Noi reguli pentru piața crypto sunt pregătite de Guvern. Ministerul Finanțelor va prezenta un proiect de act normativ în acest sens, relatează alba24.ro.

”Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăror tranzacții online, fie că vorbim despre vânzări online, comenzi livrate prin sisteme moderne sau criptomonede.

Toate acestea trebuie abordate în foarte scurt timp. Săptămânile viitoare vom ieși deja cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto – autorizarea companiilor care activează în domeniu, modalitățile prin care acestea intră pe piață și impunerea impozitelor pentru tranzacții. Trebuie să reglementăm clar companiile și să stabilim proceduri fiscale”, a spus ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, potrivit Agerpres.

El a subliniat că organele statului trebuie să fie pregătite inclusiv pentru monitorizarea tranzacțiilor realizate pe rețelele sociale, ceea ce reprezintă o provocare majoră.

”Dar, până la începerea campaniei electorale, sunt sigur că și ANAF va fi pregătită să gestioneze aceste provocări”, a punctat Tanczos Barna.

În ceea ce privește ancheta legată de finanțările din campania electorală, ministrul Finanțelor a subliniat că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a oferit toate informațiile pe care le-a putut furniza.

Autoritatea pentru Digitalizare ar putea aviza tehnic furnizorii de criptomonede, fie că este vorba despre bancomate sau platforme de schimb. Iar Ministerul Finanțelor, printr-o comisie specială, se va ocupa de autorizarea lor. Autoritățile vor avea așadar date clare, cu nume și prenume, potrivit știrileprotv.ro

Acesta era de neam egiptean, fiul unei familii de vază, şi rudă a patriarhilor Alexandriei Teofil şi Chiril. Având o situaţie financiară bună, părinţii l-au trimis pe tânărul Isidor la şcolile de filozofie şi teologie din Antiohia, tocmai când păstorea acolo ca preot Sfântul Ioan Gură de Aur.

Isidor i-a fost ucenic şi l-a avut ca pildă de trăire duhovnicească. Reîntors în Egipt, ar fi putut să aibă o slujbă deosebită, însă Isidor a renunţat la moştenirea primită de la părinţi şi a intrat în Mănăstirea Pilusiu din partea de răsărit a deltei Nilului, nu departe de oraşul cu acelaşi nume. De aceea şi Cuviosul Isidor este numit „pelusiotul”. Cuvântul grecesc „pilos” înseamnă mlaştină sau noroi şi cum mănăstirea era poziţionată în delta fluviului Nil, într-o regiune mlăştinoasă, i s-a zis „Pilusiu”, adică mănăstirea din mlaştini. În această mănăstire şi-a petrecut Isidor tot restul vieţii, sporind în rugăciune şi credinţă faţă de Dumnezeu. Aici s-a învrednicit de treapta preoţiei, ajungând şi stareţ.

Împăratul Teodosie al II-lea (408-450) îl cinstea în mod deosebit pe Cuviosul Isidor. Acesta îl sfătuieşte pe împărat să convoace Sinodul al III-lea Ecumenic la Efes, în anul 431, pentru apărarea dreptei credinţe creştine împotriva ereziei nestoriene. A fost un mare şi înflăcărat apărător şi tâlcuitor al credinţei ortodoxe. Sfântul Isidor a scris 2012 epistole de-a lungul a 40 de ani (393-433), reprezentând una dintre cele mai mari colecții trimise în antichitate. În acestea, pe unii îi mustra, pe alţii îi povățuia, iar pe alţii îi mângâia şi le dădea nădejde. Fotie îl așază pe Isidor printre marii scriitori creștini epistolari, alături de sfântul Vasile cel Mare și de sfântul Grigorie de Nazianz.

În vremea prigonirii sfântului Ioan Gură de Aur, când tot poporul era împărțit în două tabere, una de partea sfântului, iar cealaltă potrivnică lui, sfântul Isidor, acest mare stâlp al Ortodoxiei, a stat de partea sfântului Ioan Gură de Aur. El a scris patriarhului Teofil că sfântul Ioan Gură de Aur este o mare făclie a Bisericii, rugându-l să oprească prigoana lui. Sfântul Isidor a trăit mult şi a făptuit multe, slăvind pe Hristos Dumnezeu cu viaţa şi cu scrierile sale. Mutarea sa la locaşurile cereşti se petrecu la anul 436.

La împlinirea a 100 de ani de la înființare, Patriarhia Română va proclama 16 noi sfinți care s-au remarcat prin mărturisirea credinței în timpul regimului comunist ateu. Printre aceștia se numără Sfinții Cleopa de la Sihăstria, Arsenie de la Prislop, Dumitru Stăniloae și Sofian de la Antim.

