor urmărește creșterea transparenței fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea analizei de risc, oferind în același timp soluții digitale moderne pentru contribuabilii de bună-credință.

‘Una dintre principalele noutăți aduse de DAC9 este reducerea semnificativă a obligațiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaționale și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declarație fiscală la nivel de grup, în locul mai multor declarații separate pentru fiecare entitate din cadrul grupului. Această raportare centralizată va reduce birocrația și costurile administrative, atât pentru companii, cât și pentru autoritățile fiscale’, transmit reprezentanții ministerului în comunicat.

Publicitate

Proiectul de ordonanță introduce utilizarea unui formular standard pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar (impozitul minim global). Modelul acestui formular va fi aprobat prin ordin al președintelui ANAF, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Totodată, sunt stabilite termene clare de raportare, reguli pentru schimbul automat de informații între statele membre și mecanisme de cooperare pentru corectarea eventualelor erori evidente din declarații.

‘Pe lângă transpunerea DAC9, proiectul aduce clarificări și completări regulilor existente privind schimbul de informații referitoare la conturile financiare. Astfel, sunt eliminate unele lacune legislative care, până acum, se refereau doar la obligația de raportare, fără a reglementa explicit schimbul efectiv de date pentru anumite tipuri noi de conturi’, precizează instituția.

Pentru a asigura aplicarea corectă a noilor prevederi, proiectul prevede sancțiuni contravenționale cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

Potrivit sursei citate, acestea se aplică, de exemplu, în cazul utilizării altor formulare decât cele standardizate sau al nerespectării obligației de păstrare a documentelor și evidențelor fiscale pentru o perioadă de minimum 5 ani. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Încă un lot de lapte praf retras de la vânzare din magazine. Conține un ingredient neconform. Atenționări pentru cumpărători

Publicat

Publicitate

Încă un lot de lapte praf este retras de la vânzare din magazine, după situații similare înregistrate în decembrie 2025 și la începutul lunii ianuarie 2026. Este vorba despre lapte praf NAN 1 Comfortis, distribuitor Nestle Romania. ANSVSA anunță că produsul poate conține un ingredient neconform, informează alba24.ro.

Ca măsură de precauție și în strânsă colaborare cu autoritățile locale, Nestlé România adaugă încă un lot pe lista de loturi de formulă de lapte NAN 1 Comfortis 800g vizate de rechemarea de la consumatori inițiată în data de 6 ianuarie 2026, potrivit anunțului.

”Siguranța și bunăstarea sugarilor reprezintă prioritatea noastră absolută.

Această situație este cauzată de o problemă de neconformitate a unui ingredient provenit de la un furnizor extern, ingredient folosit în rețeta acestui lot.

Menționăm faptul că nu au fost semnalate cazuri confirmate de probleme de sănătate asociate consumului produselor din loturile menționate”, se arată în informarea publicată de ANSVSA.

Produsul vizat – NAN 1 Comfortis 800 g, Lot nr. 53260346AA, data limită de consum 30.11.2027 – este retras de la vânzare din magazine Lidl și Kaufland din Alba și din țară.

Publicitate

Persoanele care au achiziționat produse din lotul vizat sunt rugate să nu le ofere spre consum.

Cumpărătorii pot returna produsele din lotul vizat direct la magazinele de unde le-au achiziționat pentru a primi contravaloarea acestora sau pot suna gratuit la telefonul consumatorului 0800 863 785 de luni pana vineri între orele 09:00 – 18:00 / e-mail contact@ro.nestle.com

Citeste mai mult

Economie

Botoșani, printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025: Doar 36 de firme și PFA afectate

Publicat

Publicitate

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.553, în creștere cu 3,84% față de 2024, când au fost înregistrate 7.274 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.359, număr în scădere cu 1,16% față de perioada ianuarie-decembrie 2024.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 661 insolvențe (plus 13,77%), Cluj – 511 (minus 3,40%), Timiș – 427 (plus 0,71%), Ilfov – 411 (plus 45,74%) și Iași – 256 (minus 16,07%).

Cele mai puține insolvențe s-au consemnat anul trecut în județele Covasna – 26 (minus 7,14%), Harghita – 34 (minus 10,53%), Botoșani – 36 (minus 30,77%), Vaslui – 50 (plus 21,95%), Giurgiu – 51 (minus 1,92%) și Gorj – 54 (minus 6,90%).

Numai în luna decembrie 2025 au fost înregistrate 1.046 de insolvențe, cele mai multe în București, respectiv 208, și în județele Cluj (78), Timiș (63) și Bihor (60).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.587 (minus 16,56% comparativ cu perioada ianuarie-decembrie 2024), construcții – 1.374 (minus 8,34%), transport și depozitare – 797 (plus 5,98%) și în industria prelucrătoare – 746 (minus 12,44%).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending