Connect with us

Actualitate

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru propagandă, sondaje de opinie și activități politice

Publicat

Publicitate

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru reclame, sondaje de opinie și activități politice, scrie alba24.ro. Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei. Printr-o ordonanță adoptată netransparent în septembrie, bugetul inițial de 314 milioane a fost suplimentat, iar în total, partidele au cheltuit 417 milioane de lei din aceste fonduri.

Pe lângă subvenții, partidele au primit bani și pentru rambursarea cheltuielilor electorale. În 2024, suma totală alocată acestor rambursări a fost de 446,6 milioane de lei, iar pentru 2025 sunt estimate încă 233 de milioane, potrivit expertforum.ro.

În plus, Guvernul a alocat 124 de milioane pentru alegerile prezidențiale anulate și 350 de milioane pentru alegerile locale și europarlamentare.

Cât au cheltuit partidele în 2024

În total, partidele au primit peste un miliard de lei de la stat, ceea ce le face tot mai dependente de banii publici și afectează corectitudinea competiției politice.

EFOR a atras atenția asupra unor candidați care au raportat venituri foarte mici în declarațiile de avere, dar au investit în campanie sume de până la 40.000 de euro. Autoritățile nu au oferit încă explicații despre sursa acestor bani și dacă vor fi rambursați.

În 2024, AUR, USR și PNL au cheltuit din subvenții mai mult decât au primit: AUR (141%), USR (124%), PNL (116%), în timp ce PSD a cheltuit 89%.

Publicitate

Cele mai mari cheltuieli au fost în aprilie (56 de milioane) și octombrie (50 de milioane), înainte de începerea campaniilor. În decembrie, partidele au cheltuit 46 de milioane, însă acești bani nu au fost folosiți pentru campanii, ci pentru promovarea partidelor.

Destinația subvențiilor în 2024

În 2024, cele mai mari cheltuieli din subvenții au fost alocate pentru:

  • Presă și propagandă: 233,1 milioane de lei (56% din total), cu PSD care a cheltuit 98 milioane, PNL 69 milioane, USR 39 milioane și AUR 21 milioane de lei;
  • Activități politice: 38,7 milioane de lei (9,3%), dintre care PNL a alocat 20 milioane, PSD 3,5 milioane, AUR 7,8 milioane și USR 6,7 milioane de lei;
  • Cheltuieli pentru personal: 32,5 milioane de lei (7,8% din total);
  • Consultanță politică: 27,1 milioane de lei (6,5%), cu PNL care a cheltuit cel mai mult (20 milioane), urmat de PSD (3,5 milioane) și USR (3,2 milioane);
  • Sondaje de opinie: 19,9 milioane de lei (4,8%), cu PNL care a cheltuit 6,2 milioane, PSD 9 milioane și USR 4,1 milioane. AUR nu a cheltuit pentru sondaje;
  • Producție și difuzare publicitară: 16,4 milioane de lei (3,9%), cu PSD care a cheltuit 8,2 milioane și AUR 6 milioane de lei;
  • Bunuri mobile și imobile: 15,8 milioane de lei (3,8%);
  • Alte categorii: 33 milioane de lei (6%).

Cheltuielile partidelor în decembrie

În decembrie, distribuția cheltuielilor partidelor a fost următoarea:

PSD a cheltuit 14 milioane de lei, cu 78% din bani (11 milioane) alocați pentru presă și propagandă, 7% pentru activități politice (951 mii lei), 6% pentru sondaje (830 mii lei) și 5,5% pentru personal (772 mii lei). Restul a fost destinat altor categorii.

PNL a cheltuit 23,8 milioane de lei, cea mai mare sumă din 2024: 67% (aproape 16 milioane) pentru activități politice, 22% (5,2 milioane) pentru presă și propagandă și 5,5% (1,3 milioane) pentru investiții imobiliare. Cheltuielile pentru personal au fost de 612 mii lei (2,6%). Restul a fost pentru alte categorii.

Cheltuielile pentru activități politice sunt cele mai mari din istoria PNL și ale tuturor partidelor.

USR a cheltuit 5 milioane de lei: 29% (1,4 milioane) pentru presă și propagandă, 11% (551 mii lei) pentru activități politice și 24% (1,2 milioane) pentru personal. Restul fondurilor au fost destinate altor categorii.

AUR a cheltuit 2,5 milioane de lei: o treime (771 mii lei) pentru presă și propagandă, aproape o treime (725 mii lei) pentru personal și 346 mii lei pentru activități politice. Restul fondurilor au fost cheltuite pe alte categorii.

Bugetul pentru 2025

Guvernul a aprobat bugetul pentru 2025 și a alocat partidelor 284 milioane de lei, cu aproape 25% mai puțin decât în 2024. Nu există explicații clare privind modul de calcul al acestei sume, având în vedere că partidele se bazează mai mult pe fonduri private.

Se recomandă reducerea acestor sume și adoptarea unor măsuri pentru creșterea transparenței cheltuielilor, precum modificarea alocării fondurilor, transparentizarea contractelor și marcarea publicității politice, potrivit expertforum.ro.

De asemenea, se cere eliminarea suplimentărilor bugetare prin rectificări în Parlament.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Cu cât se scumpește factura la energie electrică de la 1 ianuarie, odată cu aplicarea noii taxe de cogenerare

Publicat

Publicitate

Facturile la curent și costurile pentru încălzire vor crește de la 1 ianuarie 2026, odată cu introducerea noii taxe de cogenerare. Deși suma pare mică la prima vedere, efectele se vor vedea imediat în bugetul familiilor. Dar ce este această taxă și de ce a fost introdusă?

Taxa de cogenerare are rolul de a sprijini centralele care pot produce, în același timp, energie electrică și termică — o tehnologie mai eficientă decât sistemele tradiționale. Ideea inițială a fost ca populația să plătească o contribuție redusă, urmând ca eficiența acestor centrale să ducă, în timp, la facturi mai mici, relatează mediafax.ro.

La nivel european, o directivă din 2011 propunea crearea unui fond special alimentat direct de consumatori, destinat construirii acestor centrale moderne. În România, însă, banii colectați, aproximativ 3 miliarde de euro în 14 ani, au fost folosiți exclusiv pentru subvenționarea energiei termice, fără investiții în infrastructură.

Cum va fi majorată taxa de cogenerare

Începând cu 1 noiembrie 2025, taxa de cogenerare va urca la 0,0136 lei/kWh. Acest lucru înseamnă o creștere de 62% față de nivelul actual. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, impactul direct asupra facturilor de electricitate va fi de aproximativ 0,5%, un procent relativ mic raportat la costul total, scrie cotidianul Gândul.

Totuși, această modificare se va resimți în două moduri:

  • Direct, prin scumpirea curentului electric;
  • Indirect, prin creșterea prețului energiei termice, care depinde de această contribuție.

Estimări pentru iarna 2025–2026

Pentru București, se anticipează următoarele creșteri lunare:

Publicitate
  • Aproximativ 20 lei pentru o garsonieră;
  • Până la 54 lei pentru un apartament cu patru camere.

La nivel național, factura la energie electrică ar putea fi mai mare cu până la 5%, exclusiv ca urmare a ajustării taxei. Impactul se va vedea în factura emisă pentru consumul din noiembrie 2025, plătită în ianuarie 2026. Acest lucru înseamnă că majorarea va fi resimțită chiar la început de an.

Tot din 1 noiembrie 2025, pentru energia termică se aplică un TVA redus de 11%. Acest lucru va fi valabil până la 31 martie 2026. Măsura va atenua parțial costurile pentru consumatori, însă nu poate anula complet efectele creșterii taxei de cogenerare.  Astfel, aceasta rămâne un factor important în valoarea prețului final.

Citeste mai mult

Educație

Cifre absolut șocante: Reforma lui Bolojan a lăsat fără burse aproape 400.000 de copii din România

Publicat

Publicitate

Numărul burselor de merit și al burselor sociale a scăzut semnificativ la începutul acestui an școlar. Noile criterii de acordare și măsurile de reducere a cheltuielilor impuse de Guvernul Bolojan au lăsat peste 300.000 de elevi fără sprijin financiar din partea statului. Potrivit unei analize edupedu.ro, în primele două luni ale anului școlar 2025-2026, mai bine de 345.500 de elevi au pierdut dreptul la bursă, în comparație cu perioada similară a anului trecut, relatrează alba24.ro.

