De aproape opt ani, românii care nu mai pot face față datoriilor pot cere să intre în insolvență. Aceștia scapă de executarea silită, o perioadă, scrie alba24.ro.

Potrivit datelor transmise pentru Mediafax de către Direcția de insolvență a persoanelor fizice din cadrul ANPC, în perioada ianuarie 2018 – septembrie 2025 au fost înregistrate 641 de cereri e insolvență din partea unor persoane fizice.

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Legea insolvenței persoanelor fizice. Cea mai mare datorie

Potrivit sursei citate, Direcția de Insolvență a Persoanelor fizice a menționat suma maximă datorată de un solicitant: aproape 500.000 de euro. Mai exact, ”a fost înregistrat inclusiv un caz în care a fost solicitată deschiderea procedurii de insolvență pentru datorii de aproximativ 2.400.000 lei”.

De asemenea, au fost depuse de către debitori cereri de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare și pentru datorii sub pragul minim prevăzut de lege, de 15 salarii minime brute pe economie.

În ceea ce privește procedura simplificată de insolvență cu privire la care legea impune condiția ca pragul maximal al datoriilor să nu depășească 10 salarii minime brute pe economie au fost înregistrate cereri cu datorii variind de la cuantumuri de câteva mii de lei până la valoarea maximă prevăzută de actul normativ.

În privința cererilor pentru deschiderea procedurii simplificate aproximativ o treime dintre solicitanți au fost femei și două treimi bărbați. În cazul procedurii pe bază de plan de rambursare în multe cazuri au fost cereri de insolvență comune, ale ambilor soți/parteneri, arată ANPC, în răspunsul pentru Mediafax.

Unde au fost cele mai multe cereri

În București au fost cele mai multe cereri (77) pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și procedurii simplificate de insolvență.

În top urmează Galați (48 de cereri), Timiș și Gorj, cu 39 de solicitări. În Harghita, Teleorman și Tulcea sunt doar câte o cerere, din 2018 și până în prezent.

În ceea ce privește procedura judiciară de insolvență, a fost aprobată deschiderea procedurii pentru 28 de debitori.

Ce înseamnă insolvența persoanelor fizice

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente.

Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori, conform ghidului elaborat de oficialii ANPC.

Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active. Aceasta este de 15 salarii minime pe economie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei lunar, ceea ce înseamnă că pragul în prezent este de 60.750 de lei.

Cine poate beneficia de insolvență

Debitorul persoană fizică, de bună-credinţă, care:

• are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită, de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii, în România
• este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere
• are datorii al căror cuantum depășește întreaga valoare a tuturor bunurilor valorificabile pe care le deține în proprietate cu cel puțin 15 salarii minime pe economie (valoarea-prag)

Debitorul are reşedinţa obişnuită în România dacă locuieşte în mod statornic în România, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile legale de înregistrare, dacă are bunuri şi/sau realizează venituri în România.

Tipuri de proceduri de insolvență

În funcție de situația personală, debitorii pot accesa trei tipuri de proceduri ale insolvenței:

• procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor – Durata de executare a planului este de maximum 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor iar debitorul şi creditorii săi pot prevedea în plan şi posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condiţiile stabilite în plan. Planul, însoţit de o evaluare, elaborată de comisia de insolvenţă, cu privire la fezabilitatea acestuia, se notifică creditorilor cunoscuţi
• procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active
• procedura simplificată.

Excepții. Cine nu poate beneficia de această lege

Debitorul care:

• a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, a unei infracţiuni de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
• a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile
• deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligenţa rezonabilă necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus ori o altă activitate aducătoare de venit
• a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare, în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă
• la data formulării cererii de deschidere a unei proceduri de insolvenţă, potrivit prezentei legi, are deja deschisă o altă procedură de insolvenţă
• în cazul căruia a fost închisă, din motive ce îi sunt imputabile, o procedură de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, o procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active sau o procedură simplificată de insolvenţă, cu mai puţin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenţei

Alte condiții

Nu poate beneficia de lege nici persoane care a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă. Se prezumă a fi avut acest efect:

• contractarea, în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, a unor datorii care reprezintă cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiilor, cu excepţia obligaţiilor excluse
• asumarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor obligaţii excesive prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile, altele decât cele datorate de către acesta persoanelor cu care a contractat astfel
• efectuarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor plăţi preferenţiale care au contribuit în mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii
• transferarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane fizice ori juridice în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvenţă
• încetarea unui contract de muncă prin acordul părţilor sau prin demisie în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii

Sursa foto: www.infoquick.ro

Elevii au intrat în vacanța de toamnă, prima din anul școlar 2025-2026. Aceasta durează până duminică, 2 noiembrie, iar de luni, 3 noiembrie, începe modulul al doilea.

Astfel, vacanța de toamnă începe sâmbătă, 25 octombrie 2025 și se încheie duminică, 2 noiembrie 2025 (inclusiv).

Modulul al doilea va începe luni, 3 noiembrie, și se va desfășura până vineri, 19 decembrie 2025, când urmează vacanța de iarnă, cea mai lungă din an.

Potrivit structurii oficiale aprobate de Ministerul Educației, anul școlar 2025-2026 va include cinci module de curs și cinci vacanțe, urmate de vacanța de vară.

Și în acest an școlar este prevăzută vacanța de schi, o perioadă mobilă stabilită de fiecare inspectorat școlar județean.

Așadar, elevii din județul Alba vor avea vacanța de schi în ultima săptămână din luna februarie, între 23 februarie și 1 martie 2026, potrivit deciziei Inspectoratului Școlar Județean Alba.

Vacanțele din anul școlar 2025 – 2026

• Vacanța de toamnă: de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
• Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 20 decembrie, 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026;
• Vacanța de schi: între 9 februarie – 1 martie 2026 (situația pe județe mai sus);
• Vacanța de Paște: de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
• Vacanța de vară: de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Structura anului școlar 2025 – 2026

• Modul 1: 8 septembrie 2025 – 24 octombrie 2025;
• Modul 2: 3 noiembrie 2025 – 19 decembrie 2025;
• Modul 3: din 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, sau până vineri, 13 februarie 2026 / 20 februarie 2026, în funcție de decizia inspectoratelor școlare județene sau al municipiului București, după consultarea cu părinții, elevii și profesorii din fiecare unitate de învățământ.
• Modul 4: din 16 februarie 2026, sau luni, 23 februarie 2026 / 2 martie 2026, în funcție de decizia inspectoratelor școlare județene sau al municipiului București, până vineri, 3 aprilie 2026.
• Modul 5: 15 aprilie 2026 – 19 iunie 2026.

Elevii români au obținut șapte medalii de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori (IOAA Jr) 2025, găzduită de țara noastră.

Au obținut premii și medalii elevii:
* Kelemen Alexandru, Liceul Teoretic ‘Grigore Moisil’ Timișoara, medalie de aur, best Blind Map, best Theory și Locul I Absolut;
* Butnaru Matei, Colegiul Național ‘Mihai Eminescu’, Botoșani, medalie de aur;
* Amariei Robert Cristian, Liceul Teoretic ‘Sf. Nicolae’ Gheorgheni, Harghita, medalie de aur și best Observațional;
* Toncu Vlad, Școala Gimnazială ‘Ion Heliade Rădulescu’, București, medalie de aur;
* Tesileanu Mihai, Școala Gimnazială ‘Tudor Vladimirescu’, Pitești, medalie de aur;
* Dragomir Tudor Ioan, Colegiul Național ‘Nicolae Iorga’, Vălenii de Munte, medalie de aur;
* Voicu-Olteanu Albert Alexandru, Colegiul Național ‘I. C. Brătianu’, Pitești, medalie de aur;
* Brindescu Șerban Mihai, Școală Gimnazială nr. 16, Timișoara, medalie de argint;
* Litcanu Daria Tiana, Colegiul Național ‘Costache Negruzzi’, Iași, medalie de argint;
* Băieșu Sebastian Mihai, Școala Gimnazială ‘ Excelsis’/Centrul Județean de excelență, Ploiești, medalie de bronz.

România a participat cu două echipe a câte cinci elevi.

Competiția, care s-a desfășurat în perioada 18-25 octombrie la Colegiul Național ‘Petru Rareș’ Piatra Neamț, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și cu participarea a 20 de țări din toată lumea, a constat în susținerea a trei probe: teoretică, practică (de observații cu telescopul) și proba de Sky map (harta mută).

Ministerul Educației și Cercetării sprijină participarea loturilor naționale ale țării noastre la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor deplasărilor, diurnă aferentă zilelor de ședere, precum și în organizarea și desfășurarea etapelor ce preced olimpiadele internaționale – fazele locale/ județene/ municipale și naționale ale acestor competiții. AGERPRES

Primul cutremur a avut loc la ora 04:19, la adâncimea de 129,6 km, în apropierea următoarelor oraşe:

• 43 km V de Focșani,
• 57 km N de Buzău,
• 70 km E de Sfântu-Gheorghe,
• 79 km E de Brașov, 91 km NE de Ploiești.

Cel de-al doilea cutremur a fost la ora 05:11, la adâncimea de 127,9 km, în apropierea următoarelor oraşe:

• 37 km V de Focșani,
• 59 km N de Buzău,
• 74 km E de Sfântu-Gheorghe,
• 85 km E de Brașov,
• 96 km NE de Ploiești,
• 97 km SV de Bârlad.

sursa: infp.ro