Evenimentul central al zilei de marți va fi prezentarea Tomosului Sinodal, documentul oficial care atestă canonizarea și poartă semnătura tuturor ierarhilor români.
Înainte de a fi semnat de membrii Sinodului, tomosul este redactat cu migală de Costel Nacu, pictor și inspector eparhial în cadrul Sectorului Patrimoniu și Pictură Bisericească al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Documentul este scris pe pergament din piele de capră, iar imperfecțiunile naturale ale acestuia fac procesul de redactare mai dificil. Pentru realizarea unui astfel de tomos, Costel Nacu lucrează între trei și șapte zile, folosind tușuri speciale, cerneală și culori de pictură. De asemenea, utilizează stilouri și penițe modificate manual pentru a se adapta suprafeței pergamentului.
Proclamarea oficială a canonizării noilor sfinți va avea loc marți, 4 februarie, după Sfânta Liturghie, la Catedrala Patriarhală, urmând ca ulterior să fie organizate și proclamări locale.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spune că va exista schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili privind plafonarea facturilor la energie, scrie alba24.ro. 

O comisie de specialitate va prezenta Coaliției forma noului sistem.

Guvernul a prevăzut în bugetul pentru 2025 suficienți bani pentru a plăti datoriile către furnizorii de energie deja validate și pentru sumele care vor veni.

Va fi o nouă schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Plata datoriilor validate de ANRE
”Noi am bugetat în bugetul anului 2025 suficienți bani pentru a plăti datoriile deja validate de ANRE (Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei n.r). În același timp, avem fonduri suficiente pentru a plăti în continuare sumele care vin de la ANRE lunar pentru a oferi companiilor acel sprijin de care au nevoie practic pentru a-și recupera banii.

În momentul în care Comisia care lucrează la formula noii scheme va lua o decizie finală, vom putea analiza și impactul bugetar pe 2025-2026 al noii scheme. Cu siguranță, va exista o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și, cu siguranță, vom putea plăti sumele care sunt necesare”, a spus Tanczos Barna, potrivit Agerpres.

El a subliniat că, neavând prelungită schema și neavând un impact bugetar, în momentul de față nu se poate vorbi despre cifre exacte. A reiterat că bugetul are suficiente prevederi, are suficienți bani pentru a face plăți în mod curent.

Schemă de sprijin

Întrebat dacă va exista o schemă de sprijin pentru toți consumatorii sau doar pentru persoanele vulnerabile, ministrul a răspuns că Executivul ”nu plătește persoanele, ci este în relație cu companiile care oferă energia și gazele la preț redus”.

”Trebuie să vedem în aprilie care va fi schema nouă, să o bugetăm, să o prindem în bugetele celor două ministere (Ministerul Energiei și Ministerul Muncii n.r). Stringentul este acum plata datoriilor pe anii trecuți. Acolo avem bani și, în momentul în care vin celelalte decontări, avem și acolo bani ca să facem plăți”, a punctat Tanczos Barna.

Scenariul de bază
În urmă cu câteva zile, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirma că scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme de compensare-plafonare pentru o perioadă determinată, în contextul regional instabil și al creșterii prețului gazului pe piețele internaționale.

”Schema de compensare-plafonare pentru prețurile la energie se află în atenția Guvernului și a Coaliției de guvernare. Preocuparea noastră este de a găsi cele mai bune soluții pentru a proteja consumatorii. Scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată, în contextul regional instabil și al creșterii prețului gazului pe piețele internaționale”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Buget la Ministerul Energiei
Ministerul Energiei are prevăzuți în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare.

O sumă similară a fost alocată și în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit proiectului de buget aferent anului 2025.

În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 ‘Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă’, titlul 40 ‘Subvenții’, este prevăzută suma de 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări formulate în cazul consumatorilor noncasnici.

De asemenea, tot 1,5 miliarde de lei sunt alocați în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 ‘Asigurări și asistență socială’, titlul 57 ‘Asistență socială’ pentru plata cererilor de decontări formulate de furnizorii de energie în baza prevederilor aceleiași OUG, pentru consumatorii casnici.

Măsurile de urgență fiscală ar trebui eliminate
Însă, conform raportului privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, aceste măsuri de urgență fiscală luate pentru a răspunde șocului prețurilor la energie ar trebui să fie eliminate cât mai curând posibil.

”Sprijinul bugetar nespecific prelungit acordat gospodăriilor și întreprinderilor nu este instrumentul potrivit în situația actuală, deoarece sporește presiunile inflaționiste și contribuie la o politică monetară restrictivă prelungită. De asemenea, limitează marja bugetară pentru cheltuielile productive, de exemplu pentru investițiile verzi și digitale.

Sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie acordat în mod specific prin intermediul sistemelor de protecție socială și al plaselor de siguranță socială instituite”, prevede raportul.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a primit de la furnizorii de energie cereri de decontare pe schema de compensare-plafonare în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.

În perioada decembrie 2024 – 23 ianuarie 2025 au fost verificate și trimise spre plată Ministerului Energiei și Ministerului Muncii – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) cereri de aproape 327 milioane de lei, a anunțat, joi, președintele ANRE, George Niculescu.