Economia realizată la buget ul de stat este de peste 110 milioane de lei în fiecare lună luată în calcul, potrivit sursei citate.

Cele mai mari reduceri sunt înregistrate la categoria burselor de merit, urmată de bursele sociale. Bursele de reziliență, dar și bursele de excelență olimpică dispar aproape complet.

Mai puține burse de merit

Noile criterii de acordare a acestui tip de burse prevăd prag de 15% dintre elevii din fiecare clasă, până la media 9. Anterior, regula era 30% dintre elevii din clasă, până la media 9.50.

Potrivit analizei Edupedu, numărul burselor de merit a scăzut după cum urmează:

  • septembrie, scădere cu 42% de la 284.917 în septembrie 2024 la 163.274 în septembrie 2025
  • octombrie, scădere cu 41% (-114.445), de la 277.584 în octombrie 2024 la 163.139 în octombrie 2025
    • economie la bugetul de stat octombrie: 48 milioane de lei (de la 106,4 milioane de lei în octombrie 2024 la 58,4 milioane lei în octombrie 2025)

Bursele sociale

Potrivit sursei citate, din categoria beneficiarilor de burse sociale au fost eliminați elevii din familii monoparentale, iar pensia alimentară a intrat ca venit impozabil.

Publicitate
  • septembrie: scădere de 7,4% (-61.153)- septembrie 2024: 832.423 beneficiari/ septembrie 2025: 771.270 beneficiari
  • octombrie: scădere de 8,89% (-74.254) – octombrie 2024: 835.026 beneficiari/ octombrie 2025: 760.772 beneficiari
    • economie la bugetul de stat octombrie: 21,3 milioane de lei, de la 249,4 milioane la 228,1 milioane de lei (2024/2025),

Alte reduceri

Nu se mai acordă burse de reziliență (erau 153.971 de beneficiari) și burse pentru excelență olimpică (2.298 de beneficiari).

  • economia la bugetul de stat din burse de reziliență: 38,3 milioane de lei pe lună
  • economia la bugetul de stat din burse olimpice: peste 2,5 milioane de lei.

Reamintim că Ministerul Educației a anunțat că intenționează să introducă iar bursele pentru olimpici. Detalii, AICI.

Valoarea burselor școlare în anul școlar 2025-2026

  • bursa de merit – 450 lei/lună;
  • bursa socială – 300 lei/lună;
  • bursa tehnologică – 300 lei/lună.
  • bursa pentru mame minore reintegrate într-o unitate de învățământ după naștere: 700 lei/lună

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani trimis în judecată pentru loviri cauzatoare de moarte după un conflict între persoane fără adăpost

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui bărbat de 58 de ani din municipiu, acuzat de comiterea infracțiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”. Decizia vine la finalul anchetei desfășurate de procurori, care au analizat circumstanțele unui incident violent petrecut în urmă cu aproape șase ani.

Potrivit anchetei, fapta a avut loc pe 25 mai 2019, în jurul orei 14:00, într-un loc public din municipiul Botoșani. Pe fondul consumului de alcool și al unui conflict izbucnit spontan, inculpatul P.V. ar fi agresat un alt bărbat, R.I., amândoi fiind persoane fără adăpost. Procurorii susțin că agresorul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în special în zona pieptului.

Leziunile provocate s-au dovedit a fi grave. Deși victima a supraviețuit câteva zile după incident, aceasta a decedat pe 28 mai 2019, ca urmare a complicațiilor generate de traumatismele suferite.

Dosarul a fost înaintat instanței, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra vinovăției inculpatului. Parchetul subliniază că etapa actuală reprezintă doar finalizarea anchetei și trimiterea rechizitoriului spre judecare, fără a afecta în vreun fel principiul prezumției de nevinovăție.

Reprezentanții instituției reamintesc faptul că doar instanța poate stabili, în urma administrării probelor și a audierilor, dacă inculpatul se face sau nu vinovat de infracțiunea reținută.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending