Connect with us

Actualitate

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru propagandă, sondaje de opinie și activități politice

Publicat

Publicitate

Cât au cheltuit partidele în 2024: Ce sume au alocat pentru reclame, sondaje de opinie și activități politice, scrie alba24.ro. Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei. Printr-o ordonanță adoptată netransparent în septembrie, bugetul inițial de 314 milioane a fost suplimentat, iar în total, partidele au cheltuit 417 milioane de lei din aceste fonduri.

Pe lângă subvenții, partidele au primit bani și pentru rambursarea cheltuielilor electorale. În 2024, suma totală alocată acestor rambursări a fost de 446,6 milioane de lei, iar pentru 2025 sunt estimate încă 233 de milioane, potrivit expertforum.ro.

În plus, Guvernul a alocat 124 de milioane pentru alegerile prezidențiale anulate și 350 de milioane pentru alegerile locale și europarlamentare.

Cât au cheltuit partidele în 2024

În total, partidele au primit peste un miliard de lei de la stat, ceea ce le face tot mai dependente de banii publici și afectează corectitudinea competiției politice.

EFOR a atras atenția asupra unor candidați care au raportat venituri foarte mici în declarațiile de avere, dar au investit în campanie sume de până la 40.000 de euro. Autoritățile nu au oferit încă explicații despre sursa acestor bani și dacă vor fi rambursați.

În 2024, AUR, USR și PNL au cheltuit din subvenții mai mult decât au primit: AUR (141%), USR (124%), PNL (116%), în timp ce PSD a cheltuit 89%.

Publicitate

Cele mai mari cheltuieli au fost în aprilie (56 de milioane) și octombrie (50 de milioane), înainte de începerea campaniilor. În decembrie, partidele au cheltuit 46 de milioane, însă acești bani nu au fost folosiți pentru campanii, ci pentru promovarea partidelor.

Destinația subvențiilor în 2024

În 2024, cele mai mari cheltuieli din subvenții au fost alocate pentru:

  • Presă și propagandă: 233,1 milioane de lei (56% din total), cu PSD care a cheltuit 98 milioane, PNL 69 milioane, USR 39 milioane și AUR 21 milioane de lei;
  • Activități politice: 38,7 milioane de lei (9,3%), dintre care PNL a alocat 20 milioane, PSD 3,5 milioane, AUR 7,8 milioane și USR 6,7 milioane de lei;
  • Cheltuieli pentru personal: 32,5 milioane de lei (7,8% din total);
  • Consultanță politică: 27,1 milioane de lei (6,5%), cu PNL care a cheltuit cel mai mult (20 milioane), urmat de PSD (3,5 milioane) și USR (3,2 milioane);
  • Sondaje de opinie: 19,9 milioane de lei (4,8%), cu PNL care a cheltuit 6,2 milioane, PSD 9 milioane și USR 4,1 milioane. AUR nu a cheltuit pentru sondaje;
  • Producție și difuzare publicitară: 16,4 milioane de lei (3,9%), cu PSD care a cheltuit 8,2 milioane și AUR 6 milioane de lei;
  • Bunuri mobile și imobile: 15,8 milioane de lei (3,8%);
  • Alte categorii: 33 milioane de lei (6%).

Cheltuielile partidelor în decembrie

În decembrie, distribuția cheltuielilor partidelor a fost următoarea:

PSD a cheltuit 14 milioane de lei, cu 78% din bani (11 milioane) alocați pentru presă și propagandă, 7% pentru activități politice (951 mii lei), 6% pentru sondaje (830 mii lei) și 5,5% pentru personal (772 mii lei). Restul a fost destinat altor categorii.

PNL a cheltuit 23,8 milioane de lei, cea mai mare sumă din 2024: 67% (aproape 16 milioane) pentru activități politice, 22% (5,2 milioane) pentru presă și propagandă și 5,5% (1,3 milioane) pentru investiții imobiliare. Cheltuielile pentru personal au fost de 612 mii lei (2,6%). Restul a fost pentru alte categorii.

Cheltuielile pentru activități politice sunt cele mai mari din istoria PNL și ale tuturor partidelor.

USR a cheltuit 5 milioane de lei: 29% (1,4 milioane) pentru presă și propagandă, 11% (551 mii lei) pentru activități politice și 24% (1,2 milioane) pentru personal. Restul fondurilor au fost destinate altor categorii.

AUR a cheltuit 2,5 milioane de lei: o treime (771 mii lei) pentru presă și propagandă, aproape o treime (725 mii lei) pentru personal și 346 mii lei pentru activități politice. Restul fondurilor au fost cheltuite pe alte categorii.

Bugetul pentru 2025

Guvernul a aprobat bugetul pentru 2025 și a alocat partidelor 284 milioane de lei, cu aproape 25% mai puțin decât în 2024. Nu există explicații clare privind modul de calcul al acestei sume, având în vedere că partidele se bazează mai mult pe fonduri private.

Se recomandă reducerea acestor sume și adoptarea unor măsuri pentru creșterea transparenței cheltuielilor, precum modificarea alocării fondurilor, transparentizarea contractelor și marcarea publicității politice, potrivit expertforum.ro.

De asemenea, se cere eliminarea suplimentărilor bugetare prin rectificări în Parlament.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Durere fără margini la Știubieni: Cinci copii își așteaptă tatăl mort în Spania. Familia are nevoie de ajutor pentru a-l aduce acasă

Publicat

Publicitate

O tragedie cutremurătoare lovește comunitatea din Știubieni, județul Botoșani. Un bărbat de 43 de ani, tată a cinci copii, a murit în Spania, acolo unde plecase să muncească pentru un trai mai bun. Trupul său neînsuflețit se află la o morgă din Adamuz, iar familia, rămasă fără sprijin și fără putere, face un apel disperat pentru a-l putea aduce acasă.

Bărbatul era stâlpul casei, omul pe care soția și copiii se bazau zi de zi. Fetele lor, de 14 și 5 ani, și băiețelul de doar un an și jumătate nu pot înțelege de ce tatăl lor nu mai vine acasă, de ce telefonul nu mai sună și de ce mama plânge în tăcere. Pentru familia Ungureanu, durerea este uriașă, iar drumul de la speranță la deznădejde a fost neașteptat de scurt.

Singura dorință a celor rămași în urmă este să-l înmormânteze în satul natal, aproape de cei dragi și de locul în care și-a trăit viața. Însă repatrierea trupului costă aproximativ 4.000 de euro — o sumă imposibil de acoperit pentru o familie modestă, lovită deja de o pierdere cumplită.

În aceste zile în care comunitățile se unesc mai ușor, iar sufletele sunt mai sensibile la suferința altora, un apel umanitar a fost lansat pentru a strânge fondurile necesare repatrierii. „Fiecare gest, fiecare donație, oricât de mică, poate face diferența. Putem să-i ajutăm să-și ia rămas bun cum se cuvine”, spune Anamaria Macuc, cea care a inițiat acțiunea.

Cei care vor să ofere un strop de speranță acestei familii greu încercate pot lua legătura cu rudele la numărul de telefon 0743 919 266.

Conturi pentru donații (BCR):
Ungureanu Dumitru Florin (fiul): RO19RNCB0046178095360001
Ungureanu Maria Elena (soția): RO97RNCB0046178930910001

Publicitate

Comunitatea din Știubieni speră că oamenii cu suflet bun vor răspunde acestui apel. Pentru că, uneori, un tată nu mai poate fi adus înapoi — dar poate fi adus acasă.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Publicat

Publicitate

Sfântul Andrei a fost un apostol, frate cu Simon Petru, originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Aveau o casă în Capernaum și erau de profesie pescari. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Apostol Andrei era iudeu. Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-a recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform evangheliei lui Ioan, Andrei l-a dus pe fratele său Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Iisus și coborârea Duhului Sfânt (la Rusalii), Apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii.

La Sinodul Apostolic care a avut loc în anul 50 la Ierusalim, Apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.

După aceea, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli, ajungând până în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras. Acolo a murit ca martir răstignit pe o cruce în forma de X. Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol şi le așează în Biserica Sfinţilor Apostolilor. Acestea se păstrează întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras şi le înapoiază capul sfântului Andrei.

În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV- lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Sfântul Andrei: Ce nume se sărbătoresc pe 30 noiembrie. Cui îi poți spune „La mulți ani”

Publicat

Publicitate

Sfântul Andrei este sărbătorit duminică, 30 noiembrie. Cu această ocazie, cei peste 800.000 de români care poartă numele ocrotitorului României își celebrează ziua de nume.

Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie, era frate al Sfântului Apostol Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Sfântul Apostol Andrei a avut sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.

Semnificația numelui

Andrei înseamnă „cel dintâi chemat” la propovăduire, este, conform tradiției, și primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre.

Publicitate

Prenumele de Andrei și Andreea provin de la numele elen „Andreas”, derivat de la cuvântul „andreios”, care înseamnă „bărbătesc, curajos”.

Semnificația numelui Andrei vine din greacă, de la „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție, suflet puternic.

Pentru vechii greci, „andros” era esența masculinității, a puterii și totodată a înțelepciunii.

Cui îi poți spune „La mulți ani” de Sfântul Andrei

  • Andreea
  • Andra
  • Andrada
  • Andraș
  • Andruș
  • Andruța
  • Andreas
  • Andrias
  • Andries
  • Adi
  • Andi
  • Andu
  • Andru
  • Andreiu
  • Edra
  • Endre
  • Deia
  • Deea

De asemenea, ziua de 30 noiembrie, în care este celebrat Sfântul Andrei, este una bogată în semnificaţii, tradiţii şi obiceiuri.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără:

  • Așezarea usturoiului la ferestre și uși
  • Unguerea cu usturoi a vitelor sau a gospodăriilor, tot pentru protecție
  • Aprinderea luminii toată noaptea
  • Obiceiuri pentru aflarea ursitului

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Copălău! Un bărbat de 44 de ani a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier a avut loc, în această seară, pe E 58, în localitatea Cotu. În eveniment au fost implicate un autoturism și o autoutilitară.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate.

Șoferul autoutilitarei, un bărbat de 44 de ani, a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending